Skip to main content

Full text of "AAR LX, B 1939 40"

See other formats


www.digibuc.ro 



www.digibuc.ro 



www.digibuc.ro 



ANALELE 
ACADEMIEI ROMANE 



DESBATERILE 
TOMUL LX 
1939 — 1940 




MONITORUL OFICIAL §1 IMPRIMERIILE STATULUI 
IMPRIMERIA NATIONAL A, BUCURE§TI 1941 



www.digibuc.ro 



www.digibuc.ro 



PARTEA I 



^EDINJELE ORDINARE 

a IUNIE 1939 — 10 MAI 1940 



§ E D I N T A PUBLIC! 

DELA 2 IUNIE 1939 
Presedinfia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-l Prof. GEORGE OPRESCU, membra corespondent, ceteste o co- 
municare despre « Probleme romdne^ti de arid fdrdncascd ». 



$ EDI N'T A DELA 9 IUNIE 1939 

D-l Prefedinte C. RADULESCU-MOTRU, deschizand §edinta, semna- 
leaz& prezenta d-lui Prof. VintilS Mihailescu ales membra corespon- 
dent la Sectiunea istorica in recenta sesiune generals, il salute §i ii ureazS 
buna venire printre membni Academiei Romane. 

D-l Vintila Mihailescu multumeste. 

La propunerea d-lui Secretar general Alex. LSpedatu, se decide 
ca din delegatiunea care reprezinta Academia RomanS la Uniunea Acade- 
mics Internationale dela Braxelles (d-nn C. Radulescu-Motra §i Andrei 
RSdulescu) s& fac5 parte §1 d-l N. Iorga. 



£ ED I N f A PUBLIC! SOLEMNA 

DELA 16 IUNIE 1939 

Presedinfta Majestd{ii Sale Regelui CAROL II. 
D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU zice: 
« Sire, 

« Sub inalta presedintie a M. Voastre, de care Academia V5 este 
adanc recunoscatoare, comemorSm astazi 50 ani dela moartea poetului 
Mihai Eminescu. 

1 * 



www.digibuc.ro 



4 



SEDINTA DELA 16 IUNIE 1939 



« In acesti 50 de am, care ne despart de ultimul an al vietu sale, gloria 
lui Mihai Eminescu a mers inaltandu-se. Pentru cunoscatorn in ale lite- 
faturn, mare poet a fost Eminescu, inci dupa primele sale poezn, publi- 
cate in revista Convorbiri Literate ; si mai ales, dupa pretuirea pe care 
acesle poezn o gasesc in scrierea lui Titu Maiorescu, din 1872, intitu- 
lata Direcpa noud in poezia si ptoza romdnd. La un cult eminescian, — caci 
de un adevarat cult se bucura astazi Eminescu, — s'a ridicat apoi, an dupa 
an opera lui Eminescu in ochii publicului romanesc. In aceasta ndicare 
a fost 0 continuitate perfect!. Nicio influenta de moda trecatoare. Culrul 
eminescian a fost produsul firesc al adancirii constiintei literare in lumea 
noastra romaneasca. In Mihai Eminescu, noi am ajuns a recunoaste pe 
eel mai reprezentativ maiestru al nostru. El este pentru noi aceea ce este 
Goethe pentru Germani; Shakespeare, pentru Englezi; Dante pentru 
Italieni. Este geniul, in care s'au intalnit, deopotnva de ndicate, puterea 
de inventiune cu aceea de reflexiune critica. In poezia si proza lui, sim- 
tinle cele mai caractenstice ale vietii noastre nationale, si-au g3sit o ex- 
presiune artistica si neperitoare. El a fost maiestrul care a stmt alege me- 
talul pur si nobil din minereul brut al sufletului nostru. 

« Academia Roman! are mandria s3 constate c3, prin membrii si prin 
posibihtatile pe care i-le da organizarea sa, ea a contribuit, inca dela in- 
ceput la cunoasterea cat mai larga si mai bun3 o operei lui Eminescu. 
Intr'o bun3 masura, opera marelui nostru poet, poate fi chiar socotitl 
ca infiata Academiei, prin grija parinteasca, pe care unul dintre membrii 
acesteia, Titu Maiorescu, a purtat-o manuscnselor, corespondentei, pre- 
cum si la tot ce a ramas scris de mana lui Eminescu. Pe baza acestor ma- 
nusense, incredintate Academiei de Titu Maiorescu, au inceput de indata, 
dupa moartea poetului, primele cercetari bibhografice, care au dat la lu- 
mina numeroase vanante in alegerea motivelor si formelor de inspira- 
tie, si care au inlesnit o mai adanca cunoastere a operei intregi. 

«Intre primii cercetatori ai manuscnselor lui Eminescu, o spunem 
iarSsi cu mandrie, au fost doi dintre functionarn Academiei : Ilarie Chendi 
$1 Nerva Hodos, cari munceau modest sub directiunea lui Ion Bianu. 

«Pe baza corespondentei ramase dela Eminescu, un membru al 
Academiei apoi, G. Bogdan-Duica, a intreprins o vasta reconstituire a 
conditiunilor in care Eminescu si-a desfSsurat activitatea sa publicistica. 
Dupa dansul multi altii, iarasi membri ai Academiei, i-au urmat pilda. 
Prin studii de reviste, prin conferihte publice, prin discursun ocazionale 
la serbarile publice, aproape toti membrii Academiei, din sectia literara 
^i istorica, au luat parte la raspandirea operei lui Eminescu si la inter- 
pretarea ei din toate punctele de vedere. Semnalam in deosebi, contribu- 
tiile d-lor N. Iorga si A. C. Cuza, cari au reusit sa popularizeze, plni 
in cele mai indepartate unghere ale tani, principiile nationalismului, 
aratand cat de mult aceste principii sunt sprijinite pe conceptiile lui 
Eminescu. 

«In sfarsit, in anii din urm3, studiul operei lui Eminescu a devenit 
una din principalele preocupari ale Academiei, sectia literara, datorita 



www.digibuc.ro 



^EDINTA DELA 16 IUNIE 1939 



5 



prezentei aci, mai ales, a d-lui profesor D. Caracostea, care de mai multi 
am, in Institutul de pe langa catedra sa de literatura romana moderna, 
face din Eminescu un obiect de cercetare stiintificS persistenta. Dupa 
recomandarea sa, unul dintre cercetatorii literari formati in acest Institut, 
d-1 D. Mazilu ne prezinta astazi un volum intitulat M Eminescu, Poezii 
si Variante, editat de catre Academia Romana, in conditii excelente de 
tehnica tipografica. 

« Adaugam inca partea pe care o are Academia la sustinerea actua- 
htatii lui Eminescu, prin instituirea de premn anuale. Premnle « C. Ha- 
mangiu » pentru cele mai bune traduceri, il hmba germana, limba 
franceza si limba englezS, dac5 n'au avut ca rezultat traduceri per- 
fecte, din punct de vedere artistic, au imbogatit totusi bibhografia 
Eminescu cu traduceri meritoase, care vor inlesni in viitor pe cele 
perfecte. 

« Astfel sedinta devenita solemn^ fiind prezidata de M. V., pe care 
Academia Romana o inching astazi marelui poet, nu este hotarita de 
sentimentul unei indatorin protocolare, ce se cuvine s5-l aiba fiecare 
institutie culturala fata de personahtatile reprezentative ale neamului, 
ci este hotarita de vointa Academiei de a fi consecventa cu sine insasi, 
as putea zice chiar de traditia Academiei fata de opera lui Eminescu. 
Negresit, Academia nu-1 revendic5 pe Mihai Eminescu exclusiv pentru 
sine — personalitatea acestuia este prea mare, pentru ca sa poata in- 
capea in sanul unei singure institutii, — dar Academia tine totusi sa se 
stie, ca in sanul ei si-a gasit genialul poet primii sai pretuitori, lar ca moste- 
nirea sa de manuscrise, nicaieri amrea nu si-ar fi putut afla un loc de 
pSstrare, incunjurat de o pietate mai sincera, ca aici, in patrimoniul Aca- 
demiei ». 



MAJESTATEA SA REGELE CAROL II binevoieste a zice: 

« Pentru mine a fost o datorie de a vent astazi in mijlocul Domniilor- 
Voastre la comemorarea lui Mihail Eminescu. 

« S'a vorbtt mult despre el si se va mai vorbi. 

« Importanta lui in istoiia culturii romdnesti este aceea ca a fost prtmul 
care a dat }drti o absolutd incredere in fortele et intelectuale. 

«Dupd tncercdrile atdt de frumoase si atdt de Idudahle, ale lui Vasile 
Alecsandri, ale cdrui poezii insd aveau un substrat de civihzare, as putea 
zice, a poeziei populare, a ventt acest mare poet, care ne-a dat pentru prima 
datd, 0 producfie intelectuald romdneascd, a cdrei valoare t-a dat putinta, 
fdrd greutate, sd treacd peste hotarele tdrii. 

«In cursul ascendent al culturii romdnesti Eminescu inseamnd deci una 
din pietrele de hotar cele mat importante. 

« De aceea am ventt si de aceea multumesc si Academiei pentru comemo- 
rarea pe care o face astazi, — comemorare care o cinsteste, — cinstind pe 
eel mai mare poet al fdrti romdnesti ». 



www.digibuc.ro 



6 



5EDINTA DELA 16 IUNIE 1939 



D-l DIM. CARACOSTEA rosteste o comunicare despre Simbolurile lux 
Eminescu. 

Sjiedinta se suspends. 

La redeschiderea sedintei, d-l G. MURNU face o comunicare comemo- 
rativa despre Mihail Eminescu si ceteste o « Inchinare », in versuri. 

gedinta intim&. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU omagiaza memoria regre- 
tatului N. Condiescu pe care Academia il chemase printre membrii 
sai de onoare in anul trecut, pentru meritele sale hterare. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU semnaleaza prezenta la se- 
dinta a d-lui G r. Tausan, noul membru de onoare al Academiei. A 
face elogiul meritelor d-lui Tausan — zice D-sa — este inutil, intrucat cu 
totii cunoastem pe scriitorul de talent, pe ganditorul distins si pe zianstul 
phn de tact si de delimitate care este d-l Tausan. Fimd chemat la alte in- 
deletniciri d-sa n'a avut fericirea s3 stea prea multa vreme in cariera profe- 
sorala. AJegerea sa ca membru de onoare al institutiunii noastre il rugam si 
o primeasca ca compensate, pentru o camaraderie de care a fost lipsit 
atata vreme. 

D-l GR. TAUSAN, raspunzand, zice : 

«Imi dati voie in aceste momente unice pentru eel care are cinstea 
a rosti aceste cateva cuvinte, s2 caut a gasi exphcatia gestului D-voastre 
fatd de mme. §1 analizandu-m5 sufleteste constat cS dacS am putut fi 
vrednic de alegerea d-voastre, este cS am avut fericirea de a fi fost format 
printr'o hotarita autodeterminare la scoala unuia dintre d-voastra §i la 
scoala unui profesor care a fost pentru mine imaginea cea mai desavar^ita 
a maestrului, fauritor si conducator de suflete. 

« Gratie lui am putut fi vrednic de a sta in mijlocul D-voastre si cer- 
cand sS evoc imaginea acestui mare profesor a c5rui vieata a fost atat de 
strans legata de gloria Academiei Romane, cred c5 sunt in conformitate 
cu climatul cultural al acestei Inalte Instirutii, care stie atat de stralucit 
sS sustinS cultul inaintasilor §1 al celor ce au contnbuit prin vieata lor 
la prop&sirea culturii romanesti. 

«Profesorul la care gandurile si inima mi se due, cu acelasi respect 
pe care batranul de azi, il are neclintit acelasi, cum il avea cu multi ani 
inapoi tanarul scolar de alt5dat5, este Titu Maiorescu. Lui ii datorez 
putinul bun ce am putut s5-l dau culturii noastre; lar acum cand fac o 
revizuire a inventarului meu intelectual, observ ca desi am ascultat si 
urmat lectnle multor eminenti profesori dela noi ^i dm tan de mai veche 
culturii, si desi intr'o lungS vieata, — manat de dorul de a m5 informa — 
nu putine carti am cetit si studiat, toate aceste mijloace externe de imbo- 
gStire a mintn, imi apar ca flori tesute pe un gherghef, — substantiali- 
tatea fiintei mele interne ramanand profund formata si influentata de 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 23 IUNIE 1939 



7 



metoda de gandire si de atitudinea seninS a profesorului si a academi- 
cianului de alt&datS. 

« Recunosc ins5 ca 1 mlrturisirea acestor sentimente de recunostinti 
fata de profesorul venerat, are un caracter mai general decat sentimentul 
de eliberare duhovniceasca' si anume: lectia morals care mi se impune 
aratandu-mi ca 1 acel ce cautS s& modeleze sufletul altora cu toatS convin- 
gerea si intreaga tenacitate, stie s3 invinga' granitele marginite ale vietii 
cucerind nemurirea prin continuitatea fiintei sale in cei ce il urmeaza 
si cari s'au resimtit de puterea magic* aspiritului sau. Este un mijloc acesta 
de a cuceri nemurirea, pe care am tinut sa-1 subliniez aci, in acest inalt 
for cultural unde problema perpetuani numelor glorioase dincolo de 
moarte, face parte din o veche si venerabill traditie. 

« §i cum marde onorun creiazS si obligatii, vl fac mlrtunsirea c& voiu 
continua incurajat prin cinstea ce mi-ati facut-o, de a continua cu puteri 
sporite, s5 muncesc, in margimle posibilitatilor mele, pentru prop3sirea 
scumpului nostru ideal: «Progresul cultural al tarii noastre*. 



§ ED I N J* A PUBLICA 

DELA 23 IUNIE 1939 
Pre$edintia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-l N. IORGA face doua comunicari: i. O descoperire privitoare la 
biserica Sf. Nicolae din Scheii Brasovului si 2. Incd 0 formatiune romanicd : 
Luxetnburgul. 

D-l I. NISTOR face o comunicare despre Primele incercdri de restaur are 
a ostinlor p&mdntene. 

§edin$a intima. 

Dela d-l N. D & n a i 1 a se primeste urmatoarea scrisoare : 

« Cu adresa D-voastre Nr. 2343 din 14 Iunie 1939, ati binevoit a-mi 
comunica, ca Academia romSna avand in vedere activitatea mea stiinti- 
fica, m'a ales «membru de onoare* al ei. 

« Multumesc cu recunof tinta Academiei Romane pentru inalta ei 
apreciere si pentru consacrarea unei activitSti, care daca n'a fost poate 
destul de norocoasa, a fost totusi folositoare atat economiei cat si apa- 
rarii nationale. 

Dela d-l Const. Lacea se primeste urmatoarea scrisoare: 

« Raspunzand la adresa D-voastre Nr. 2348 din 14 Octomvrie, va 
rog s5 primiti calduroasele mele multumiri, atat D-voastra cat si cei- 
lalti membri ai inaltei Institutii, pentru cinstea cu care m'ati invrednicit, 
alegandu-ma membru de onoare al Academiei Romane. 



www.digibuc.ro 



8 



SEDINTA DELA 30 IUNIE 1939 



« Aceasta 1 inalta distinctie ma va indemna sa pun si de aici inainte- 
toat5 dragostea. mea de munca in serviciul operei lexicografice, cSreia 
l-am dedicat cea mai mare parte a .vietii mele ». 

Dela d-1 E. G. K o 1 b e n h e y e r se primeste urmStoarea scnsoare : 

« Die hohe Auszeichnung, deren mich die Academia Romdna fur wurdig 
befunden hat, erfullt mich mit herzlichem und verehrungsvollem Dank. 

« Ich wurde mich glucklich schatzen, wenn ich mit meinen beschei- 
denen Kraften dazu beitragen konnte, die segenverheissende, freund- 
schaftliche Annaherung unserer Volker zu fordern. 

« Seien Sie, hochverehrter Herr Prasident, gebeten den Dank an die- 
Akademie und meinen Ausdruck besonderer Verehrung entgegen zu. 
nehmen! ». 



$EDINTA DELA 30 IUNIE 1939 
Pre;edinfia d-lui C. RlDULESCU-MOTRU. 

Dela d-1 C h. R i p e r t, Decanul Facultatii de Drept din Pans si mem- 
bru al Institutului Frantei, se primeste urmatoarea scrisoare de multumire 
pentru alegerea sa ca membru de onoare al Academiei Romane: 

« L'honneur que veut bien me faire l'Academie Roumaine est un de- 
ceux qui peuvent m'etre le plus sensibles. Pourun homme qui a consacre 
sa vie a la recherche desinteressee de la science, le seul temoignage qui 
compte est celui des hommes de science. Je sais quels sont les lllustres 
savants et litterateurs de votre Academie qu'ils aient bien voulu retenir 
mon nom est pour moi un titre d'honneur. 

« Je le dois a la place qui j'occupe actuellement a la tete de la Faculte 
de Pans. Tant de jeunes Roumains sont venus dans notre Faculte rece- 
voir un supplement d'instruction juridique que des liens d'etroite affection 
unissent notre Faculte et la Roumanie. Je ferai mon possible pour mair 
tenir et developper ces liens. 

« Votre Compagnie avait bien voulu a mon passage a Bucarest m'inviter 
a l'une de ses seances. J'eprouve une grande joie a penser que s'll m'est 
donne de revenir dans votre grand pays je siegerai comme votre confrere 
a l'une de vos seances. 

« Vous voudrez bien dire a l'Academie Roumaine mes sentiments de- 
reconnaissace emue et je vous pne de recevoir, Monsieur le President, 
l'assurance de ma haute consideration. 

Dela d-1 C. Jaberg din Berna, ales membru corespondent al Acade- 
miei Rorrane la "Sectiunea literarS, se primeste urmatoarea scrisoare de 
multumire pentru alegerea sa: 

« Permettez-moi de vous remercier tres vivement du grand honneur 
que vous m'avez fait en me nommant membre honoraire de l'Academie 
roumaine. C'est pour moi un plaisir tout particulier de me sentir associi 
au travail scientifique d'un pays qui, dans tous les domaines, a pris un 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 30 IUNIE 1939 



9 



essor extraordinaire. Le sejour, trop court, ll est vrai, que j'ai pu faire 
dans votre pays, m'a laisse un souvenir inoubliable. J'ai admire l'energie 
et l'intelligence aveq. lesquelles les Universites et l'Academie travaillent 
a la conservation des monuments admirables de Tart, dela litterature et 
de la langue et quels puissants foyers d'etude elles constituent. 

« Depuis j'ai suivi avec un interet passionne avant tout les entre- 
prises linguistiques de la Roumanie, qui temoigent d'un esprit d'initia- 
tive admirable et d'une connaissance approfondie des methodes les plus- 
modernes de la hnguistique europeenne. La qualite de membre hono- 
raire de l'Academie Roumaine que vous venez de me decerner est pour 
moi une invitation a maintenir et a approfondir le contact avec un pays- 
auquel me hent une sympathie sincere et des amities anciennes et 
nouvelles. 

Se ceteste de asemenea scrisoarea prin care d-1 Prof. Mihai Costa- 
c h e s c u, din Iasi, multumeste pentru alegerea sa ca membru corespon- 
dent al Academiei Romane. 

D-1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU semnaleaza prezenta la se- 
dinta a d-lui G. G. Mironescu, Decanul Facultatii de Drept din 
Capitala si Consilier Regal, care se gaseste pentru intaia oara in mijlocul 
nostru dupS alegerea sa ca membru de onoare al Academiei Romane. Mo- 
tivele care au hotSrit aceasta alegere sunt prea cunoscute ca sa mai trebuiasc5 
a fi amintite. D-sa este o figura proeminenta a vietn noastre publice si cul- 
turale ca fost Prim Ministru si Presedinte al Institutului de §tiinte Sociale. 
Ne simtim onorati cS-1 avem printre noi si ii dorim san&tate spre a putea 
desfasura mai departe activitatea sa fecunda, spre folosul institutiunii noastre- 
si al tarii. 

D-1 G. G. MIRONESCU, multumeste d-lui Presedinte pentru cu- 
vintele de intampinare si tuturor domndor colegi pentru votul dat la alegerea 
sa. Arata cS, admirator al activitatii Academiei, a contnbuit pe cat i-a stat in 
putinta la sporirea acestei activitati si c5, in urma alegerii sale ca membru de 
onoare, va lucra mai de aproape pentru implinirea scopunlor Academiei 
In acest sens anunta o comunicare publics pentru sedinta viitoare. 

D-sa a prezentat si daruit Academiei apoi cele doua volume de Cuvdn- 
tan ale sale si Analele Facultatii de Drept din Bucuresti, (Anul I, No. i). 

D-1 Vicepresedinte I. PETROVICI arata ca si-a indeplinit mandatul 
de a reprezenta Academia la solemmtatea desvelirn monumentului ridicat 
la Focsani regretatului Duiliu Zamfirescu, rostind urmatoarea 
cuvantare : 

« Academia Romana nu putea sa hpseasca dela aceasta cinstire men- 
tati pe care o aduce memonei lui Duiliu Zamfirescu, orasul copilSnei 
sale si pastratorul osemintelor lui. Figura care invie astazi inaintea ochilor 
no§tn, a fost, in vremea fiintarii sale pamantesti, una din stralucinle 
cele mai pure, in constelatia de talente a generatiei de dupa Eminescu, 



www.digibuc.ro 



IO 



SEDINTA DELA 30 IUNIE 1939 



ramasa cu sarcina strivitoare sa acopere golul prematur al soarelui stins, 
— e vorba de constelatia care s'a putut achita cu destula onoare, cuprin- 
zand cateva lumini autentice, ca Delavrancea, Cosbuc, Vlahuta si Duihu 
Zamfirescu. 

« Poet cu versuri slefuite si armonioase — un Benvenuto Cellini care 
lucra cu materialul amestecat al limbii, dar pe care a izbutit sS-1 toarne 
in tiparele unor fine bijuteni — prozator cu fraza ingnjita, dar fara a 
lasa nicaierea urme de sfortare si fara a cauta cu ostentajie intorsaturi 
inedite ce intuneca sensul si transforms frazele in ghicitori, Duihu Zam- 
firescu s'a fixat mai presus de toate in literature romana, ca autor de ro- 
mane izbutite, fiind aproape ctitor al romanului lomanesc. 

« Ca unul a carui memorie se intinde pe mai multe decenii, pot sa 
certific, cu aduceri aminte propni, ca a fost o vreme cand buna societate 
romaneasca, amatoare zeloasS de romane straine, nici nu voia sa auda 
de roman romanesc, pe care aproape nu-1 socotea posibil. Se admitea 
la urma urmei poezia romaneasca, mici piese de teatru autohtone si eel 
mult schije sau nuvele, dar fara gand si se avante cmeva la roman. 

« Este meritul lui Duihu Zamfirescu, nu de a fi sens cele dintai ro- 
mane romanesti, (caci nu pot uita intre altele minunata incercare a lui 
Fihmon), dar de-a fi scris la -noi cele dintai romane realmente cetite, care 
au reusit sa sparga vraja ucigatoare a scepticismului in putenle noastre 
de create, eel pujin fa$a de acest gen hterar, pe care mulji il socotesc re- 
zervat Jarilor de culture mai veche. 

« Cateva din operele sale epice, ca romanele <( Viea^a la Jara » si « Ta- 
nase Scatiu », au avut numeroase edijii, provocand uimirea autorului 
insusi, care ne confirma cu o mirare aproape incremenita, senmd acum 
un sfert de veac, intr'o prefata ocazionala, ca s'au « tiparit si s'au vandut 
37.000 de exemplare din «Vieata la Jara», iar fericitul d-1 Alcalay vrea 
sa tipareasca alte 7 mil ». 

« Ca d-1 editor a fost muljumit, de aceasta nu se indoieste nimeni. 
Dar mai ales se poate socoti fencita istoria noastra literara, care inre- 
gistreaza o adevarata revolutie in mentahtatea publicului nostru, convertit 
prin romanele lui Duihu Zamfirescu, la increderea durabila in romanul 
romanesc. Acest rol de intemeietor si deschizator de era noua, face ca opera 
de romancier a scrntorului astazi comemorat, sa predomine in multipla 
sa activitate literara celelalte ogoare pe care le-a cultivat, nefimd de altfel 
nicaierea mediocru sau banal, ci pretutindeni subjire si interesant, chiar 
in piesele sale de teatru, unde succesul sau — totdeauna onorabil — n'a 
atins totusi entuziasmul care asvarle cu flori in autor — asa precum ifi 
inchipuia" dansul, in poezia inspirata « Catre Cleobul », ca ar fi procedat 
fa^a de Sofocle, daca ar fi avut norocul sa traiasca in Atena antica si sa 
asiste la tragednle lui geniale, de pe treptele de marmora ale teatrului 
neacoperit. 

« Nu este acum momentul sa staruesc asupra paralelei dintre structura 
operei si infa^isarea omului, pe care am avut candva bucuria de a-1 cu- 
noaste personal. 



www.digibuc.ro 



5EDINTA DELA 30 fUNIE 1939 



II 



« Voiu spune totusi, c5 o insusire pururea prezenta in opera literary 
a lui Duiliu Zamfirescu — poezie sau pioza — o regaseam statornica 
si impresionanta in toata tinuta si compor|area lui zilnica. Toti acei care 
au avut norocul sa-1 apropie pe Duiliu Zamfirescu, vor recunoaste fara 
greutate ca aceasta insusire a^ominanta era eleganta. O eleganta naturala, 
combinata cu un orgoliu b3rbatesc, care nu se ascuno'e si nu se reneaga, 
li clacleau aere superbe, si ao'eseon te g^no'eai fara voie cj\t o'e bine ar fi 
tmbracat un costum o'e secol aceasta m^jnclrete o'e om, si il vecleam succesiv 
■apar|ncl — si cleopotriva cle bine — fie in zalele cavalerului, fie cu cisma 
rasfrftnta a muschetarului, fie hi clantelutele si panglicele oamenilor o'e 
■cufte o^in al |X,VII-lea si al |X,VIII-lea veac. 

« Fara sa aiba la spatele lui o veche nobilime, un lung sirag <^e strai 
mosi anstocrati, omul acesta a izbutit prmtr'o norocoasa alcatuire natui 
Tala si printr'un simt estetic neao^ormit, sa realizeze in persoana lui o 
suprema eleganta <te atituo!ini si cle prezentare, <^ar o eleganta virila, care 
echilibreaza galanteria prin orgoliu si care il facea sa i^eteste manierele 
■efeminate ale altor eleganti mai celebri, ca scriitorn Pierre JLiOti sau Ga» 
bnel o"Annunzio pe care ii cunoscuse $e aproape in cariera lui o!iploi 
matica si <^e care nu se putuse sufleteste alipi. 

«Preocuparea <^e armonie estetica stapgnea suveran sufletul lui Duiliu 
Zamfirescu si pe ea o veo^em strecur^no^u-se in toate imprejurarile, coloi 
Tan<^ cu nuante proprii, chiar sentimente eterogene, cum a fost <^e pil<^£ 
patriotismul, foafte puternic in sufletul acestui a^evarat romftn, care siia 
lubit tara cu pasiune si care in mijlocul spleno^onlor strainatatii ii t^ucea 
■dorul nepotolit, si in paffe, pentru a o simti ma,i aproape <^e sine, a in- 
■ceput sa scne pe meleaguri aspartate, seria <^e romane in care ii evoca 
Ino^uiosat peisagnle, ii zugravea societatea si ii ri^ica increzator flamura 
io^ealunlor ei vesnice 

« Descriint^ societatea rom^neasca, era natural, in chpa c^no 1 isi arata 
preferintele sale, ca omul in^rSgostit $e armonie estetica, sa-si exprime 
simpatia sa intreaga pentru clasele armonice, si cu un echilibru stabilit: 
clasa veche boiereasca si clasa taraneasca, ambele cu configuratia lor spe- 
cifica, si sa o^eteste exemplarele <^e transitie, cu <^esechihbru si farfl unitate 
launtnca, asa cum sunt parvenitii, cancaturi hidoase si respingatoare, 
■de felul acelui Tinase Scatiu, fixat pentru totdeauna in fresca tipurilor 
noastre, de talentul lui Duiliu Zamfirescu. 

« De sigur si intre cele doua clase armonice, scriitorul nostru face 
•distinctiuni, simtindu-se mai dep3rtat de taranime, pe care de sigur o 
apreciaza si a carei importanta o recunoaste, subestimijnduii insfl unele 
creatii sufletesti, cum a fost cazul cu «Poezia Popularap, in care a obser- 
vat prea mult simphcitatea si stftngacnle sale inchizftnd ochn prea lesne 
asupra altor valori. 

« Oamenii man pot gresi si dEjnsii, dar umbra gresehlor nu pot sa ini 
tunece focarul de lumina, pe care, la Duiliu Zamfirescu il akatueste 
pretioasa sa mostenire literara de o nobila tinuta si o'e o admirabila acun 
rateta. 



www.digibuc.ro 



12 



5EDINTA DELA 7 IULIE 1930 



«Poate aceasta mostenire ar fi fost si mai intinsa, daca vieata lui s'ar 
mai fi prelungit, fiindca fara sa fi murit tanar, s'a stins totusi pe neastep- 
tate si in deplina intregime a fortelor intelectuale. Sunt contemporani 
de ai lui, care traiesc si astazi, ajunsi ce e dreptul la varsta patriarhilor, 
in jurul a optzeci de am, etate pe care nu stiu dacS trebue sa regretam 
ca n'a ajuns-o si Duiliu Zamfirescu, de teama ca splendida lui icoana. 
de cavaler sa nu se fi alterat cu tonuri obosite si cu inevitabile scaderi, 
mai putin suparatoare de sigur la aceia care n'au fost falnici niciodata- 

« Oncum, imi amintesc de jalea tuturor pnetenilor si a cercurilor 
noastre intelectuale, cand s'a aflat mtr'o zi de vara — acum saisprezece 
ani — de moartea venita ca un trasnet a eminentului scrntor, aflat intr'o- 
excursie de placere la man2stirea Agapia, unde intr'o seara, clopotele 
turlei obisnuite sa cheme la reculegere si la ruga, instiintau acuma tnste- 
sfarsitul unui om de ehta, fulgerat f5ra veste si prabusit in nefnnta. 

«Pnmisem atunci din partea unei asociatii politice, insarcinarea sa. 
vorbesc in ziua si la locul inmormantarii, omagiind pe scrntorul si pne- 
tenul disparut. A trebuit si tree altuia delegatia din cauza unor impiede- 
can pe care nu le-am putut inlatura. Cu toatl realitatea obstacolelor care 
mi se pusesera in cale, am ramas totusi cu un fel de cainta. De data aceasta,. 
Academia Romana, imi da pnlejul sa rostesc, tot aicea pe Milcov, in nu- 
mele ei, inchinarea sincera a sufletului meu fata de mentele deosebite- 
ale llustrului fiu al tarn, trecut de mult din randunle celor vii. Si daca. 
n'am putut odinioara sa intovarasesc la groapa locuintei vesnice rama- 
sitele lui Duiliu Zamfirescu, eel putin iau rjarte astazi la solemnitatea. 
invierii sale, sau mai exact la confirmarea faptului indiscutabil ca Duiliu 
Zamfirescu n'a pierit intreg si ca Eternitatea a asezat in firidele sale ceai 
mai larga parte din framantarea si opera lui pamanteasca ». 



$ ED I N f A PUBLICA 

DELA 7 IULIE 1939 
Presedintia d-lui I. PETROVICI. 

D-l G. G. MIRONESCU, membru de onoare al Academiei, face o co- 
municare cu titlul : Contributiuni la btografia lui Constanttn Negri ( din corespon- 
denta dintre C. Negri fi Mihatl Kogalniceanu) . 

D-l Vicepresedinte I. PETROVICI, semnaland prezenta la sedinta a. 
d-lui Horia Hulubei care se afli in mijlocul nostru pentru intaia 
oarS dupS alegerea sa de acum doi am ca membru corespondent al Academiei 
Romane, il saluta, ar&tand c3, desi tanar, si-a castigat in lumea stnntificS eu- 
ropeana un mare renume de savant. Mentele sale 1-au inviednicit de a 1 se 
da o catedrS umversitara la Iasi. D-sa isi arata satisfactia ca in timpul mi- 
nisteriatului sau la Departamentul Educatiei Nationale a putut inlesni intrarea 



www.digibuc.ro 



?EDINTA DELA 7 IULIE 1939 



13 



in invatamantul superior a d-lui Hulubei. Spera ca noul coleg va aprecia 
chemarea sa pnntre noi, sporindu-si si promovandu-si activitatea stiintifici 
-Si prin Academia RomaniL Ii ureaza bun venit in mijlocul nostru. 

D-l HORIA HULUBEI, multumeste d-lui Presedinte pentru calduroa- 
sele cuvinte cu care 1-a intampinat. 

§edinfa intima. 

Dela d-l Hans Uebersbergerse primeste urmatoarea scrisoare 
■de multumire pentru alegerea sa ca membra de onoare al Academiei Romane : 

« Pentru marea cinste ce mi s'a facut alegandu-ma membra onorar 
al Academiei Romane- tin sa va expnm D-v., si inaltei institutiuni ce 
prezidati adancile mele multumiri. 

«Pot sa va incredintez ca arareori o distinctie si recunoastere a acti- 
vitatii mele stiintifice m'a bucurat atat de mult ca cea haraziti de D-v., 

« Sunt mandru ca pot acum sa apartin Academiei Romane, a c&rei 
faima stnntifica e atat de netagaduita in lumea intreaga». 

Dela d-l F. Dolger se primeste urmatoarea scrisoare de multumire 
pentru alegerea sa ca membra de onoare al Academiei Romane: 

« Sie waren so giitig mir mitzuteilen, dass die Rumanische Akademie 
mir den Titel eines Ehrenmitghedes verliehen hat. Ich danke Ihnen, 
hochgeehrter Herr Praesident, sowie den ubrigen Mitgliedern der Ruma- 
nischen Akademie fur diese hohe Auszeichnung. Siewirdmir in meiner 
weiteren Arbeit Ansporn und Verpflichtung sein fur eine wissenschaft- 
liche Leistung, welche sich des Vertrauens so zahlreicher hervorragender 
rumanischer Gelehrten wiirdig erweisen soli. 

« Ich bitte dieses Schreiben vorlaufig als den Ausdrack meiner Freude 
und meines Dankes entgegennehmen zu wollen. Die formelle Annahme 
der Ehrang kann ich erst aussprechen, wenn ich hiezu die durch Gesetz 
vorgeschnebene, in diesem Falle nicht zweifelhafte Genehmigung unseres 
Reichswissenschaftsministeriums erhalten habe ». 

Dela d-l Pierre Mesnard se primeste urmatoarea scrisoare de 
multumire pentru alegerea sa ca membra corespondent al Academiei Romane : 

« Je suis profondement touche par le geste combien delicat de l'Aca- 
demie Roumaine, qui a bien voulu m'elire membre correspondant. Et 
je suis particulierement flatte de recevoir notification de cet honneur 
par la plume de deux personnahtes aussi eminentes que l'actuel president 
•et le secretaire en exercice de votre illustre compagnie. 

« Vous savez mieux que personne, monsieur le President, combien 
le philosophe a besoin, pour poursuivre son ceuvre, d'effort cache et de 
Jabeur desinteresse : mais il n'en est que plus sensible aux encouragements 
qui lui prouvent le rayonnement de sa pensee et surtout la sympathie 
des competences les plus authentiques dans le domaine perilleux qu'il 
a choisi. 



www.digibuc.ro 



5EDINTA DELA 14 IULIE 1939 



« Mais dans votre lettre d'envoi, vous avez bien voulu ajouter qu'en 
dehors de mes titres philosophiques, PAcademie Roumaine a voulu con- 
sacrer l'activite qui j'ai pu deployer dans les echanges intellectuels entre 
nos deux pays. Vous avouerai-jX que cette addition fait pour moi le prix 
principal de l'honneur qui m'est confere. Voici en effet bientot vingt 
annees que j'ai entrepris de servir Pamitie 1 franco-roumaine, et je suis 
heureux de voir que mes etudes sur la question de Bessarabie, sur lea 
figlises Roumaines, sur les grandes figures politiques, philosophiques ou 
litteYaires de votre chere et noble patne, ont pu paraitre a des juges s6~ 
veres et bien informed dignes d'une approbation manifeste, encore que 
certainement indulgente. 

« Croyez en tout cas, Monsieur !e President, que peu de vos com- 
patriotes peuvent aimer leur pays autant que Tetranger qui vous ecrit 
ces mots de remerciement. Puisque vous avez bien voulu m'appeler dans 
vos rangs c'est pour moi desormais une raison de plus de m'efforcer a 
servir a vos cotes la cause qui nous est commune, celle d'une culture 
latine vivante, accueillante a tous et sans cesse renouvelee. J'espere avoir 
I'occasion d'offrir prochainement a PAcademie Roumaine quelque preuve 
plus manifeste de l'interet que je porte non seulement a votre philoso- 
phic mais meme a vos litterateurs les plus divers. 



$ ED IN fA DELA 14 IULIE 1939 

D-l I. PETROVICI, Vicepresedinte, deschizand sedinta, zice: 

A fost dat ca aceasta sedinta din preajma vacantei academice sa fie inva- 
luita in zabranic de dohu, pentru c3. am primit vestea incetani din vieata a 
doi membri ai Academiei, unul de onoare, Profesorul N. CostJchescu, 
altul corespondent, istoncul englez Harold Temperley. 

N. CostJchescu, profesorul dela Universitatea din Iasi, era nu 
numai un chimist de valoare, dar mai avea si caracteristica de a fi fost pro- 
dusul scolilor romanesti, regretatul coleg fiind eel dintai doctor in stiinte- 
al Universitatii noastre. Om de stiinta tot pe atat pe cat era om de caracter^ 
N. Costachescu facea parte din Academia RomanS de acum trei ani si din ti- 
neretea sa ca fost bursier al ei. Aceasta institutie ia astazi parte vie la do- 
hul suferit de stiinta romana prin pierderea lui N. Costachescu. 

D-l Vicepresedinte I. PETROVICI arata apoi ca simultan cu vestea. 
incetani din vieata a lui N. Costachescu, ne-a venit si vestea mortii lui H a- 
rold Temperley. 

Cunoscut si prieten al oamemlor nostn de specialitate, marele istoric 
englez Harold Temperley avea nu numai pasiunea cercetarii trecutului, dar 
martunsea si o sincera prietenie pentru popoarele mici. Aceasta simpatie 
1-a facut sa scrie o dlstorie a Serbiei» si sa fie un spnjinitor cald si sincer 
in strainatate al nazuintelor si intereselor noastre nationale Sa cuprindemL 
in tacuta noastra reculegere si pe acest scump coleg. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 22 SEPTEMVRIE 1939 



D-l General R. ROSETTI tine sS adauge la cuvintele d-lui Presedinte 
despre Harold Temperley c3 D-sa a cunoscut pe acest celebru istoric in 1918 
in Londra. A putut vedea c5 la Ministerul de Propaganda din acea metro- 
pol5 doi buni prieteni ai tarii noastre duceau lupta pentru noi, Harold Tem- 
perley si Seton Watson. Lui Temperley ii revine in deosebi mentul de a fi 
reprezentat cu darzenie si cu succes punctul de vedere romanesc in ce pri- 
veste frontiera Banatului. 

D-l I. LUPA? asocundu-se la cuvintele omagiale rostite despre Tem- 
perley, arata ca in comunicarea sa tinuti la Congresul Istoricilor in anul 
trecut la 'Zurich, Temperley a afirmat ca numai pentru simpatia ei pentru 
Romania, Anglia a renuntat la politica sa in chestiunea oriental!, care era 
condusa de dogma integritatii imperiului otoman. 

D-l DIM. GUSTI a f5cut o dare de seama despre modul cum si-a in- 
deplmit misiunea de a organiza pavilionul Romaniei la New- York, despre 
realizarile Romanilor din America pe teren cultural, despre nevoile pe care 
le-a putut constata in vizitele ftcute lor §i despre ceea ce s'a putut realiza 
pentru dansii la staruinta D-sale. 

D-l I. LUPA§ arat5 cS a primit o scrisoare personal! de mul^umire dela 
d-l Hans Uebersberger pentru alegerea sa ca membru de onoare al Academiei 
Romane, in care intre altele scrie : 

« Inainte de toate as don s5 va mSrturisesc c5 distinctia, de care m'a 
implrtasit Academia Roman5, al cirei inalt prestigiu stiintific il cunosc 
de o vieata intreaga, ma umple de sincerS mandrie. §1 ftra exagerare pot 
spune ca in toata desfasurarea vietii mele rareori s'a intamplat sa-mi fi 
trezit vreo distinctie atata bucune senina, ca aceasta venit5 din partea 
Academiei Romane ». 



$EDINTA DELA 22 SEPTEMVRIE 1939 

D-l I. PETROVICI, Vicepresedinte, deschizand §edinta, zice: 
Domnilor Colegi, 

« Conform dispozitnlor noastre statutare, vacanta de varS a sedin- 
telor academice este terminata si activitatea noastra saptamanala reincepe 
de azi. 

« As f i fost fericit sS va pot intampina — intr'o atare circumstanta — 
numai si numai cu salutul traditional de bunS venire. Dar vitregia sta- 
ruitoare a vremurilor, impune, de cat va timp, cu o sinistra regulantate, 
aceluia care prezideaza sedinta academica, altfel de consideratn ^i alt 
gen de cuvantari*. 

Continuand, d-l Vicepresedinte Petrovici, vorbeste despre asasi- 
narea Primului ministru Armand Calinescu, eveniment care 
n'a putut decat sa turbure linistea pubhca, expusa si fara asta la destule 



www.digibuc.ro 



i6 



SEDINTA DELA 29 SEPTEMVRIE 1939 



si legitime ingrijorari. Aminteste de sohcitudinea pe care Armand Cali- 
nescu a avut-o fata de Academia Romana si de deferenta pe care i-a ara- 
tat-o in felunte ocaziuni. Cere sa se pSstreze de catre Adunare un minut 
de reculegere si tacere. 

Apoi d-1 Vicepresedinte I PETROVICI zice: 

Domnilor Colegi, 

« Osebit de evenimentul tragic 1-a care s'au referit cuvintele ante- 
rioare, sunt nevoit sa subliniez c& redeschiderea sedintelor noastre, dupi 
cele doua luni de intrerupere statutara, are loc in pacla unor timpuri 
apnge si grele, a caror vijehe a suflat pana in nemijlocita noastra vecina- 
tate. O judecare a celor petrecute ar fi si prematura si deplasatS. De aceea 
eu nu pot face alta decat sa-mi expnm o sfielnica nldejde, urand ca aspri- 
mea vremunlor sa ingadue, totusi, mai departe desfasurarea nestanjenita 
a indeletnicirilor noastre spintuale, mai ales atunci cand imprejurSrile 
crunte au trebuit sa stinga on s5 micsoreze pe aiurea focare de luminS 
intelectuala, — in asteptarea zilelor senine, orice focar, fie dansul cat 
de modest, care-si poate prelungi neintrerupt scanteierea sa, aduce pe langS 
serviciul slu local, un serviciu insesi omenirii, mentinand firicelul con- 
tinuitatii in domemul spiritualit&tii desinteresate. 

« Cu aceste ganduri si cu aceste sperante reluam activitatea noastrl 
academica, cerand concursul tuturor colegilor pentru o cat mai activS 
si mai prosper^ sesiune ». 

D-1 Vicepresedinte I. PETROVICI, adresandu-se plenului, atrage aten- 
tiunea cS raza mahnini noastre este si mai intinsa. In plina vacant!, la 
24 Iulie trecut, a murit Oscar Niculescu, un inalt reprezentant al 
magistraturii noastre, profesor la §coala Superioara de Razboiu, care a fost 
o figura destul de proeminenta pentru ca Academia si-1 aleaga, aproape cu 
unanimitatea voturilor sale, membru de onoare al ei. SS pistrSm o clip! de 
reculegere in amintirea regretatului coleg. 

D-1 General R. ROSETTI face i-a dare de seama despre « Invdtaminte 
din razboiid in curs ». 



§ ED I N f A PUBLICA 

DELA 29 SEPTEMVRIE 1939 
Presedinfia d-lui I. PETROVICI. 

D-1 N. IORGA face o comunicare despre « Olserratii si probleme bd- 
n&tene ». 

§edinta intima 

D-1 General R. ROSETTI face a 2-a dare de seama despre « Invdfdtninte 
din rdzboiul in curs ». 



www.digibuc.ro 



9EDINTELE DELA 6 — 13 OCTOMVR1E 1939 



S ED I N f A PUBLICA 

DELA 6 OCTOMVRIE 1939 
Presedinfta d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-l I. NISTOR face o comunicare cu titlul « Un protect de organizare 
a osttrilor p&mdntene din 1812 ». 

§cdinta intima 

Dela d-l Carlo A n t i, Rectorul Universitatii din Padova, se pnmeste o 
scrisoare, aratand ca, prin colegul nostra de onoare d-l Ramiro Ortiz, a luat 
cunostinta de intentiunea Academiei Romane de a ofen Universitatii din Pa- 
dova bustul Stolnicului Constantin Cantacuzino, fostul student al acelei 
Universitati in secolul al XVII-lea. D-l Carlo Anti isi exprima multumirea 
ca Academia Romana a ales, dintre Romanii care au studiat la Padova, pe 
Stolnicul Cantacuzino, pentraca acesta a fost inspiratorul intemeieni Acade- 
miei grecesti din Bucuresti in 1680 si pentruca, prin personalitatea §i actiu- 
nea sa culturala, s'a stabilit o legatura directa intre Universitatea din Pa- 
dova §i cea din Bucuresti. Arata ca instalarea bustului se va face cu solemni- 
tatea pe care o merita gestul Academiei Romane. 

— Se 1a act si se vor lua masun pentru trimiterea bustului cand impre- 
jurari mai favorabile o vor permite. 

D-l General R. ROSETTI, face 3-a dare de seama despre alnvdtd- 
minte dm r&zboiul in curs ». 



§ E D I N f A PUBLICA 

DELA 13 OCTOMVRIE 1939 
Presedintia d-lui C, RADULESCU-MOTRU. 

D-l N. BANESCU face o comunicare despre « Mauro-Castrum — Mo(n)- 
castro — Cetatea Albd ». 

§edinta intima. 

Dupa propunerea d-lui Presedinte C. RADULESCU-MOTRU, se de- 
cide a se adresa Majestdfu Sale Regelut urmatoarea telegram^ cu ocazia ani- 
versarn a 46-a a MajestStn Sale: 

« Binevoiti a primi, Sire, respectuoasele si devotatele ur2ri de bine si 
sanalate pe care membrii Academiei Romane le trimit Inaltului si 
Augustului Protector si Presedmte Onoare al lor cu pnlejul celei de a 
46-a aniversara a Majestatii Voastre ». 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU aduce la cunostinta ca Uni- 
versitatea din Alger, cu aprobarea ultenoara a guvernului francez, a procla- 

2 A R — Anale. — Tom. LX — ^edinfele 1939 — 1940 



www.digibuc.ro 



i8 



5EDINTELE DELA 20 — 27 OCTOMVRIE 1930 



mat doctori « honoris causa » ai acelei Universitaji pe d-nii N. I o r g a si 
Ion Petrovici. 

D-l General R. ROSETTI face a 4-a dare de seamii despre « Invdfdminte 
din rdzboiul in curs ». 



§ ED I N T A PUBLIC! 

DELA 20 OCTOMVRIE 1939 

D-l I. PETROVICI, Vicepresedinte, deschizand sedinfa, zice : 

Aceasta sedinta este destinata unei comumcari cu un subiect privitor 
le filiatia vechilor noastre dmastu nationale, comunicare pe care o va face 
membrul corespondent al Academiei, d-l O. G o r k a, savant istoric polon, 
care s'a ocupat adeseon cu probleme din domemul istonei noastre. 

D-l O. GORKA, membra corespondent al Academiei Romane, ceteste 
o comunicare in limba franceza despre « §tefan eel Mare, coborttor direct 
din Dragos, intemeietor al Moldoveii) (dupa o inscnptie necunoscuta dela 
Putna). 

D-l Vice-presedinte I. PETROVICI multumeste d-lui O. Gorka pentru 
comunicarea tinuta, aratand ca nu are competenta de a judeca concluziile 
la care ajunge d-l O. Gorka. In domeniul controversat al istoriei, adaugS. 
D-sa, ceea ce poate un istoric s3 spere pentru soarta constractiilor sale, e 
s5 fie socotite de specialist! ca o ipoteza posibila. 

Acesta este si rezultatul net al comunicarn de astazi. 

§edinta intima 

D-l Secretar general ALEX. LApEDATU comunica urmatoarea telegra- 
ms prin care Majestatea Sa Regele a binevoit a raspunde la telegrama oma- 
gialS a Academiei : « Multumesc calduros Academiei Romane pentru urS- 
nle sale ». 

D-l General R. ROSETTI face a 5-a dare de seama despre « Invdfdminte 
din rdzboiul in curs i>. 



$ ED IN J A PUBLICA 

DELA 27 OCTOMVRIE 1939 
Presedinfia d-lui C. MDULESCU-MOTRU. 

Fund intaia fedinta dupS serbarea majoratului Manei Sale M a r e 1 u i 
V o i e v o d Mihai, d-l Presedinte C. RSdulescu-Motru rosteste o calduroasi 
cuvantare omagiala, dand expresie uranlor pe care Academia Romana le 
aduce Mariei Sale cu aceasta imprejurare. 



www.digibuc.ro 



SEDINJA DELA 27 OCTOMVRIE 1939 



l 9 



Acidemia a adresat apoi urmiitoarea telegrams de felicitare Mariei Sale: 
« In numele Academiei Romane, intrunitS astSzi in sedintl sSptama- 
nala, rog pe Maria Ta sa binevoiasca a primi vnle si devotatele fehcitari 
si urSri, pe care colegii mei ma insarcineazS a vi le expnma cu ocazia 
majoratului Mariei Tale ». 

D-l General R, ROSETTI, face a 6-a dare de seama despe « Invdfdminte 
din r&zboiul in curs »■ 

D-l I. IONESCU-DOLJ, membru corespondent, face, la Sectiunea lsto- 
rica, o comunicare despre « Contributiuni la istoria luptei duse de Domnitorii 
romdni contra mtroducerii si aplic&rii regimului capitulatiunilor in Principate ». 



a* 



www.digibuc.ro 



SESIUNEA GENERAL A EXTRA ORDINARA 

3— S NOEMVR1E 1939 



$EDINTA DEL A 3 NOEMVRIE 1939 
Prefedinfia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-l Secretar general ALEX. LAPliDATU comunica' urmatorul raspuns 
trimis din Inaltul Ordin al M an e i Sale M arelui Voievod 
M 1 h a i la telegrama omagiala pe care Academia I-a adresat-o cu ocazia 
implinini varstei de 18 ani: 

«Am onoare a va transmite Inalte multumiri pentru devotatele urari 
ce ati binevoit a exprima Mdriei Sale Marelui Voievod de Alba Iuha, in 
numele D-voastre personal si al membnlor Academiei Romane. 

« Adjutantul Manei Sale Marelui Voievod Mihai de Alba Iuha, Lt - 
Colonel, D. Damdceanu D. 

Dela d-l A. Sacerdoteanu, Directorul Arhivelor Statului, se pri- 
meste instiintarea cS la 13 Noemvrie a. c, functionarii Arhivelor Statului vor 
prezenta d-lui Const. Moisil un volum omagial, dupa care va urma o masa 
colegiala. D-sa invita Academia la aceasta sarbatorire a conducatorului Ca- 
binetului nostru numismatic. 

— D-l N. Banescu este rugat si reprezinte Academia la aceastS. 
festivitate. 

D-l Secretar general ALEX. LAp£DATU aduce la cunostinta Academiei 
cS d-l General Paul Teodorescu Ministrul Aerului si Mannei, a 
remis personal, un cec in valoare de 300 000 lei, suma pe care D-sa o da- 
rueste pentru preintampinarea cheltuehlor de ordin cultural ale Academiei. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU exprima calduroase multu- 
miri d-lui Coleg Paul Teodorescu pentru acest dar. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU zice: 

« Charles Bemont ilustrul fost profesor de la Hautes Eludes si 
membru al Academiei de mscnptii din Paris, s'a stins zilele trecute in 
varsta de 90 ani trecuti. Dansul era membru al nostru de onoare din 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 3 NOEMVRIE 1939 



21 



anul 1926, ales cu unanimitate de voturi in urma propunerii regretatului 
secretar general Vasile Parvan. 

« Charles Bemont a scris lucrari importante asupra istoriei poporului 
englez, intre care Simon de Montfort (1885). A editat pentru o mai adanc5 
cunoastere a acestei istorii: Charles des liberies anglaises 1892, si Roles 
gaseous intre ami 1896 — 1906. Ca director al rispanditei reviste de specia- 
litate Revue kistortque, si ca profesor la Hautes fitudes a avut o mare in- 
fluent! asupra scoalei istorice franceze din ultimul timp. A aratat de ase- 
menl o mare simpatie pentru poporul roman si pentru istoricii romani in 
special. Cartea scrisa in 1918 de colegul nostru d-1 N. Iorga, in scopul 
de a face cunoscute vechile relatiuni dintre Franta si Romani a fost pre- 
fatata de Charles Bemont cu cuvinte calde de prietenie. 

« Pentru marea sa insemnState cultural! si pentru deosebit! simpatie 
aratata poporului nostru, Academia Roman! isi expnmS profunde re- 
grete pentru pierderea sa, si ii va pastra o pioasa amintire », 

Trecandu-se la ordinea de zi pentru care a fost convocatS. aceasta sesiune 
generala extraordinara, d-1 ANDREI RADULESCU prezinta urmatoarele 
legate, asupra acceptani cSrora Academia are a se pronunta: 

1, Legatul lasat de defunctul Emil I. V. S o c e c, Pnn testamentul 
acestuia cu data de 26 Aprilie 1938 Academia este instituita legatara univer- 
sale, lasandu-i-se, in plina proprietate, averea mobihara consistand din efecte 
de once natura si numerar, lar in nuda proprietate jumatate din imobilele 
situate in Bucuresti, in Splaiul Independentei 54 si strazile Berzei 2 si Aleea 
Socec 2 — 4, imobile pe care testatorul le-a stSpanit in indiviziune cu sotia sa. 
Testatorul impune Academiei drept sarcini sa acorde din trei in trei ani un 
premiu « Ion V. Socec » celei mai bune lucrari de morals, sociala si educatie 
civica si sa distnbue sub denumirea « donatia Maria I. V. Socec » 
subventiuni anuale la institutiuni de binefacere, pe care le va aprecia Academia. 

— Dupa disculiune, legatul se primeste cu unanimitate de voturi, sub 
beneficiu de inventar si in conditiunile prevazute de Statutele Academiei. 

2, D-na Josefina Stoicescu, pnn actul de donatie autentic 
Nr. 35508/939, doneaza Academiei un milion lei in valoare nominala in renti 
de improprietanre, pentru instituirea unui fond purtand numele mamei sale 
«Elena G. San-Marin». Venitunle fondului vor servi la scopunle 
culturale ale Academiei Romane, care isi 1a obligatia de a intretinea cavoul 
sau dela cimitirul Bellu. 

D-1 ANDREI RADULESCU face propunere ca donatia sa se pnmeasci 
in conformitate cu Statutele Academiei. 

— Propunerea se aprobi. 

3, D-1 ANDREI RADULESCU arata cS regretatul Inginer Matei 
Draghiceanu, fost membru de onoare al nostru, a testat Academiei 
un legat de 500 000 lei in renta, din venitul caruia sa se acorde o bursa prin 
concurs pentru studiul hidrologiei sau un ajutor la studn speciale in materia 
geologiei. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 3 NOEMVRIE 1939 



— Legatul se primeste cu unanimitate de voturi si in conformitate cu 
Statutele Academiei. 

4. Prin actul de donatie autentificat de Trib. Ilfov sub Nr. 37.005/939, 
d_-l Dr. A 1. Steopoe doneaz^ Academiei Rom^ne suma de lei 50.000 
nominal in rentft, in numele promotiei din 1921 a Facultfttii de Stiinte din 
Bucuresti, Sectia de Qhimie, pentru a perpetua memoria unuia din cei mai 
meritosi colegi, Victor (Jeorgescu, decedat in phnft activitate creatoare in 
domeniul chimiei aplicate. Din venitul fondului Academia este rugatft sft acorde, 
din trei in trei ani, un premiu cu numele « Victor Qeorgescu», 
pentru cea mai bunft lucrare de chimie fftcutft in Romania. 

D-l ANDREI R^DULESQU propune sft se accepte donatia, in confor- 
mitate cu Statutele Academiej. 

— Propunerea se aprobft. 

5. Defuncta Amelia Aprihjjneanu a testat Academiei un legat 
in valoare de 400.000 lei spre a mstitui « Bursa Inginer Ion Apri- 
h ^ n e a n u », si cu obligatia ca Academia sft intretinft morm^ntul copnlor 
testatoarei dela cimitirul Bellu. 

— Dup^ propunerea d-lui ANDREI R/^DULESQU se voteazft in una- 
nimitate acceptarea acestui legat, in conditiunile prevftzute in Statutele Aca- 
demiei. 

La ordinea de zi fiind ftegulamentul General pentru lucrtfrfie Academiei, 
d-l Secretar general ALEX,. L$P£DATU aminteste eft in sesiunea generalft 
din Mai trecut s'a prezentat plenului un anteproiect de regulament intocmit 
de o Qomisiune. Qjjnd s'a luat in discutiune acel anteproiect, s'a vftzut eft este 
nevoie a i se aduce esentiale modificftri si de aceea s'a propus si s'a admis 
ca votarea regulamentului sft se am^ne pentru o sesiune generalft extraordinary 
in cursul lunii Noemvrie. I s'a dat insftrcinarea atunci ca, intemeiat pe acel 
anteproiect si mai ales pe notele si observatiunile pe care urma sft le pri- 
meascft in cursul vacantei dela domnii colegi, sft intocmeascft proiectul de 
regulament pentru aceastft sesiune extraordinary. D-sa si-a indeplinit aceastft 
insftrcinare, arftt^nd eft in lucrarea ce prezintft a folosit notele primite dela 
un restrftns numftr de colegi. Proiectul de regulament astfel intocmit urmeazft 
sft fie discutat si votat in actuala sesiune extraordinary, anume convocatft 
in acest scop. 

D-l Presedinte £. R&DULESQU MQTRU pune in discutie proiectul 
de regulament articol cu articol, rug^nd pe d-l coleg Dr. Qr. Antipa 
sft fie raportorul proiectului. 

D-l I. NISTQR observft eft regulamentul nu este insotit de o expunere 
de motive ?i roagft sft fie lftmurit asupra principidor sau ideilor nouft care au 
prezidat la intocmirea proiectului, inainte de votarea pe articole. 

D-l Secretar general ALEX,. L^PfiDATU spune eft n'a socotit necesar 
sft facft o expunere de motive a proiectului, intru cftt in sesiunea generalft tre- 



www.digibuc.ro 



SEDINJA DELA 3 NOEMyRIE ig39 



23 



cuta s'au aratat pe larg pnncipiile generale si considerable care au fost avute 
in vedere la redactarea anteproiectului atunci prezentat. D-sa aratii c& a avut 
in deosebi in. vedere prevederile Statutelor a caror desvoltare se cuprinde 
in proiectul de fata, 

S'a impartit lucrarea in trei parti: partea I-a pnvind organizarea, partea 
a Il-a conducerea si partea a Ill-a serviciile administrative ale ,A.cademiei, 

In capitolul despre organizare, dup5 enuntarea scopului ,A.cademiei, se 
arata prin cine se indeplineste activitatea academica si anume prin Corpul 
academic, Sectiuni, Comisiuni si persoane insarcinate cu misiuni speciale, 
Se dau apoi norme cu privire la fedintele ordinare, la sesiunile generale fi 
atributiunile lor, la alegerea membrilor, la Sectiuni si conducerea lor, la 
publicatiunile ^cademiei, la diferitele Comisiuni ?i in fine, la BibliotecS 
§1 colectnle sale, 

Partea Il-a trateaza despre organele de conducere: Delegatiunea, Secre- 
tarul general, Birourile Sectiunilor cu atributiile 51 modul de lucru al fiecaruia, 

In fine, partea a Ill-a priveste serviciile administrative: Cancelaria Secre- 
tariatului, Serviciul ContabilitStii, Casieriei §i Inventarelor (in cadrul reor- 
ganizarii pe care a dat-o acestui serviciu d-1 coleg Victor Slavescu), Servi- 
ciul de Contencios si Serviciul pentru, tiparirea, pastrarea si expedierea 
publicatiunilor ,A.cademiei, care desi nu este prevazut in Statute, trebue sa fie 
introdus in regulament, aratandu-se atributiile sale. 

,A.cestea au fost principiile calauzitoare la intocmirea proiectului de fata. 
D-1 Secretar general roagS pe d-nii colegi sa nu se ocupe prea mult de 
redactia proiectului, caci ea va fi revazuta dupS votare, pe indelete. AratS c& 
D-sa a urmarit de aproape textul vec^m §i roaga" s5 nu se innoiascS prea mult 
acest text si mai ales sa nu se renunte la anumite forme pastrate dela prede- 
cesorii nostri, 

D-1 I, NISTOR multumeste d-lui Secretar general pentru lamuririle 
date si face unele observatiuni, 

Se procede la discutia pe articole a proiectului de regulament, 

D-1 Dr. G-R. ,A.]SfTIP,A., ca raportor, da cetire art, 1 din regulament, 
Dup5 amendamentele si indreptarile propuse de d-nii ,Alex, L&pfidatu 
§i 1^. Banescu se adopt! art, 1 in urmatorul text: 

Regulament General pentru lucrdrile Aca^emiei ftomdne 

Partea I-a 
Organizarea 

« Art : J, — /Vctivitatea ,A.cademiei Romane se desfasura in cercu, 
prescns ei de lege §i in conformitate cu normele prevSzute in Statutel 
atat prin acte provenite din propna-i initiative, cat si prin insarcinari 
acceptate benevol dela Stat, dela inslitutiuni sau dela particulari. 

« ^.ceastS activitate se indeplineste dupsi natura actelor: 

« de intregul Corp academic; 



www.digibuc.ro 



24 



$E|DINTA DELA 3 NOEMVRIE 193? 



« de fiecare din Sectiunile ei in parte ; 

« de Comisiuni alese din sanul Academiei ori al Sectiunilor, spre a 
executa anumite lucrari; 

* in fine, de persoane, ins5rcinate cu misiuni speciale ». 
Se aproba si art. 2 in urmatorul text: 

« Art. 2. — Corpul academic hotarSste, in sedintele sale, lucranle 
stnntifice, de administrate si de organizare ale Academiei si stabileste 
mSsurile ce urmeaza a fi luate pentru executarea lor prin organele acade- 
mice de conducere si pnn servicnle sale administrative ». 
Art. 3, dupa indreptarile propuse de d-nii Alex. LapSdatu, Victor Sla- 
vescu, I. Nistor si I. Al. Bratescu-Voinesti, se aproba in urm&toarea 
cupnndere : 

Sedintele 

« Art. 3. — §edintele Academiei Romane se tin la sediul sau din 
Bucuresti. Ele sunt de doua feluri: 
« a) sedinte plenare, 
« b) sedinte ordinare, 

« §edintele plenare se tin numai in sesiunile generate anuale sau extra- 
ordinare, cu majontarea absoluta a membnlor activi ai Academiei si au 
ca obiect chestiunile rezervate lor pnn art. 7 al Statutelor. 

« §edintele ordmare se tin saptamanal, tot cu numarul de membri 
prezenti oricare ar fi el si au ca obiect comunicari stiintifice, prezentarea 
de publicatiuni, precum si expedierea lucrarilor curente de competenta 
Corpului academic, in limitelef stabihte de plen in sesiunile sale generale ». 
La art. 4 d-1 Andrei R&dulescu propune si se aproba ca ultimul alineat 
al proiectului sa se alature de pnmul, dupi care s5 se adauge cuvintele « va- 
cantele Academiei sunt urmatoarele », astfel ca articolul sa aib& urmatoarea 
redactie : 

«Art. 4. — §edintele ordinare ale Academiei se tin Vinerea, la ora 15, 
cu exceptia vacantelor. 

« In mod exceptional Delegatiunea poate fixa sedintele — de ambele 
categorii — la alta ora decat acea prescnsa la ahneatul 1 al acestui articol ». 

« Vacantele academice sunt urmatoarele : 

« Vacanta Pastilor, de doua sSptamani, incepand dela Dumineca Flo- 
riilor. 

« Vacanta Craciunului, de doua saptamani, incepand din ajunul ser- 
bSrn Nasterii Domnului. 

« Vacanta de vara, dela 15 Iuhe plna la 15 Septemvne. 
La art. 5 d-1 General R. Rosetti propune si se aproba ca dupa cuvintele 
din alineatul 2 « eveniment cultural » sa se adauge « istoric sau national » ; 
D-1 coleg I. Petrovici propune si se aproba s8 se adauge la acelasi alineat 
dupS cuvintele «... pentru amintirea » cuvintele « vreunei personalitati 
insemnate ». La alineatul 3, d-1 Dr. Gr. Antipa propune si se aproba ca ter- 
menul «Patronul» sa fie inlocuit cu «Inaltul Protector ». Dup2 pnmirea si 



www.digibuc.ro 



§EDINTA DELA 3 NOEMVRIE 1939 



25 



a altor propuneri facute de d-nii N. Banescu si Em. RacovitS, se aproba 

urmatorul text pentru art. 5: 

« Art. 5. — ipedintele, plenare si ordinare, sunt intime sau publice, 
dupa cum prescrie regulamentul sau decide Delegatiunea in cazurile 
neprevSzute de regulament. 

« ipedintele publice pot f i : solemne, pentru receptiunea noilor membri 
alesi ai Academiei ; comemorative sau festive, pentru amintirea sau sarba- 
tonrea vreunei personalitati insemnate, vreunui insemnat eveniment 
cultural, istonc sau national ; obisnuite, pentru comunican literare, istorice 
si stiintifice, 

« Acest caracter al sedintelor publice va fi hotarit de Delegatiune, la 
cererea sau recomandarea Corpului academic sau a Sectiunilor. 

« §edintele de deschidere, de inchidere si de acordarea premiilor in 
sesiunile generale anuale vor fi totdeauna publice. 

« Academia invita pe Majestatea Sa Regele, Inaltul Protector si Prese- 
dintele ei de Onoare, la sedintele solemne si la cele comemorative si 
festive. 

La art. 6, d-1 Andrei Radulescu propune sa se suprime din textul proiec- 
tului urmatoarele cuvinte din alineatul intaiu « in ordinea vechimii lor ca 
membri ai Academiei*. Cu acest amendament si cu alte mici corectan, se 
voteaza urmatorul text al art. 6: 

Conducerea fedtntelor 

« Art. 6. — ipedmtele se deschid de Presedinte sau, in lipsa lui, de 
unul dintre Vicepresedinti. 

<s La aceste sedinte trebue sa fie de fata Secretarul general sau, in caz 
de impiedecare, unul din Secretani de Sectiuni ». 

Art. 7, 8 si g se aproba in urmatoarea cupnndere: 

« Art. 7. — Inainte de deschiderea oricSrei sedinte, membrn semneaza 
in registrul de prezenta, iar Directorul Cancelariei constats la sfarsitul 
sedintei numSrul celor prezenti. 

« Membni prezenti la sedinte au dreptul la diurna stabihta de plen 
pentru membni din Capitals si cei din provincie 

« Art. 8. — §edinta incepe pnn cetirea procesului-verbal al sedintei 
precedente, care, aprobandu-se de membni prezenti, se semneaza de 
Presedinte si de Secretarul general si se conserva in arhiva Academiei. 

«In caz de urgenta, procesul-verbal se poate redacta si aproba chiar 
in aceeasi sedinta. El poate fi insa si amanat, motivat, dela o sedinta la 
alta, dar nu mai tarziu decat pan5 la a doua sedinta in ordine cronologica. 

« Art. 9. — Daca vreun membru al Academiei ar avea de facut obiec- 
puni sau propuneri de indreptare cu pnvire la redactarea procesului- 
verbal, Secretarul general va da exphcatiunile necesare. Iar daca membrul 
respectiv nu ar fi satisfacut, are dreptul sa propuna o alta redactare, pe 
care Presedintele o supune adunani, chematS s3 aleaga intre cele douS 



www.digibuc.ro 



26 



SEDINTA DELA 3 NOEMVRIE 1939 



redactari. In orice caz membrii au dreptul de a cere sa se consemneze 
in procesul-verbal cuvintele lor astfel cum au fost rostite in sedinta. 

« Discutiunile pentru corectarea unui proces-verbal nu se inregistreaza ». 
La art. 10, alin. 2, d-1 ("Jeneral R. Rosetti propune si se aproba sa se adauge 
d^ipa cuvintele « de asemenea se prezinta » urmatoarele cuvinte : « cele mai 
importante ». Mai fac propuneri d-nii I. ^Nistor si Andrei Radulescu, dupa 
care se adopta urmatorul text pentru art. 10: 

« Art. 10. — Dupa cetirea si aprobarea procesului-verbal, Presedintele 
sau Secretarul general aduce la cunostinta adunarn scrisorile si comuni- 
cSnle de once natura adresate Academiei, Sectiunilor sau Qomisiunilor, 
asupra carora se decide. * 

« De asemenea se prezintS cele mai importante cirti, reviste, publi- 
catiuni si obiecte daruite sau cump&rate de Academie si se fac comuni- 
cari cu privire la activitatea Academiei sau a membrilor ei. 

« Dupa aceea se trece la ordinea zilei. / 
La art. n se voteaza fira modific^ri textul proiectului. 
Art. 12 se voteaza in urmatoarea cupnndere: 

« Art. 12. — jNiciun membra nu poate vorbi dec^t dupa ce l s'a acordat 
cuvjjntul de Presedinte. 

« Membrii isi pot ce^a unul altuia cuv^ntul. 

« Ei nu pot vorbi mai mult de dou3 ori In chestiunile administrative, 
fara permisiunea adunarii si numai pentru rectifican de fapte sau pro- 
puneri nouS. 

« Restrictiunea aceasta nu se aplica in desbaterile cu caracter stiintific 
si nici la exphcanle pe care un raportor trebue sa le dea asupra rapor- 
tului sau ». 

La art. 13, dupa o discutiune la care lau parte d-nii Qeneral R. 
Rosetti, Alex. Lapedatu si Andrei Radulescu se aproba urmatorul text: 

« Art. 13. — Qratoral se adreseazS Presedintelui sau adunarii. Jigni- 
rile, violentele si chestiunile personate nu sunt permise. Asemenea intre- 
raperile facute fara invoirea celui ce vorbeste. 

« Presedintele are sarcina aplicarii acestor interziceri. El este in drept 
sa intervina ori de c^te ori vor^itoral se abate dela chestiunea ce se discuta 
sau sa cheme la ordine pe oricine ar face intreraperi repetate, care ar 
Jmpiedeca o discutiune obiectiva. 

« Daca vorbitoral persista in abaterea sa, Presedintele il opreste de a 
mai vorbi in aceeasi chestiune, lar daca si la alt obiect cade in asemenea 
vina, Presedintele, cu incuviintarea adunarii, nu-i mai acorda cuvfjntul 
in cursul sedintei ». 

Art. 15 si 16, dupa amendamentele aprobate ale d-lui Secretar general 
Alex. Lapedatu, se fixeaza in urmatoarea cupnndere: 

« Art. 15. — Membrii Academiei au dreptul a-si manifesta liber opi- 
munea asupra chestiunilor aduse in desbateri. 

« Membrii corespondent! si de onoare pot lua cuv^ntul numai in discu- 
tiuni stnntifice, lar in alte chestiuni numai daca sunt invitati de Prese- 
dmte a-si exprima parerea. 



www.digibuc.ro 



^EDtNTA DELA 4 NOEMVRIE 1939 



27 



Propunerile 

« Art. 16. — Orice membru al Academiei are dreptul a face propu- 
neri pentrtt a fi discutate si votate. 

« Academia poate insarcina pe unul sau pe mai multi membri si 
xefere asupra propunerilor prezentate. 

« Clnd eel putin 3 membri cer inchiderea discutiunii sau amSnarea 
ei pentru alta sedinta, Presedintele consults imediat adunarea, care 
decide cu majontatea membnlor prezenti ». 

Art. 17, 18 si 19 sunt votate in urmatoarele texte: 

« Art. IJ. — Propunerile, amendamentele si concluziunile trebuesc 
formulate in scris, spre a putea fi puse la vot. 

« Numai propunerile simple, pentru trecerea la ordinea zilei, pentru 
amanare, pentru respingere, pentru avizare sau recomandare la Delega- 
tiune, la vreo Sectiune sau Comisiune si altele asemanatoare se pot pune 
,1a vot fara sa fie formulate in scris.. 

« Art. 18. — Amendamentele se pun la vot inaintea propunerii prin- 
•cipale. 

« Dintre amendamente se pune la vot intai eel care-i mai departe 
de propunerea principala. 

« Art. ig. — In caz de paritate a voturilor, propunerea se considera 
respinsa si nu mai poate fi discutata in cursul aceleiasi §edinte, ci numai 
dupa un rastimp de 3 zile, daca este ceruta de 5 membri in sedintele ple- 
nare si in saptamana urmatoare, daca e ceruta de 3 membri in sedintele 
ordinare ». 

D-l General R. ROSETTI face a 7-a dare de seama despre « Invdtdminte 
tdin rdzboiul in curs ». 



$EDINfA DELA 4 NOEMVRIE 1939 

Presedintta d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

Intrandu-se in ordinea de zi, d-l Dr. GR. ANTIPA, raportor la Regu- 
lament, ceteste art. 20. 

— Dupa o discutie la care iau parte d-nii I Nistor, Alex. Lapedatu si 
Dr. Gr. Antipa, se voteaza art. 20 in textul neschimbat al proiectului. 

Art. 21 si art. 22 se adopta de asemenea in textele proiectului. 

La art. 23 d-l I. NISTOR, referindu-se la cuprinsul alin. _5 al articolului, 
observa ca pentru membrii cari hpsesc nemotivat dela sesiunile generale nu 
.se prevede nicio sanctiune din partea plenului. Propune deci sa fie inlaturat 
ilineatul 5 din textul proiectului. 

— Pusa la vot propunerea se aproba, dupa o discutiune la care iau parte 
•d-nii Em. Racovita, M. Sadoveanu, Alex. Lapedatu si Andrei Radulescu. 



www.digibuc.ro 



28 



5EDINTA DELA 4 NOEMVRIE 193? 



D-l General R. ROSETTI, in referire la alin. i, observa ca durata 
sesiunii generate anuale, de 15 zile, s'a dovedit prea scurta fata de lucrS- 
nle Academiei ; da exemple care se aman5 din sesiune in sesiune dcla 1936 
pana astSzi. Este de parere ca sa se fixezeo durata mai lunga pentru sesiune. 

D-l ALEX. LAPfiDATU, Secretar general, arata ca sesiunea generals 
poate fi prelungita pentru implinirea lucranlor ei si ca aceasta se prevede in 
alineatul penultim al articolului in discutiune. 

Se pune la vot textul articolului 23 §1 se aproba in urmatoarea cuprindere, 
care fine seama de amend? mentul votat al d-lui I. Nistor §1 de alte observari 
mai marunte: 



Sesmmle geneiale 

« Art. 23. — Sesiunea generals anuala incepe la 15 Mai si tine 15 zile. 
« Cand ziua de 15 Mai cade Dumineca, sesiunea se va deschide in 
ziua urmatoare. 

« Invitatiunile pentru sesiunea generala anuala se fac de Presedinte 
si Secretarul general si se trimit membnlor impreuna cu programul lu- 
cranlor in limp util. 

« Participarea membrilor la sedintele sesiunu generale este obligatorie. 
Numai in caz de boala sau de forta majora ei pot lipsi, anuntand aceasta 
insa Presedintelui. 

« Membra cari lipsesc fara motive intemeiate dela doua sesiuni ge- 
nerale anuale, consecutiv, vor fi intrebati, la inceputul sesiunu a treia v 
daca voiesc sau nu sa se foloseasca de drepturile si sa indephneasca dato- 
rnle legate de demnitatea ce au primit formal in sanul Academiei. 

« Cand membru prezenti la sedintele sesiunii generale nu sunt in 
numarul cerut de art. 3 pentru sedintele plenare, ei se vor ocupa in Sec- 
^iuni sau Comisiuni cu pregatirea lucranlor ce urmeaza a fi desbatute 
in sedintele plenare, dupa ce numarul membnlor se va fi completat. 

« Sesiunea generala anuala poate fi prelungita, pnn deciziunea ma- 
joritatii membrilor prezenti, cu zilele necesare pentru terminarea lu- 
cranlor. 

«In acest caz Academia va vota §1 fondul necesar pentru plata diur- 
nelor suplimentare ». 

Art. 24 se voteaza in textul neschimbat al proiectului. 

La art. 25 d-l DIM. GUSTI propune si se aproba ca cuvantul de « antro- 
pogeografie » din cupnnsul alineatului 2 sa se inlocuiasca cu termenul « geo- 
grafie ». 

D-l N. VASILESCU KARPEN propune si se aproba ca termenul de- 
« stiintele pure » din cuprinsul aceluiasi alineat (3. Sectiunea Stnntifica) si 
se inlocuiasca pnn termenii « stiintele teoretice ». 

— Cu aceste indreptari art. 25 se voteaza in urmatoarea cuprindere: 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 4 NOEMVRIE igsg 



29 



Secfiunile 

« Art. 25- — Academia formeaza un corp unic care se compune din 
trei Sectiuni, fiecare avand autonomia ei in ce private lucrSnle sale spe- 
ciale, stabilirea planurilor pentru organizarea si indrumarea miscSni 
^tiintifice din domeniul sau si administrarea fondurilor ce i s'au pus la 
•dispozitiune de plen sau 11 sunt afectate prin acte de fundatiuni ori do- 
natium. 

« Sectiunile Academiei sunt : 

« 1. Sectiunea literard (literatura, arta, filologie, filosofie); 
« 2. Sectiunea istoricd (istorie, geografie s 1 stnnte sociale) ; 
« 3. Sectiunea ftiinfificd (toate stiintele teoretice si aphcate). 

La art. 26 d-1 DIM. GUSTI propune si se aproba ca la punctul b, alin. 3, 
dupa cuvintele « pnvitoare la istoria Romanilor » sa se adauge cuvintele « si 
face publicatiuni » ; asemenea in cupnnsul aceluiasi ahneat sa se inlocuiascS 
cuvantul « antropogeograficS » prin cuvantul « geografica ». 

— Cu aceste corectari si altele care se mai propun de d-nii N. Banescu 
§1 Dim. Gusti, articolul 26 se voteazi in urmatoarea cuprindere : 

« Art. 26. — Atnbutiunile si indatonrile Sectiunilor se specif ic& in 

modul urmator: 

« a) Sectiunea literara se ocupa de cultivarea 51 punerea in valoare a 
creatiunilor spirituale, care imbogatesc literatura, arta, filologia romana 
^i filosofia, etc. Ea public^ si recomanda pentru premiere opere, care se 
disting prin mente si originalitate ; organizeaza misiuni lexicografice si 
cercetan asupra limbii romane; se ingrijeste permanent de compunerea 
Dictionarului limbii romane, ca si de mentinerea unei ortografn si ortoepii 
unitare. 

«b) Sectiunea istorica se ocupa de stiintele istonce, geografice si so- 
ciale (jundice economice si financiare, sociologice) ; culege documente 
importante, mai ales pnvitoare la istoria Romanilor si face publicatiuni; 
organizeaza misiuni pentru asemenea lucrari; 1a mitiativa pentru explo- 
rarea arheologica, geografica si sociala a tanlor romane; incurajeaza si 
recomanda spre premiere in primul rand opere meritorn de istorie, geo- 
grafie si stnnta sociala romaneasca, etc. 

<ic) Sectiunea stnntifica se ocupa cu desvoltarea in tara a activitatii 
^tuntif ice in toate ramurile stnntelor teoretice si aphcale si indrumeaza cer- 
cetarile in acest scop ; la initativa pentru explorarea tarn romane din punc- 
tul de vedere antropologic, geologic, fiziografic, biologic, agncol, medical, 
tehnic si economic, cat si pentru incurajarea cercetanlor stuntifice de orice 
fel ; organizeaza misiuni pentru asemenea lucrari si face publicatiuni ; 
incurajeaza si recomanda spre publicare opere meritorn relative la cu- 
noasterea stnntifica a tarn si a poporului roman, etc. 

D-1 N. BANESCU face observarea ca in genere forma proiectului de re- 
gulament este defectuoasa. 



www.digibuc.ro 



30 



SEDINTA DELA 4 NOEMVRIE 193& 



D-l Sscretar general ALEX. LApEDATU propune sd se numeascd o 
comisiune compusd din d-nii Th. Capidan, M. Sadoveanu, N. Bdnescu fi D-sa, 
care sd se ocupe cu punerea la punct a regulamentulni sub raport stilistic, 
inainte de a fi dot la tipar. Roagd deci ca disentitle sd se facd numai asupra 
cuprinsuliri proiectului si nu si asupra formei. Odati cu stilizarea, aceastd 
comisiune va stabili si noua nutnerotare a articolelor. 

Propunerea se aprobd. 

D-l Vice-presedinte I. PETROVICI, aratlnd ca, potnvit articolului votat 
mai sus, cade in atnbutia Sectiunii literare punerea in valoare a creatiunilor 
de filosofie, observa ca este o nepotrivire intre aceasta prevedere regulamen- 
tara si starea de fapt. Caci, in adevar, in fapt premierea lucranlor de filosofie 
s'a facut si se face de catre Sectiunea istorica. Ar trebui deci sa punem in 
armonie starea de fapt cu cea de drept. 

D-l Secretar general ALEX. LApEDATU zice ca chestiunea ndicata 
de d-l coleg Petrovici se va solutiona la votarea Regulamentului Premiilor 
Academiei. 

Art. 27 se voteaza in textul neschimbat al proiectului. 
Se pune la vot si art. 28 si se aproba in redactia neschimbata a proiectului.. 
De asemenea se voteaza art. 29 in textul neschimbat din proiect. 
Art. 30 si 31 se voteaza in redactia proiectului. 

La art. 32 d-l Dr. GR. ANTIPA propune urmatoarea redactare a artico- 
lului in deosebire de textul proiectului: 

« Sectiunile, pnn procese-verbale motivate, decid asupra publicarii 
lucranlor ce h se prezinta si asupra misiunilor ce li se par necesare, cu 
conditiunea ca costul niciuneia din acestea (chiar daca se face din fon- 
durile Sectiunilor) s& nu treaca de 100.000 lei. 

« Asupra propunerilor care cer cheltueli peste 100.000 lei, decide 
votul plenului. De asemenea, in cazul cand Delegatmnea s'ar opune pu- 
neni in executie a unei decizium a Sectiunilor, chestiunea va fi supusS. 
plenului, care va decide ». 

— Dupa o discutiune la care iau parte d-nii I. Simionescu, Andrei Ra- 
dulescu si Em. Racovita, se voteaza art. 32 in redactia propusii de d-l Dr. 
Gr. Antipa. 

La art. 33 d-l I. AL. BRATESCU-VOINESTI propune sa se suprime 
din cuprinsul textului din proiect cuvmtele « administrativa, la care particip& 
numai membri activi si in care se discuta » si sa se adauge la finele articolului 
urmatoarele cuvinte : « La aceste sedmte nu participa decat membrn activi ». 

— Propunerea se aproba si se voteaza art. 33 in urmatoarea redactiune: 

« Art. 33. — Fiecare Sectiune tine in mod obligatonu, eel putm odata 
pe luna, o sedinta in care se discuta si se iau hotariri asupra afacenlor 
administrative ale acelei Sectiuni. La aceasta sedinta nu iau parte decat 
membrn activi ». 

La art 34 d-l EM. RACOVITA e de parere ca la sedintele de Sectiunii 
in can se fac comunicari fie intime fie publice, de specialitate, sa fie invitati 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 4 NOEMVRIE 1Q39 



31 



nu numai membrii corespondenti si de onoare, dar si specialiftii din afara 
pe care ii intereseaza chestiunea §tiintific5 pusa la ordinea de zr a sedintei 
respective. 

D-l I. SIMIQNESCy crede ca propunerea, desi buna, in practica va de-, 
veni neaplicabila, intrucat nu la toti specialistii se vor putea trimite invitatij 
si deci se vor creea nemultumiri. D-sa este chiar de parere s5 se suprime djn 
aceasta cauza ultimul alineat din textul proiectului. 

— Propunerea se aproba. 

D-l Vicepresedinte I. PETRQVTCI propune si se aproba sa se inlocuiasca 
cuvintele din alineatul i « dupa sedinta ordinara » prin cuvintele « cand nu 
se vor tine sedinte publice » si sa se suprime cuvantul « stiintifica » dela fi-, 
nele alineatului. 

— Cu aceste modificari si cu altele propuse de d-nii Andrei R&dulescu, 
Dr. Gr. Antipa si I. Simionescu, se voteaza art. 34 in urmStoarea redactie: 

« Art. 34. — In afara de aceste sedm^e administrative, Sectiunile 
mai pot tinea, in ultima Vineri a fiecarei luni, c^nd nu se vor tinea 
sedinte publice, cate o sedinta. 

« §edintele acestea pot fi intime sau publice. In ele se fac si se discuta 
comunican privitoare la chestiuni speciale din domeniul Sectiunilor res- 
pective; se organizeaza lucrari colective pentru indrumarea si promovarea 
activitatii lor respective ». 

D-l N. VASILESCV KARPEN zice ca este dela sine inteles ca in aceste 
sedinte de sectiuni cind se vor face comunicari, vom putea anunta prin ziare 
acele comunicari si ca daca vor fi sedinte de discutie, ne vom limita numai 
la invitarea membrilor corespondenti si de onoare. 

Se voteaza in unanimitate prelungirea actualei sesiuni generale extrai 
ordinare. 

Continu^fldu-se lucrarea Regulamentului General, se voteaza art. 35 
in redactia neschimbata a proiectului. 

Se voteaz^ si art. 36 in urmatoarea redactie a proiectului din care s'au in- 
laturat cuvintele « si de onoare » : 

Alegerea membrilor 

« Art. 3$. — Membrii activi si corespondenti ai Academiei se T propun 
de Sectiuni si se aleg de plen in sesiunea general^ anuala. 

La discutia art. 37 d-l Vicepresedinte I. PETRQVICI observa ca alineatul 
ultim al textului, potrivit caruia dacS, « dupS trei votSri consecutive, candi- 
datul nu obtine 2/3 din voturi, completarea locului vacant se am^na pentru 
anul vntor» este in contradicjie cu art. 10 aim. z din Statute, care prevede 
ca la al treilea scrutin candidatul poate fi ales cu votul majontatii absolute T 
D-sa propune deci sa se puna in concordanta textul articolului cu eel al 
Statu telor. 

— Propunerea se aproba. 



www.digibuc.ro 



32 



§EDINTA DELA 4 NOEMVRIE 1939 



Se pune la vot art. 37 si se aproba in urmatoarea redactie: 

« Art. 37. — Fiecare Sectiune, cu majoritatea votunlor membnlor 
s^i activi, propune, eel mai tarziu panS intr'a opta zi a sesiunii, candidatii 
pentru locunle vacante. 

« Daca Sectiunea nu prezinta propunerea in termenul arStat, membrii 
Delegatiunu Academiei, dimpreuna cu membrii Sectiunn respective, se 
vor intruni si vor forma Colegiul extraordinar de candidare, care — cu 
majoritate de voturi — va hotari asupra candidatului de propus. 

«Votul pentru propunerea de candidare va fi facut prin buletine si 
deodata pentru toate persoanele recomandate de membrii Sectiunn. 

« El va fi repetat pana cand unul dintre candidati va intruni majoritatea 
membnlor prezenti. 

« Daca in Colegiul extraordinar de candidare nu se va putea intruni 
aceasta maj ontate — dupa 5 votari — locul ramane vacant pana la se- 
siunea urmatoare. 

« Votarea membrilor se face de catre Corpul intreg al Academiei, 
cu 2/3 din membrii prezenti in sesiunea generala. 

« Aceasta votare va avea loc dupa 2 zile hbere dela prezentarea can- 
didatilor propusi de Sectiuni. 

« Daca dupa 2 votari consecutive candidatul nu obtine 2/3 din voturi, 
la al treilea scrutin va fi deajuns votul majontatn absolute. 

La art. 38 d-1 General R. ROSETTI propune si se admite ca dupa cu- 
vintele « a caror colaborare » din alineatui 1) sa se adauge termenul « cul- 
turala ». 

D-1 N. VASILESCU KARPEN e de parere sa se determine si sa se h- 
miteze numarul membnlor corespondenti strami, caci numai asa alegerile 
noastre vor capata valoare. D-sa propune in acest scop ca numarul de membri 
corespondenti straini sa fie tot de 25 de Sectiune, ca si cei romani. Fireste 
nu estc obligator pentru Academie ca sa completeze numarul de 25 membri 
corespondenti straini, cand acestia sunt mai putini. 

— -Propunerea se 1a in considerare si se voteaza in unanimitate. 

Cu acest amendament, art. 38 se voteaza in urmatoarea redactie : 

« Art. 38. — Membrii corespondenti se aleg in acelasi mod si dupa 

aceeasi procedura ca si membrii activi, dintre personahtatile distinse, 

atat romane cat si straine, a caror colaborare culturala poate servi la sco- 

punle Academiei. 

« Numarul membnlor corespondenti atat romani cat si straini este 

de cate 25 pentru fiecare Sectiune ». 

Se voteaza si art. 39, fara discutie, in urmatorul cuprins: 

« Art. 39. — Nu se poate vota pentru un candidat, membm activ sau 

corespondent roman, daca consimtimantul sau in sens n'a fost remis 

Presedintelui Academiei » 

La art. 40 d-1 N. VASILESCU KARPEN zice ca daca nu se opun Sta- 
tutcle D-sa propune ca membrii de onoare sa fie propusi de Sectiuni. 



www.digibuc.ro 



§EDINTA DELA s NOEMVRIE 1939 



33 



— Constatandu-se ca Statutele se opun, propunerea nu se la in consi- 
derare. 

D-l N. VASILESCU KARPEN face propunere ca sa se limiteze numarul 
membnlor de onoare pentru acelasi motiv pentru care s'a limitat numarul 
membnlor corespondenti straini. 

D-l I. PETROVICI se alatura la parerea d-lui coleg N. Vasilescu Karpen 
propune ca numarul membrilor de onoare sa nu depaseasca de trei ori 
numarul membrdor activi. 

— Dupa o discutiune la care iau parte d-nii M. Sadoveanu, Andrei Radu- 
lescu si N. Banescu, se aproba propunerea d-lui I. Petrovici si se voteaza 
art. 40 in urmatoarea cuprindere: 

« Art. 40. — Membrii de onoare se aleg de Academie dupa propu- 
nerea a 5 membri, atat dintre Romani cat si dintre straini. Numarul lor 
este eel mult de trei ori mai mare decat numarul membrilor activi. 

« Si anume : barbati de litere sau de stnnte, can s'au distins pnn ope- 
rele si activitatea lor in favoarea natiunii romane; persoane care vor fi 
inlesnit desvoltarea activitatii stiintifice fi hterare a Academiei prin do- 
natiuni de o valoare insemnata. 

« Propunerea se va depune la Birou cu 3 zde inaintea votarii. 

<i Membrii de onoare ca si cei corespondenti pot face comunicari sau 
conferinte in sedintele publice ale Academiei, cu conditia ca textul lor 
sens sa fie prezentat si aprobat in prealabil de Sectiunile respective ». 
Se pune la vot si art. 41 care se adopta in redactia neschimbata a 
proiectului. 



SEDINfA DELA 5 NOEMVRIE 1939 

Presedmtia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 
Se continua lucrarea Regulamentului General. 

La art 42, dupa propunerea d-lui Secretar general ALEX. LAp£DATU 
se supnma din textul proiectului cuvintele « pentru cazul cand acesta n'ar 
putea forma obiectul intreg al Discursului» si se adauga dupa cuvintele 
« Ei vor putea trata » cuvintele « in acelasi discurs ». Cu aceste modificari 
se voteaza articolul in urmatoarea redac^ie: 

« Art. 42. — Membrii activi ai Academiei, nou alesi, sunt obligati 
sa tie un discurs de receptiune consacrat biografiei si activitatii stiintifice 
a predecesorului lor. Ei vor putea trata in acelasi discurs once chestiune 
literara, istonca sau stnntifica, pe «are ar socoti-o potnvita pentru un 
asemenea discurs 1). 

Art. 43 se voteaza in redactia neschimbata a proiectului, adaugindu-i-se 
ca ultim alineat cuprinsul alin. 3) al art. 27 din Statute. 

Din art. 44, dupa propunerea d-lui I. NISTOR se suprima alin. 7, lar 
dupa propunerea d-lui Secretar general ALEX. LAp£DATU, la alin. 9 se 

3 A. R. — Anale. — Tom. LX. — §cdintele 1939 — 1940 



www.digibuc.ro 



34 



SEDINTA DELA 5 NOEMVRIE 1939 



adaugi cuvintele « eventual manta sau pelerinS neagrS » si se suprimii intreg 
art. 45. Cu aceste modificari se voteazS art, 44 in urmatoarea redactiuner 
«Art. 44. 1 — Potrivit hotaririi luata in sesiunea generals din Mai 1939, 
membrii activi ai Academiei vor purta uniform!!, in imprejuranle mai jos- 
aratate la art, 48, 

« Uniforma aceasta se compune din : 

« Frac de coloare verde, cu gulerul si mansetele brodate, asa cum 
sunt aratate in schitele aprobate de Delegatiune, 
« Vesta alba. 

«Pantalon de aceeasi stoftt si coloare ca si fracul, 
« Bicorn de modelul aprobat de Academie, 
«Spada tot de modelul aprobat de Academie. 

« Mftnusi glace si cravata (papillon), albe sau negre, dupa imprejurare, 
« Ghete de lac negru ; eventual manta sau pelenna neagra. 



La art. 46, dupa propunerea d-lui ANDREI RftDULESCU, se suprimi 
cuvintele cuprmse in parantez « galonul de ranit, etc. ». 

« Art. 46, 1 — Decoratiunile, medaliile si alte semne distinctive se vor 
purta in conformitate cu prescnptiunile legilor si regulamentelor respective, 
Restul articolelor 47 si 48 se voteaza neschimbate in redactia proiectului, 
« Art. 47. — Nu au dreptul si indatorirea s& poarte uniforma, in imi 
prejuranle mai jos aratate, decat membrii activi ai Academiei. 

« Art, 48. — Portul uniformei este obhgatoriu in urmatoarele im- 



ta) La sedintele solemne pentru receptiunea noilor membn. 
« b ) La sedintele festive sau comemorative pentru care Delegatiunea 
va decide imbracarea uniformei. 

« c ) La ceremonii si serbari of iciale, nationale si culturale, la care 
membrii Academiei vor fi invitati sau vor fi delegati a participa ca atare. 

«d) La servicii divine (Vinerea Pastilor, Invierea Domnului, Tei 
Deumuri, etc.) si funerare (inmormantari, parastase, etc,) la care membrii 
Academiei vor fi invitati oficial sau obligati a lua parte in aceasta cahi 
tate a lor. 

La art, 44, d-1 N. IORGA, referindu-se la alineatul care prevede ca sa 
nu se tip^reasca in Anale rapoartele nefavorabile, crede ca aceasta este o gre T 
seals, intru cat raportul nefavorabil foloseste autorului pentru indreptarea 
hpsunlor lucrarii, apreciate ca atare, la o noua editiune. 

D-1 Secretar general ALEX. L^PfiDATU arata ca inainte de razboiu 
se pubhcau in Anale toate rapoartele, Pe atunci era 0 datone pentru toti d-nu 
raportori sa faca rapoartele cu care erau insSrcinati despre diferitele lucrari 
prezentate la premn, Dupa razboiu insS s'a zis si s'a adoptat de Sectiuni, ca f 
daca o lucrare nu merita sa fie premiata, este inutil a se depune raport in 
scris despre ea, A ramas deci ca sa se faca rapoarte numai despre publica ( 
tnle mentoni. 

D-sa socoteste cS acest sistem este gresit, pentru c& opinia Academiei 
asupra cartilor puse in circulatie este o sanctiune, Soarta cartilor trebue 




prejurSri : 



www.digibuc.ro 



S^piNJA P^Lft 5 NOEMVRI^ 1939 



35 



hot^rit^ de aici. ya ^jebui sft revenim la sistemul anterior de a face si publica 
rapoarte chiar defavorabile. D-sa propune insg ca chestiunea aceas^ r^man^ 
9 fi discu^t^ si hot^rit^ la modificarea Regulamentului pentru premiile Aca- 
demiei, acolo fiind locul ei. 

D-l N. YASILESCy KARPEN e de parere nu trebue se publice 
rapoaflele nefavorabile, deoarece multe din c^rtile care ni se prezint^ la con- 
cursul premnlor sunt cu totul slabe. 

D-l ANDREI RADyLESCy zice daca nu publicum rapoaftele nefa- 
vorabile, s^ publicum eel putin rapoaftele favorabile despre lucrftrile care n'au 
obtinut votul pentru a fi premiate. 

— Discutia se include si se decide a se suprima aim. 4 din ar^icolul in 
discutie si a se trece ultimul alineat la capitolul privind atnbutiile Directorului 
Cancelariei. Articolul se voteazft in urm^toarea cuprindere: 

Publicatiumle 

« Art. 44. — Academia publicjj anual, in format 4 0 , cu litere cicero 
si garmond, « Analele Academiei Romane ». 
« Analele cuprind douft pftrti : 

« 1. Partea administrative, sub titlul de «Desbateri» in care se tip^- 
resc procesele-verbale ale sedin^elor de Corp si de Sectiuni, cu lucr^nle 
si actele anexe; rapoartele asupra operelor prezentate la premiile Aca- 
demiei si acele pnvitoare la scneri inaintate spre a fi cetite in sedin$ 
public^ sau numai publicate de Academic 

« Tot in « Desbateri » se vor tipjjri cuvantftnle ocazionale sau lucr^- 
rile membnlor si ale altor persoane strjjine, prezentate in sedintele Aca- 
demiei si a c^ror publicare se va fi decis de plen sau de Sectiuni. 

« 2. Partea stiintifica, sub titlul de « Memorii >> ale Sectiunilor — in 
trei serii, cate una pentru fiecare Sectiune — in care se tipftresc comuni- 
c^rile cetite in sedinte publice sau recomandate de Sectiuni a fi publicate 
in « Memorii ». 

« Aceste « Memorii » se vor tipftri de Sectiuni prin Birounle lor, din 
sumele alocate in acest scop in bugetul fiecgrei Sectiuni, cu restnetia 
prevftzutft la aft. 32 din acest regulament. 

« Comunic^nle impnmate in « Memorii », Buletinele Sectiunilor si 
celelalte publicatiuni ale Academiei nu pot avea o intindere mai mare 
de 10 coale de tipar (160 pagini). Ele trebuesc f^cute in sens si prezentate 
in prealabil Biroului si nu pot fi tipflrite mai inainte in altg par^e. Dacft 
vor f i publicate aiurea, nu mai pot fi reproduse in publicatnle aratate ale 
Academiei. Lucrftnle mai mari de 10 coale de tipar pot fi publicate in 
colectia de « Studn si Cercetftn ». 

« Biroul va publica in ziare rezumatele comunicarilor f^cute in sedin- 
tele publice ale Academiei, asa dupft cum vor fi redactate sau rev^zute 
de autoni lor». 

3* 



www.digibuc.ro 



36 



SEDINTA DELA 5 NOEMVRIE 1939 



Art. 45 se voteaza cu urmatoarea adaugire, ca alineat final : « Memornle 
vor fi publicate si separat intr'un num&r de exemplare, pe care-1 va decide, 
dupa avizul Comisiunn Culturale, Delegatiunea ». 

La art. 46 d-1 N. VASILESCU KARPEN propune sa se adauge un ali- 
neat din care sa rezulte cS lucrarile publicate in Buletinul francez al Sectiunn 
stnntifice pot fi publicate in strainatate, in forma in care au aparut in Buletm 
sau intr'o forma schimbata. 

D-1 Dr. GR. ANTIPA se opune propunerii, aratand ca Buletinul nostru 
a ajuns sa fie foarte cetit in strainatate 

— Pus la vot articolul se voteaza neschimbat. 

Se voteaza de asemenea in redactia neschimbata a proiectului si articolele 
47, 48 si 49. 

'La art. 50, dupa propunerea d-lui I. NISTOR de a se pune un termen 
la alegerea membnlor in Comisiuni, se adauga la aim. 1 dupa cuvintele « Co- 
misiuni alese » cuvintele « in fiecare an » si se voteaza articolul cu aceasta 
modificare. 

La art 51, d-1 I. NISTOR propune si se aproba sS se adauge la alin. 3 
dupa « Hotartnle acestei Comisiuni » cuvintele « se supun aprobSru Aca- 
demiei ». 

D-1 I. NISTOR, de alta parte, nu vede de ce anual Secretarn de Sectie 
sa formeze impreuna cu Conservatorul Comisiunea Bibhotecn si de ce nu 
alti delegati alesi in fiecare an din partea Sectiunilor. 

D-1 Dr. GR. ANTIPA ara'.a ca de zeci de ani Secretarn de Sectie au intrat 
in compunerea Comisiunn Bibhotecn si este bine sa nu schimbam traditia. 

D-1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU e de parere ca Secretarii 
de Sectn pot intra in compunerea Comisiunii; nu insa Secretarul de Sectie 
care ar fi in acelasi timp si Conservatorul Bibliotecii. 

— Dupa discutie, se pune la vot propunerea d-lui I. Nistor ca Comisiunea 
Bibhotecn sa se compuna din cate un delegat pe un an al fiecarei Sectiuni 
si din Conservatorul Bibhotecn. 

Propunerea se voteaza cu majontate de votun. 
Cu modificanle aratate se voteaza art. 51 in urmatoarea cupnndere: 
«Art. 51. — Comisiunile permanente sunt: 

« Comisiunea Bibliotecii, compusa din trei membri delegati de fiecare 
Sectiune in parte, impreuna cu Conservatorul Bibliotecii si al Colectiu- 
nilor, cu insarcinarea de a examina toate chestiunile ce i s'ar defen de 
citre Delegatiune sau de Conservator in legatura cu organizaiea si admi- 
nistrarea Bibhotecn si Colectiunilor, a cartilor de cumparat si de legat, 
a imprumutani de carti sau retragern dreptului de a imprumuta, conform 
art. 30 din regulamentul Bibhotecn etc. 

« Deciziunile acestei Comisiuni se supun aprobarn Academiei si se 
executa de Conservator in limita mijloacelor disponibile. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 5 NOEMVRIE 1939 



37 



<\ Comisiunea financiarfi, cu ins^rcinarea de a controla si verifica execu- 
tarea bugetului in curs, de a cerceta si examina darea de seamft a gestiunii 
anului precedent in vederea desc^rc^rii si de a intocmi proiectul de buget 
pe anul urmqtor. Asemenea de a studia intreaga situatiune material^ a 
Academiei, avizand asupra eventualelor mftsuri ce ar trebui luate pentru 
consolidarea si bunul mers al ei. 

« Lucrqnle si propunenle sale se supun aprobftrii plenului in sesiunea 
general^ anualq. 

« Comisiunea bunurtlor mobiliare si imobiliare, cu ins^rcinarea de a se 
ocupa de aproape de exploatarea sistematic^ si rational^ a acestor bunuri 
si de p^strarea si intretinerea lor in cea mai bun^ stare, astfel ca sq fie 
modele de gospodftrie pentru toti cei ce se mtereseazq de fundatiunile 
sau donatiunile incredintate Academiei si deplin multumitoare pentru 
urmasii fondatonlor si donatonlor cs\ dispozitiunile si donntele acestora 
au fost indeplinite si c^ venitunle au acopent trebuintele pentru care 
au fost destinate. 

« Lucr^nle si propunenle sale se supun aprobqrii plenului si se exe- 
cute prin Delegatiunea Academiei. 

<\ Comisiunea scoalelor, intretinute de Academie sau aflate sun patronajul 
ei, in tar^ sau in str^in^tate (la Roma, Paris etc.), cu insftrcinarea de a su- 
praveghia si controla bunul lor mers si progres, in conditiunile cerute 
de fondatori sau de necesitfttile culturale ale tjjrii. 

« Lucrftrile si propunerile sale se supun aprob^ni plenului si se exe- 
cute prin Delegatiunea Academiei. 

« Comisiunea coordonftrii activittffii culturale si a publicapunilor, com- 
pusij din: Presedintele Academiei, cei trei Vicepresedinti, Secretarul ge« 
neral, Presedintii si Secretani de Sectiuni, Conservatorul Bibliotecn si 
al Colectiunilor, cu insftrcinarea de a se ingnji de: 

«a) publicatnle Academiei Romane, — altele decat cele editate de 
Sectiuni (vezi art. 47); 

« b) acordarea de subventiuni, misiuni stnntifice ; 

« c) organizarea Muzeului culturii nationale ; 

«d) activitatea cultural^ general^. 

« Comisiunea activitqtii culturale va fi imp^rtit^ in subcomisiuni for- 
mate din cate 3 membri, ce vor lucra dup^ programul stabilit in plenul ei. 

« Comisiunea activitfttii culturale va lua deciziuni in plenul ei pe baza 
rapoartelor intocmite de subcomisiuni. 

«Aceste deciziuni vor fi aduse la cunostinta Academiei in sesiunea 
general^ anualq, prin raportul pe care Secretarul General il prezintft in 
conformitate cu Statutele ». 

Se voteazq neschimbate art. 52, 53, 54 si 55 si se suprimq art 56. 

De asemenea se voteazq neschimbate art. 57, 58 si 59. 

Se trece la partea a Il-a a proiectului, pnvitoare la Conducerea Academiei 
$i se ceteste art. 60. Primindu-se observatiile d-lor N. Iorga si Dr. Gr. An- 
tipa, in fruntea articolului se va pune titlul « Presedintele de Onoare » ; se 
suprimft din cuprinsul articolului cuvintele « Majestatea Sa p si se adaugft 



www.digibuc.ro 



2 8 §EDINTA DELA s NOEMVRIE 1939 

inainte de cuvantul « Protector » calificativul «Inaltul», articolul votandu-se 
astfel in urmatoarea redactare: 



Partea Il-a 
Conducerea 
Presedintele de Onoare 



« Art. 60. — Regele Romdniei, Inaltul Protector al Academiei Ro- 
mane, este Presedintele ei de Onoare ». 

La art. 61, privitor la Conducerea Academiei, d-1 N. IORGA zice ca Aca- 
demia are in fruntea ei un Presedinte si un Secretar general, Delegatiunea 
fiind numai un organ de administrate. Propune sa se treaca, deci,. in Regu- 
lament, ca Academia este condusa de Presedintele ei asistat de Secretarul 
general si de organele care formeaza' Delegatiunea. 

D-1 I. NISTOR zice ca Presedintele este conducatorul Academiei. La 
noi insa lucrurile s'au inversat. Secretarul general nu poate fi insa o autoritate 
de sine statatoare. Aceasta autoritate o are numai Presedintele. 

D-1 N. VASILESCU KARPEN zice ca in toate Academiile conducatorul 
de fapt este Secretarul perpetuu. De aceea Academiile isi aleg ca Secretari 
generali personalitatile de eel mai mare prestigiu. Presedintele este un organ 
numai reprezentativ al Institutiei. 

D-1 N. IORGA exprima o parere contrara. Da exemplu Academia de 
Inscnptii din Franta, unde Presedintele este resortul principal. 

D-1 Vicepresedinte I. PETROVICI zice ca in formularea noastra sa nu 
incepem cu o entitate, care este Delegatia, ci cu Presedintele. Propune a se 
formula astfel organele de Conducere: Presedintele, Vicepresedintii si Se- 
cretarul general. 

D-1 Dr. GR. ANTIPA observi insa ca in Statute se pune in fruntea or- 
ganelor de conducere Delegatiunea. 

D-1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU este de parere sa se pastreze 
diferenta ci Presedintele este numai reprezentativ, — • toatil raspunderea con- 
ducern ramlnlnd in sarcina Secretarului general. Facand asa, se respecti 
litera Statutelor. 

D-1 I. NISTOR propune formularea: Organele de conducere ale Aca- 
demiei sunt Presedintele, Vicepresedintii si Secretarul general, care consti- 
tuesc Delegatiunea. 

D-1 ANDREI RADULESCU propune urmatoarea redactare, care, arata 
D-sa, este conforma si cu art. 19 din Statute: 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 5 NOEMVRIE 1939 39 

« Organele de conducere sunt : 
« a) Presedintele, 
nb) Vicepresedintii, 
« c) Secretarul general. 

« Acestia formeaza Delegatiunea Academiei ». 

— Punandu-se la vot, se admite propunerea si se voteaza art. 61 in ur- 
matorul cupnns: 

Organele de Conducere 

« Art. 61. — Organele de conducere ale Academiei sunt : 
« a) Presedintele, 
«.b) Vicepresedintii, 
«c) Secretarul general. 

« Acestia formeaza Delegatiunea Academiei ». 

La art. 62 d-1 Secretar general ALEX. LAPfiDATU propune si»se aproba 
a se adauga un alineat nou astfel formulat: « Presedintele 91 Vicepresedintii 
nu pot fi reale§i consecutiv decat de dou£ ori ». 
Art. 63 se voteaza in urmatoarea redactie: 

« Art. 63. — Delegatiunea ia toate rezolutiunile sale, in sedinte deli- 
berative. 

« Sedintele Delegatiunu se tin eel putin odata pe s&ptamana' si sunt 
convocate de Presedinte sau, in absenta acestuia, de Secretarul general ». 
Art. 64 si 65 se voteaza in redactia neschimbatS a proiectului. 

Dupa propunerea d-lui Secretar general ALEX. LAPfiDATU, dupa art. 
66, se introduce un nou articol, in urmatoarea cuprindere: 

nArt. ... — Delegatiunea administrateazS averea Academiei si membrii 
ei sunt solidar raspunzatori de gestiunea acestei averi ». 

Art. 67, 68 si 69 se voteaza neschimbate. 

La propunerea d-lui Secretar general ALEX. LAPrtDATU, se introduce 
dupS art. 69 un articol in urmatoarea cuprindere : « Art. ... — Delegatiunea 
fixeaza datele pentru comunicanle publice solicitate de membrii activi sau 
recomandate de Sectiuni pentru membrii corespondenti si de onoare ». 

Art. 70 §1 71 se voteaza 1 neschimbate. 

La art. 72 d-1 Dr. GR. ANTIPA propune s5 se adauge un ultim alineat 
in urmatoarea cuprindere : « La expirarea acestui termen el poate f i reales ». 

D-1 I. NISTOR se declara in contra propunerii. 

D-1 M. SADOVEANU opineazi pentru propunerea d-lui coleg Antipa. 

D-1 N. IORGA zice ca noi trebue s& tindem a avea un Secretar general 
perpetuu ca aiurea fi deci declara c5 va vota amendamentul propus de d-1 
Dr. Gr. Antipa. 

— Pus la vot articolul se aproba cu amendamentul propus de d-1 Dr. 
Gr. Antipa. 



www.digibuc.ro 



40 



SEDINTA DELA 5 NOEMVRIE ^93* 



Se voteazq in redactia neschimbatj a proiectului articolele 73, 74 ?i 75r 

La art. 76 dupa propunerea djui Secretar general ALEX. L^PgDATU, 
se inlocueste ultima fraz^ prin urmfttoarele : « Bunul de imprimat se va da, 
de Secretarii de Sectiuni si se va transmite Serviciului tipSritunlor Academiei 
spre ultima revizuire ». 

Se voteazq neschimbate articolele proiectului 77, 78, 79, 80 si 81. 

Se trece la Partea Ill-a a Proiectului de Regulament, pnvitoare la Servi- 
ciile Academiei. 

D-l Dr. GR. ANTIPA ceteste art. 82 si face observarea c^ printre Servi- 
ciile cuprinse in tex,tul articolului, nu se vede si Biblioteca, care este un ser- 
viciu ca toate celelalte ale Academiei. 

D-l I. NISTQR se alqturq la propunerea d-lui coleg Antipa, motivand 
cq Secretarul general este seful intregului personal al Academiei. 

D-l General R. RQSETTI arat^, djn contrq, cq in conformitate cu art. 
18 din Statute, Conservatorul este acel care are directiunea serviciilor Bir 
bliotecii si Colectnlor. 

D-l I. NISTQR, reluand cuvantul, propune sq se treac^ in cuprinsul 
acestui articol Serviciile Bibliotecii. 

D-l General R. RQSETTI aminteste cq Biblioteca are un Regulament 
special de functionare, in care sunt trecute in amanunte serviciile Bibliotecii, 
cu atributnle fiecaruia. Nu vede deci ratiunea de a mai fi repetate in cuprinsul 
Regulamentului General. 

_ DupS o discutie la care mai iau parte d.nii Andrei RSdulescu, Genera\ 
R. Rosetti, si Dr. Gr. Antipa, se aprobft propunerea d-lui Dr. Gr. Antipa 
si se voteazq art. 82 in urm&toarea cuprindere: 

Partea Ill-a 

Serviciile 

«&rt. 82. k Serviciile Academiei sunt: 
«I. Biblioteca si colectiunile ; 
« II. Serviciile Administrative ». 

Se voteazS neschimbate in redactia proiectului articolele 83 si 84. 

La art. 85 se introduce, dupft cuvintele <\ functionari si oameni de ser- 
viciu f> urmfttorul tex;t : « public^ in ziare rezumatele comunicarilor f^cute 
Jn sedintele pubhce ale Academiei, asa dupq cum vor fi redacfate sau reva- 
zute de autorii lorp. Se suprimq cuvintele dela primul alineat in «timp de 
pace si de campanie ». 

La art. 86 si urmatoarele, privjnd organizarea Serviciului Contabilit^tii,. 
dj I. NISTQR prezintfl din partea d»lui coleg Victor Slftvescu o serie de 
propunen sense, de care se decide sq tinq seama Comisiunea insqrcjjnatq cu 
revizuirea si redactarea definitive a proiectului de regulament. Art. 86 se vor 
teazq cu aceste rezerve in redactia proiectului. 

De asemenea se voteazfl neschimbate articolele 88, 89, 90 si 91. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 5 NOEMVRIE ig39 



41 



La art. 92 d-1 Secretar general ALEX. LAp£DATU propune urmatoarea 
redactare a alineatului 1): « Aeademia va intocmi in sesiunea generala anuala 
proiectul bugetului sau general, care cupnnde doua part:: una a fondurilor 
speciale, alta a fondurilor generale ». 

Tot D-sa propune si se aproba ca almeatul al 2-lea s5 devina ultimul si 
sS se inlocuiasca in cupnnsul alineatului al 3-lea termenul « special » cu ter- 
menul « general », dupa cuvantul « bugetul . . . ». 

— Propunerile se aproba si se voteaza articolul in urmatoarea redactie: 

Bugetul Academiei 

« Art. Q2. — Aeademia Romans va intocmi in sesiunea generala anuala 
proiectul bugetului sau general care cuprinde doua parti : una a fondurilor 
speciale, alta a fondurilor generale. 

«Partea din urma va cuprinde veniturile si cheltuehle fondurilor 
generale. 

« Atat subventiunile dela autoritati publice cat si dela particulari vor 
fi trecute in bugetul general. 

«Sumele repartizate drept cheltueh Bibliotecn, Dictionarului si Sec- 
tiunilor se vor inscrie in bugetul general la cheltueh in capitole separate. 

<( Anul bugetar incepe la 1 Iulie si se sfarseste la 30 Iunie urmator ». 
Se voteaza neschimbate, in redactia proiectului art. 93 si 94. La art. 94 
d-1 ANDREI RADULESCU observa ca in Statute se prevede ca Aeademia 
isi pastreazS fondurile permanente numai la Casa de Depunen sau la Banca 
Nationala a Romaniei. Va fi nevoie s& modificam deci in viitoarea sesiune ge- 
nerala Statutele, pentru a ne crea libertatea de depunere §i la alte lnstitu- 
^iuni de Stat, hotarite de plen, care dau procente mai insemnate. 

Se voteaza in redactia neschimbata a proiectului articolele 95, 96, 97, 
98, 99, 100, 101, 102, 103 si 104. 

La art. 105 d-1 I. NISTOR depune textul catorva propuneri ale d-lui 
Co leg Victor Slavescu, de care se vor {inea seama de catre Comisiunea de 
redactare definitiva a Regulamentului. 

Se voteaza fara modificari articolele 105, 106 si 107. 

D-1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU multumeste tuturor d-lor 
Colegi care si-au dat concursul pentru ducerea la capat a lucrarii Regulamen- 
tului General al Academiei si pune la vot Proiectul in total, 

— Proiectul de Regulament general se voteaza in unanimitate. 



www.digibuc.ro 



^2 $EDINTELE DELA 10 — 24 NOEMVRIE 1939 

$ ED I N T A PUBLICA 

DELA 10 NOEMVRIE 1939 
Presedintia d-lui C. RlDULESCU-MOTRU . 

D-l TH. CAPIDAN face o comunicare despre « Limba noastrd nationald ». 
§edinta intima. 

In alta ordine de idei d-l General R. ROSETTI face a 8-a dare de seama 
despre « Invdfdtninte din rdsboiul in curs ». 



fEDINTA PUBLICA 

DELA 17 NOEMVRIE 1939 
Presedintia d-lui C. RADULESCU-MOTRU 

D-l N. IORGA face o comunicare cu titlul « Eminescu in si din cea mai 
noud edifie ». 

§edinta intima. 

D-l C. RADULESCU-MOTRU semnaleaza prezenta la sedinti a noului 
membru corespondent al Academiei Romane, d-l Basil Munteanu, 
unul din cei mai valorosi tineri ai nostri in strainatate, unde a facut si continua 
sa faca o mare operS de propaganda in favoarea tSrii si culturii romanesti. 
D-sa arata studnle si cercetanle literare pe care d-l Basil Munteanu le-a pu- 
blicat in revistele literare franceze, adaugand stirea ca in prezent lucrarea 
de Istone a literaturn romanesti, pubhcata de d-l Basil Munteanu in limba 
franceza, se traduce in limba engleza. D-l C. Raduleseu-Motru isi exprima 
bucuna de a-1 vedea printre noi fi ii ureaza spor la lucru in vntor. 

D-l BASIL MUNTEANU multumeste. 

D-l General R. ROSETTI ceteste a 9-a dare de seama despre <tlnvdfd- 
minte din rdzboiul in curs». 



$ ED IN J A PUBLICA 

DELA 34 NOEMVRIE 1939 
Presedintia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-l I, LUPAS face o comunicare despre « Descendenfa transilvand a lui 
Gheorghe Magheru si relafiunile lui cu fdrani sdlistem, in deosebi cu familta 
lui Dumitru Rdcuciu ». 



www.digibuc.ro 



•SEDINTA DELA I DECEMVRIE 1939 



43 



§edinta intima. 



In sedin^a Sectiunn istorice d-1 CONST. MOISIL, membru corespon- 
dent, a cetit comunicarea sa «Probleme de numismaticd romdneascd*. 



SEDINfA PUBLICA SOLEMN! 

DELA i DECEMVRIE 1939 
Fresedinti'a d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU, deschizand sedinja, zice: 
«Domnilor Colegi, 

« Astazi, se sarbatoreste de intreagS tara, a 21 aniversara a datei de 
a Decemvne 1918, la care s'a tinut Adunarea Nationals dela Alba Iulia, 
in care reprezentantii imputerniciti ai Romanilor din Transilvania, Banat, 
Crisana si Maramures au declarat unirea tinutunlor romanesti de peste 
Carpati cu Regatul Roman, pe baza drepturilor etnice si istorice, drepturi 
<care fusesera de-a-pururi revendicate de sufletul neamului romanesc, 
■dar care nu-si dobandisera o fiinta legala, decat in urm5 razboiului victo- 
rios purtat de armatele romane, sub conducerea Marelui Rege Ferdinand I . 

« Academia Romana, care a simbolizat incS dela infiintarea sa unirea 
tuturor Romanilor, alegandu-si pe membni sai, dintre reprezentantii 
•culturii romanesti, din toate tinutunle locuite de Romani, fSr5 deosebire, 
simte o deosebita bucurie asociindu-se la sarbatonrea de astazi. In randu- 
rile acelora can au pregatit actul Unini din 1918, precum si in randu- 
rile acelora can au organizat Statul Roman intregit dela 1918 pana astazi, 
■ea. recunoaste cu mandrie carturari si caractere de elitS, dintre can unn 
-au ftcut si fac parte din Academie fie ca membri de onoare, fie ca mem- 
bri titulan, fie ca membri corespondenti. 

« Ca o rug5 ce se cuvine a fi inaltati c&tre cer, in aceasta zi sfanta de 
sSrbatoare nationala, dati-mi voie sa citesc din raspunsul dat de neuitatul 
nostru Mare Rege Ferdinand I, la telegrama ce i-a fost adresata de 
-catre reprezentanti neamului romanesc adunati acum 21 ani la Alba Iulia, 
urmatoarele cuvinte: 

« Din lacrimile celor cari au plans si au suferit, cari au luptat fara pre- 
set, din sangele celor cari au muncit pentru infaptuirea idealului national, 
lasand, ca mostenire sfanta, credinta lor nestramutata, a rasant samanta ale 
■carei roade azi le culegem, ca un dar din Cer. Multumesc Atotputernicului 
«a Mi-a ingaduit ca prin vitejia ostatilor Mei, sa pot contnbui la aceasta 
mareata fapta si ca impreuna cu poporul Meu iubit sa pot trai aceste clipe 
inaltatoare. Cum am fost partasul suferintelor fi durerilor voastre, asa iau 
<lin adancul inimii Mele parte la bucuna voastra, care este aceea a tuturor 



www.digibuc.ro 



44 



SEDINTELE DELA 8 — is DECEMVRIE 1930 



Romanilor si unind glasul Meu cu glasul vostru, zic plin de nadejde in- 
tr'un viitor frumos: Traiasca Romania Mare, una si nedespartita ! ». 

D-l C. BUDEANU, membru corespondent, ceteste o comunicare despre 
« Metrologia in serviciul stiintei ». 

Sedinta infima. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU aduce la cunostinta Acade- 
miei ca d-l Prof. I. C 1 u r e a membru corespondent al Academiei a fost 
de curand ales cu unanimitate de voturi membru titular al Academiei Imperiale 
Leopold Carolina a Naturalistilor dm Halle, pentru lucriinle sale in domeniul 
patologiei pestilor. 

D-l General R. ROSETTI ceteste a io-a dare de seamS despre «Invdfd- 
minte dm razboiul in curs ». 



$ ED I N f A PUBLICA 

DELA' 8 DECEMVRIE 1939 
Presedintia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-l General R. ROSETTI face o comunicare despre « Ambulanta Doam- 
nelor din last in Razboiul din i8jy — i8j8». 

jjjedinta intima 

D-l General R. ROSETTI face a n-a dare de seama despre «Invdtd- 
tninte din razboiul in curs ». 



§EDINTA DELA 15 DECEMVRIE 1939 
Presedintia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU aduce la cunostinta ca Co- 
misiunea Internationals pentru exploratia stiintifica a Marii Mediterane a 
tnmis o medalie de bronz si multumiri calduroase Colegului Dr. G r. A n- 
t i p a pentri colaboratia pretioasa data pan3 acum de dansul societatii. D-L 
Presedinte exprimS calduroase felicitari in numele Academtei d-lui Dr. Gr. 
Antipa. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 22 DECEMVRIE 1939 



45 



D-l Presedinte aratS apoi ca d-l Sextil Puscariu a fost ales mem- 
bru corespondent al Academiei de §tunte din Berlin. D-l Coleg Puscariu 
este intaiul Roman dela Principele Cantemir incoace caruia i s'a dat aceasta 
distinctie. 

D-l General R. ROSETTI face a 12-a dare de seama despre alnvdfd- 
minte din rdzboiul in curs ». 



$EDINfA DELA 22 DECEMVRIE 1939 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU zice: 
« Domnilor Co legi, 

« In cursul saptamann acesteia am avut durerea sa pierdem pe unul 
dintre cei mai eminenti colegi ai nostn, pe eruditul filolog si istoric in 
ale literaturn romane vechi, pe Nicolae DrSganu. La inmormantarea 
sa. care a avut loc alaltiiieri, 20 Decemvrie, Academia Romana a fost repre- 
zentanta prin secretarul sau general, colegul Alexandru Lapedatu. 

« Nicolae Draganu facea parte din Academia Romana, ca membru 
corespondent din Iunie 1923, lar dela ultima sesiune generala, din Mai 
1939, era membru titular In tot acest timp, daca prezenta sa fizica in 
mijlocul nostru a fost intermitenta, in schimb, in activitatea stiintifica a 
Academiei, el a fost in cursul ultimilor 20 de ani un factor nehpsit, si care 
cu foarte mare greutate va putea fi inlocuit. Nicolae Draganu era unul 
dintre principaln colaboratori la redactarea Dictionarului Limbn Romane 

«In afara de colaborarea sa dela Dictionarul Limbii Romane, Nicolae 
Draganu lasa in urma sa, in colectia publicatnlor noastre, un insemnat 
numar de lucrari in domeniul literaturn vechi romanesti si in domeniul 
filologiei Aceste lucran privesc trecutul istoric si cultural al neamului 
nostru, si pot fi socotite, ca tot atatea faruri luminoase pentru onentarea 
acelor cari vor cerceta si de acum inainte acest trecut. Amintesc dintre 
ele lucrarile publicate in editura Academiei Romane: Doud manuscripte 
vechi, Codicele Todorescu si codicele Martian ; Cea mai veche carte Rd- 
koczyand ; Un fragment din eel mai vechiu molitvelnic romdnesc ; Manuscrisul 
liceului G. Cosbuc din Ndsdud ; Codicele pribeagului Gheorghe $tefan, 
Voevodul Moldovei; Studiul despre Mihail Halici, si in special marea sa 
lucrare Romdnii in veacurile IX — XIV pe baza topommiei si onomasticei, 
un respectabil document de eruditie, intocmit cu un aparat stiintific de 
o bogatie putin obisnuita. Pe baza rezultatelor obtinute de Nicolae Draganu 
se lamuresc multe fapte din epocile intunecate ale trecutului nostru, si 
cu deosebire se confirm^ in mod incontestabil preexistenta populatiei 
romanesti in regiunile in care mai tarziu au venit Ungurii. 

« Deodata cu participarea reprezentantuhn nostru la inmormantare, 
s'a tnmis din partea Academiei Romane, o telegram^ de condoleante 



www.digibuc.ro 



4 6 



5EDINTA DELA 22 DECEMVRIE 193* 



catre familia colegului decedat 51 o alta telegrama catre Universitatea dirt 
Cluj, care pierce, ca si noi, cu moartea lui Nicolae Draganu pe unul dintre- 
cei mai valorosi profesori ai s2i, 

« Sfl pastrarfi (Joua minute de reculegere }>. 

D^l Secretar general ALEX- LAJPfiDATU face o dare de seama asupra 
implinirii insarcinarn ce i s'a dat de Academie de a o reprezenta la funeraliile 
mult regretatului coleg N. Draganu si depune urmatoarea cuv^ntare 
rostitft de D-sa la ceremonia inmormqntarii : 

« Academia Rom^na a imbrftcat iarasi zabranic de doliu, de data aceasta 
insa — cine ar f i crezut ? — pentru eel dm urmft ales si deci mai nou 
membru al ei 1 — pentru Nicolae Draganu. De treizeci de am, dela moartea 
lui Augustin Bunea, nu s'a mai inregistrat un asemenea tnst si dureros- 
eveniment in analele institutiunn noastre. 

<( Ca si atunci, pnntr'una dm acele deconcertante fatalitati ale sortii r 
toate sperantele puse in rolul pe care Nicolae Draganu avea sa^l indepli- 
neasca in sqnul Academiei Romqne s'au spulberat intr'o chpa, sase luni 
numai dela intrarea sa In mijlocul nostru, ca membru activ. 

<l Caci el n'a fost chemat aci pentru vreo donnta sau ambitiune perso- 
nal, orient de indreptatita si legitima ar fi fost ea, ci pentru necesitati 
de ordin stiintific si traditional ale republicei noastre culturale: sa aduca,. 
cu bogata sa eruditiune, cu extraordmara sa putere de munca, cu neasa- 
manata sa pasiune pentru stiinta, cu reputatia si prestigiul pe care si le^a 
asigurat prin opera sa de istone literari si filologie romsjneasca, a§a de te- 
meinica §i valoroasa, asa de meritat si elogios apreciata, in tara si in afani,. 
sa aduca, zic, intregul aport de care are trebuinta institutiunea noastra pentru 
sustinerea §i continuarea unor lucrari ce stau la baza insasi a fnntei si 
desvoltarn ei 1 — studnle de limba si literatura romana. 

« In legatun cu Academia Romqna inca de pe vremea regimului ma- 
ghiar, de ctjnd, ca tamr profesor la Liceul din Nasaud, incepu, cu rarft 
pricepere s,i exemplara staruinta, publicatiile pe cari nu le^a intrerupt 
de fel, asupra vechilor noastre texte, Nicolae Draganu fu ales membru 
corespondent al ei estiva am numai dupa Unire. Din acel moment, el 
deveni al nostru. Opera sa capitala, acel nepentor monument stiintific 
pentru problema continuitatn, preexistentei elementului daco^roman 
pe tentonul dela Nordul Dunarn pqna. la marginile lui celei mai extreme, 
a aparut sub auspicnle Academiei. 

« Asa se face ca atunci dpid locul pe care Ua llustrat Ovid Densu- 
sianu deveni vacant, pnvinle tuturora se indreptara asupra lui Nicolae 
Draganu, spre a indeplini aci misiunea manlor filologi ai neamului, in- 
ceputa de Timoteiu Cipanu si contmuata 1— pe lima ascendenta a evolu- 
tiei noastre culturale 1 — de BogdanJPetnceicu Hasdeu, de Alexandru" 
Phihppide, de Ovid Densusianu, si de el, de Nicolae Draganu, ca sft nu 
enumer decqt pe cei trecuti in eternitate. 

<( Dar nu numai cu marea incredere, intemeiata pe operaii antenoara 
si pe nadejdile ce sc puneau, cum am spus,invutoarea sa activitate academica„ 



www.digibuc.ro 



5EDINTA DELA 22 DECEMVRIE 1939 



47 



ci si cu deosebitfl simpatie personal^ fu pnmit Nicolae Drflganu in sgmil 
Academiei Romftne. Cftci sub acest din urmft raport, pare eft fiinta lui 
fizica, moralfl si spiritual^ sintetiza, in chipul eel mai armonios si dephn, 
toate calitfltile si virtutile alese ale neamului. 

<\ Iesit din mijlocul acelei mftndre Granicenmi nasaudene, care se 
prevala cu atftta orgoliu de originea sa romana — virtus romana rediviva 
era doar deviza ei ! — Nicolae Drftganu aducea, in lumea intelectualitftth 
rom^nesti, o fire de o rarft distintiune si nobletft sufleteascft. • 

« Cu temperamentul lui lmistit ?i senin, cu inffttisarea lui bl^nda si 
modesty, dar demna, si serioasa, cu sim^ul sau innascut pentru dreptate si 
legalitate, corectitudine si onestitate si cu constiinta datoriei pururea 
implinita, el castigi, in vieata public^, private si profesionalft, prin aceasta 
admirabilft tinuta, stima si respectul tuturor celor ce veneau in atingere 
cu djjnsul. 

<\ Dacft la toate acestea mai adftugam lealitatea 51 afabilitatea sa, cu acel 
usor sur^s melancohc, ce reflecta parcft o sufenntft l^untnc^, intelegem 
de ce se bucura pretutindene si fu pnmit de colegn dela Academie cu atftta 
incredere, simpatie si afectiune. Nu numai ca invfttat deci, ci si ca om, 
pierderea lui este adftnc resimtitft si regretatft de intreaga intelectualitate 
romftnft, in deosebi de dincoace de Carpati, care a avut prilejul sft-1 cu- 
noascJ mai de aproape si sft-1 aprecieze mai bine. 

« Intre institutiunile care deplftng azi moartea lui prematura si ne- 
asteptatft, pe lftnga Universitatea dm Cluj, pe care a servit-o ca nimeni 
altul, este deci in primul loc si Academia Romana, in ale carei anale nu- 
mele sau va ramflnea insens de-a-pururea alftturea cu acele ale manlor car- 
turan ai neamului. Caci, desi el s'a dus, opera lui spiritual^ ramftne sft-i 
perpetueze amintirea din generatie in generatie si sft ilustreze, pentru 
cei vntori, straduintele incununate de izbgnda, ale unuia din cei mai stra- 
luciti reprezentanti ai culturn romgne post-behce. 

((Plec^ndu-ma cu pietate in fata rftma^itelor panijjntesti ale celui ce a 
fost Nicolae Draganu, depun la marginea sicnului sftu omagnle de iubire 
si admiratiune ale Academiei Rom^ne, exprimand indureratei si necon- 
solatei familli respectuoase si afectuoase sentimente de condoleante ale 
membnlor ei ». 

D-l Presedinte C R^DULESCU-MOTRU arata c& Dumineca trecuta, 
— la 17 Decemvrie a c. — Academia, potnvit dispozitnlor testamentare ale 
generosului testator Alex. Mavroyeni, a decernat <\Premiul de Virtute 
Mavroyeni in Bucuresti», predftnd valoarea de 100.000 lei a premiului So- 
cietatii <( Leagftnul Sf. Ecatenna », conform cu deciziunea luata, de Academie 
in sedinta de sesiune general^ dela 22 Mai 1939. 

Solemnitatea a avut loc la ora 12 a.m., in sala de sedinte a Academiei si 
a fost deschisft prin urmatoarele cuvmte rostite de dil Presedinte C. R^- 
DULESCU-MOTRU- 



www.digibuc.ro 



48 



SEDINTA DELA 22 DECEMVRIE 1939 



Dommlor Ministri, 
Domnilor Colegi, 
Doamnelor si Domnilor, 

«Institutia Academiei Romane, prin Statutul s!u si pnn traditia sa, 
este o institutie cultural! cu un caracter de universahtate. Eanu se restrange 
anume la intensificarea productiei literare si stnntifice, prin colaborarea 
pe care o depun membrii sai, precum si prin premierea operelor literare 
§1 stiinjifice de valoare, ci cu numarul anilor sai de vechime, ea tinde s! 
imbratiseze intreg campul de munca spiritual! romaneasc!, in care se ur- 
mareste reahzarea adevarului, frumosului si binelui. Deviza sa s'ar putea 
zice este reahzarea umanitatii in etnicul romanesc. 

* Prima sa gnja in cele dintai decenii dup! inf nntare, a fost indreptat! 
spre cunoasterea in mod stiintific a limbii, a folklorului, a lstonei si a 
bogatnlor materiale, in care traieste poporul romanesc. O bogata biblio- 
teca, pus! la dispozitia publicului, sustine urmarirea cu spor a acestei 
cunoasten. Apoi, in decennle apropiate de noi, gnja ei s'a extins pentru 
a cuprinde in ea productia artistica si filosofica. Anul trecut, Academia 
Roman! a reusit sa aiba un inceput de pinacoteca 

« Generozitatea defunctului Alexandra Mavroyeni, a inlesnit in sfarsit, o 
nou! extindere. Dela 1933 Academia Roman! acord! un premiu de virtute. 

« Astfel rolul s!u cultural isi accentueaz! caracteral de umanism inte- 
gral Dup! punerea in valoare a operelor dedicate adev!ralui si frumosului, 
a venit randul punerii in valoare a faptelor dedicate binelui. 

Domnilor Ministri, 
Domnilor Colegi, 
Doamnelor si Domnilor, 

« Defunctul Alexandra Mavroyeni, cet!tean grec din Atena, a decedat 
in 1929. Prin testament el a lasat Academiei Romane, sarcina de a acorda 
in Bucuresti un Premiu de Virtute in valoare de 150 lire sterhne. Premiul 
se infiinteaz! de catre testator in memoria fostului Domn al T!rii Roma- 
nesti Nicolae-Vod! Mavrogheni. 

« Fondul din venitul c!ruia urmeaza s! se dea acest premiu a fost 
depus la Banca National! a Greciei. 

« Dup! prevederile testamentare, premiul se acord! din doi in doi 
am sau chiar in fiecare an, dac! venitunle ing!due. 

« Academia primind in 1930 aceasta sarcin!, a statuat conform hterei 
si spintului testamentului ca premiul sa fie acordat, far! distinctiune de 
ras! si de religiune, unei persoane sau unei familii onorabile, s!race adic! 
una care isi castig! existenta pnn munci incordat! si care s'a distins prin 
acte de devotament, de abnegatie si de jertf!, fie c!tre aproapele s!u (rad! 
on nu), fie c!tre societate. 

« Aceast! persoan! sau aceasta famihe trebue s! locuiasc! in raza Mu- 
nicipiului Bucuresti. 

« Academia a mai hot!rit c! premiul poate f 1 acordat, in mod excep- 
tional, in parte sau in intregime, odat! la sase am, institutiunilor sau aso- 



www.digibuc.ro 



SED1NTA DELA 2Z DECEMVRIE 1939 



49 



ciatiunilor de binefacere de o senoasiS importanta si de un mare folos so- 
cial, cand unii dmtre membrii lor, desi se afla intr'o situatie materials 
buna, contribuesc la realizarea scopului acestor institutn sau asociatii 
printr'o munca personala facuta cu mare devotament, abnegatie si jertfa\ 

« Academia Romana a acordat pentru intaia oara acest premiu in anul 
1933 d-rei Artemisa Nicolau. 

« De atunci Academia nu a mai putut, pana in prezent, sa acorde acest 
premiu, deoarece veniturile fondului n'au mai putut fi incasate dela Banca 
Najionala a Greciei, unde au stat blocate prin efectele unei legi de restric- 
tie decretata de guvernul grec inca din anul 1932. 

« Academiei i-a fost din nou in putinta sa acorde pentru a doua oar5 
acest premiu abia in 1939, dup5 ce ea a ajuns sS incaseze veniturile pe 
trecut ale fondului 

« S'a fixat valoarea premiului din acest an la suma de 100.000 lei. 

« Acesta este premiul pe care il decernem astazi si pe care 1-a mentat 
Societatea « Leaganul Sf. Ecaterina », pentru nobila activitate de asistenta 
sociala, depusa de comitetul si personalul sau administrativ. Colegul meu, 
Parintele Nicolae Popescu, v5 arata, prin cetirea raportului sau, actele de 
devotament si de jertfa care au indreptatit acordarea premiului. 

« Suma de 100 000 lei de sigur nu este o rasplata corespunzatoare 
acestor acte. Ea nu inlaturS pentru o durata lunga, nevoia de noi sacrificn 
si de noi jertfe pentru comitetul Societatii, Ea este insS un simbol de in- 
curajare si o ocazie pentru noi care reprezentam cea mai inalta institutie 
cultural!, de a ne arata recunostinja si de a aduce cele mai calde urari 
pentiu viitorul Societatii « Leaganul Sf. Ecaterina ».- 

Pr. N. M. POPESCU a cetit raportul S. Sale publicat in cupnnsul 
menjionatei sedinte dela 22 Mai 1939 si pe baza propunenlor clrora s'a 
acordat premiul Societajn « Leaganul Sf. Ecaterina ». x ). 

D-na ALEXANDRINA B. CATARGI, Presedinta Societa{ii premiate, 
a rostit urmatoarea cuvantare la primirea premiului: 

Domnule Pre sedinte, 
Doamnelor, Domnilor, 

«In anul 1896 o copila fu rapiti ingnjirii si dragostei unei mame. 

« Coplesita de durere, crescuta sub inraunrea poruncilor religiei si 
ale cantatn, ajunsa la cruda convingere ca once urma a fetitei a disparut, 
mama si-a cautat mangaierea in alinarea suferintelor mamelor si copnlor 
despartiti si ei de 0 nemiloasa' soarta. Asa s'a nSscut Leaganul Sf. Eca- 
terina, caruia mul^umitS mSnnimiei generosului donator Mavroyeni 
unita cu luminata judecata a celui mai inalt asezam&nt cultural al Ro- 
maniei 1 se inmaneaza astazi premiul de virtute Mavroyeni. 

« Daca gandul infnntani precum ?i intemeierea Leaganului Sf Eca- 
terina apartine unei mame si unei bunici indurerate, propasirea lui de- 



x ) v. Anale-Desbateri, LIX, p. 189. 
4 A R — Anale — Tom LX — §edin|ele 1939 — 1940 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 23 DECEMVRIE 1939 



plinS, se datoreste si tuturor acelora mari si mici care credinciosi datinelor 
de bunatate sufleteasca ale poporului nostru au rSspuns cu caldura, cu 
munca si banul acestei chemari. Suntem deci datori noi supravietuitorii 
intemeietoarelor precum si toti aceia care fie ca donatori fie ca colaboraT 
ton sunt astazi cinstiti cu cea mai frumoasa, cea mai magulitoare podoabS,. 
aceea care poar^a numele rasunator al vir^ytii sa pomenim cu emotie si 
recunostintl pe toti aceia care de-a-lungul acestui lung rastimp de 42 
de am au resimtit si alinat durenle mamelor si ale copiilor. 

« Si daca ziua de astazi este pentru noi o zi de mare bucurie, aceastl 
bucurie creste prin faptul ca premianta de astazi este o opera a initiative! 
private. As dori deci sa asociez la firescul nostru sentiment de mftndrie 
si at^tea alte asezaminte de binefacere care si ele sunt opera initiativei 
private. Astfel cinstea ce ni se face noua ar capita intelesul unui gest 
simbolic care s'ar rasfrange asupra atator altii. 

« Dati-mi voie asemenea si nu tree sub tacere, socotindu-1 drept cea 
mai frumoasa si dreapta rasplata, faptul ca copila rapita odinioari ascul- 
tand porunca mamei sale este astazi cea mai vrednici slujitoare al Lea- 
g^nului ce poarta numele ei. 

« (j^um a fost Leaganul Sf. Ecaterina acum 42 de ani si cum este astjlzi, 
cu numeroasele sale ramificatii, se oglindeste in amanuntitul si atat de ma- 
gulitorul raporl; at Domnului raportor. 

«In numele Institutiei ce o prezidez, rog pe Preotul Nicolae Popescu. 
sa primeasca cele mai vii si recunoscatoare multumiri si sa-mi ingadue 
s3 zic ca hotartrea luata de inaltul asezamftnt ce este Academia Romina 
nu este straina nici de distinsa personahtate a raportorului nici de lumi- 
nata expunere ce a facut-o despre scopul si activitatea premiantei de astazi 

Domnule Presedinte, 

« Leaganul Sf. Ecaterina sa gaseste astazi in fata celui mai inalt Institut 
de cultura al Romaniei si la sentimentul de respect ce resimte oricine, care 
caka pragul acestui locas, se adauga adanca emotiune ce ne cupnnde 
pe noi, cand un asemenea arbitru ne-a socotit vrednice a menta un premiu 
care cuprinde cea mai nobila notiune a virtytn, aceea a abnegatiei. 

« Suntem ad^nc recunoscaton, recunoscatori cu gandul, cu inima. 

« Suntem mandri a f i premiantn Academiei Rom^ne aceasta pazitoare 
luminata a legilor eterne ale stiintei, ale ar^ei, ale moralei ». 

D-l Presedinte R^DULESQU-MOTRU saluta pe d-I Prof. M 1 h a 1 L 
Costacrjescu, care ia par^e pentru intaia oara la sedintele Academiei 
dupa alegerea D-sale ca membru corespondent al Academiei la Sectiunea 
Istorica in trecuta sesiune general^. 

D-l MIHAIL (pOSTA(pHES(pU multumeste. 

D-l (general R. ROSETTI face a 13 -a dare de Seama despre ulnvdfd- 
minte din rdzboiul in curs ». 



www.digibuc.ro 



SED1NTA DELA 12 1ANUAR1E 1940 



5i 



SEDINfA PUBLICA 

DELA 12 1ANUARIE 1940 
Presedintia d-lui C. RlDULESCU-MOTRU. 

D-l M. SADOVEANU rosteste o comunicare comemorativa intitulata 
« Cincizect de ani dela moartea lui Ion Creangd ». 

D-l I. TOROUTIU, membra corespondent, ceteste o comunicare despre 
« Teodor $erbdnescu, la 100 de ani dela natter ea lui ». 

§edinta int'ima. 

D-l General R. ROSETTI, face a 14-a dare de seama despre «Invdtd- 
minte din rdzboiul in curs ». 

D-l General R. ROSETTI prezintS urm&toarea lista a concurentilor in- 
scnsi in termen la concursul premnlor Academiei, care urmeazS a se acorda 
in viitoarea sesiune generals din Mai : 

I. PREMII GENERALE — PRIN CDMISIUNI SPECIALE 
1 . — Premiul Ndsturel, de 4.000 lei 

5 scneri cu continut de orice naturS: 

Costea (Preotul Erast), Ctitona Voevodului Stefan Tomsa al II-lea dela. 
Solca (1613 — 1785 — 1938). Cernauti, 1939. 

Hasnas (Spira), Decebal. Drama in 4 acte. Braila, f. a. 

Petrescu-Zoifa (N. D.) si Constantinescu-Ddmbeanu (Elena), Romania 
pentra clasa I-a a Gimnaziilor si Liceelor Industriale secundare si pentra 
cl. I-a a tuturor cursunlor profesionale. Editia I-a. Bucuresti, 1938 — 1939. 

Pop (Lieu), Priviri in actuahtate. Eseun. Sibiu, 1939. 

Racovitd (George), Monografia scoalei pnmare dm Gilau. Cluj, 1939. 

2. — Premiul Anastase Stolojanu, de 3.000 lei 

8 scrieri cu cuprins de orice natura: 

Andronic (Al.) si Dumitrescu (Gh.), Aritmetica pentra clasa I-a Gimnazii, 
Licee, Scoh Normale, Seminani. Editia I-a. Bucuresti 1939. 

Andronic (Al.) si Dumitrescu (Gh.), Aritmetica pentra clasa Il-a, Gimnazii, 
Licee, Scoli Normale, Semmarii. Editia I-a. Bucuresti, 1939. 

Andronic (Al.) si Dumitrescu (Gh.), Geometrie pentra clasa Ill-a, Gimnazii, 

Licee, Scoli Normale, Semmarii. Editia I-a. Bucuresti, 1939. 

Andronic (Al.) si Dumitrescu (Gh.), Algebra pentra clasa IV-a Gimnazn^ 
Licee, Scoli Normale, Semmarii. Editia I-a. Bucuresti, 1939. 

Cicio Pop (Al.), Puscariu (V.) §1 Bdddutzd (Al.), Guide de la Roumanie. 
Sibiu, f. a. 

Galea (Inginer Th. I.), Cum trebuesc infaptuite silozurile in Romania. 
Clasificarea, warantarea si asigurarea cerealelor. Bucuresti, 1938. 

Longinescu (I. N.), Pe caranle Stiintei. Bucuresti, 1939. 

Longinescu (I. N.), Invatamantul fizico-chimic in Liceu. Studiu asupra 
programei analitice dela cursul superior. Bucuresti, 1939. 

4* 



www.digibuc.ro 



52 



$EDINTA DELA is IANUARIE W4 o 



II. PREMIILE SECTIUNII LITERARE 

1. — Marele Premiu C. Hamangiu, de 100 ooo lei (indivizibil ) pentru roman 
3 romane: 

Bdgulescu (Gh.), Suflet Japonez — roman, vol. I, vol. II partea I -II 
Bucuresti, 1938 — 1939. 

Dinu (Cluceru), Suflete noi — roman. Bucuresti, f. a. 
Pallade (Maria S ), Suzana — roman. Bucurestj,' 1938. 

2. — Premiul Elena si Gheorghe M. Vlasto, de 50.000 leipentru opere depicturd 

3 candidati : 

a) Eleutheriade (Micaela); 

b) Mirea (loan I.); 

c) Teclu (Liviu). 

3. — Premiul Elena si Gheorghe M. Vlasto, de 50.000 lei pentru opere 
de sculpturd 

1 candidat: 

Mereanu (Emil) 

4. — Premiul Statului, Eltade Rddulescu, de 50.000 lei 

15 scrieri literare sau de filologie: 

Angelescu (Preotul Paraschiv), Slava si Manre — Studiu de documentare 
liturgica. Fascicola intaia. Bucuresti 1939. 

Ave Caesar, Incercari de etimologie si Adaus. Bucuresti, 1939. 

Banea (G.), Zile de lazaret — Jurnal de captivitate si spiral. Bucuresti, 1938. 
yjCrevedia (N ), Maria — Poem. Bucuresti, 1938. 

Dragomirescu (Gh. N ), Smtaxa propozitiunilor independente cu privire 
speciala asupr.a coordonatelor adversative comparate cu subordonata conce- 
siva. Brasov, 1939. 

„ Lungianu (Mihail), A-Tot-Puternicul pe lume. Legende. Bucuresti, 1937. 
» Bucoavne si Izvoade. Bucuresti, 1939 
» Rancurele. Bucuresti, f. a. 

» Din tara lui Alb Imparat. Basme. Editia Il-a. Bucuresti, 1938. 
w Manolache (C ), Scanteetoarea vieatS a Juhei Hasdeu. Bucuresti, 1939. 
v Miller-Verghy (Marguerite), Mihail Eminesco — Poesies. Traduites par 
.... Bucuresti, 1938. 
m Moroianu (George). Chipuri din Sacele. Bucuresti, 1938. 

Petrescu (Dragomir), Antologia Bugeacului. Bucuresti, 1938. 
yj- Popescu-Piperescu (Adina), Grigore Ghica — Poem istoric in trei acte. 
Bucuresti, 1939. 

Tulbure (Gh ), Mitropohtul $aguna. Opera literara, scrisori pastorale, 
circulari scolare, diverse. Sibiu, 1938. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA la IANUARIE 1440 



53 



5. — Premiul Dr. Cornel Nicoard, de 12 000 lei 

16 scrieri literare sau de filologie: 
^Bdnuf (A. P.), Oameni de isprava. Sibm, 1939. 

^Bartos (Dr. Petru), Consideratiuni asupra folklorului medical. Targu- 
Mures, 1939. 

Colorian (Alexandra), Stampe itahce. Cernica, 1939. 
vDrdgan (Gabriel), Trofee de Aur — Poezii (1923 — 1936). Bucuresti, 1937. 
yFurtund (Dumitra), Izvodiri din batrani. Bucuresti, 1939. 
Gherghel (Ion), Viata muzicala in Ardealul de dupa Unire. Partea I-a: 
Activitatea Operei Romane din Cluj in decurs de 16 stagiuni (1919 — 1935). 
clu J. J 939- 

\r Ghiacioiu (V.), Costache Negrazzi — Pacatele Tineretelor. Editie comen- 
tata de.... Craiova, 1937 
^.Iacobescu (AL), Ursul cu laba'ntoarsa. Bucuresti, 1939. 
« Izvorasul >> — Revista 1 de muzicS, arta nationals, folldor si teatru sStesc, 
de sub conducerea Preotului Gh. N. Dumitrescu-Bistnta. Colectia pe ami 
1937 — 1938 si 1939. Bistnta-Nasaud. 

m Lazeanu (Alexandra), Nelinisti -- Poezii. Craiova, 1938. 

Martas (Theodor), Vieata amoroasa si geniala a lui d'Annunzio. Bu- 
curesti, 1938. 

Martas (Theodor), Confucius, Buda, Mahomed — Vieata §i inviitatura lor. 
Editia Il-a amplificata. Bucuresti, 1939. 
KfNaum (Jean), Din volbura vremii. Insailari. Bucuresti, 1939. 
yfNtcolau-Stroesti (C), Titica — Romanul unei pisicute. Bucuresti, 1939. 
1/ Pavehn (Marta), Cealalta Marie — roman. Craiova, f . a. 
Potra (George), Contnbutiuni la istoricul Tiganilor dm Romania. Bu- 
curesti, 1939 

6. — Premiul Gh. Chitu, de 3 000 lei 

5 scrieri de literatura sau de filologie: 
vCaruntu (Florea), Podaral dela Olt. Bucuresti, 1939. 
Cioroiu (Mircea §tefan), O vieata de prestigiu : Alexandra Averescu, 
Maresal al Romaniei. Bucuresti 1938. 

1/ Constantinescu (Iancu), Octavian Goga — Monografie hterara. Craiova, 
f. a. 

^yOprescu (Maria), Din insemnanle condemlui. Legende, schite, nuvele, 
basme, povesti si anecdote Bucuresti, 1939. 

Vttdnescu (Pavel T ), Monografia comunei Balanesti din judetul Olt. 
Dela intemeiere pana la 1 Ianuane 1936. Cu 3 planse, 14 clisee si numeroase 
tablouri statistice si comparative. Craiova, 1937. 

7, — « Subventia tiienald C Chiru », de 22.500 lei 

12 candidati: 

a) Bdrleanu (Neculai I ) ; 

b) Constante (C); 



www.digibuc.ro 



54 



SEDINTA DELA it IANUARIE 1940 



c) Cretu (dr. Nicolae); 

d) Dragomirescu (Gh. N.); 

e) Ilovici (Mihail); 

f ) Nicolaiasa (Mihai); 

g) Oprescu (Petre N.); 

h) Papadopol (N.) ; 

i) Petre (Dr. loan St.); 
j) Prund (St. N.); 

k) Vdtdsianu (Virgil); 
1) Vere§ Ro^escu (Ion A.). 

8. — Premiul Ecaterina I. C. Bolintineanu, de 2.000 lei 

2 scrieri asupra educatiunii: 

Epureann (Lt. Paul), La munca de folos obstesc — piesa pentru pre- 
militari. 

Vasilescu (Iconomul Stavrofor Coman), Calauza educativa ?i instructive 
cu privire la formarea caracterului copilului. Bucuresti, 1939. 

• III. PREMIILE SECTIUNII ISTORICE 

1. — Premiul Leon Gh. Pallade de 80.000 lei (indivizibil) 

9 lucrari cu caracter economic: 

Berariu (Pavel), loan Piuanu Molnar — Stiudu economic, 1794 — 181 5. 
Cluj, 1939 

Claudian (Dr. loan), Alimentatia Poporului Roman in cadrul antropo- 
geografiei si istoriei economice. Bucuresti, 1939. 

Frunzdnescu (Al.), Evolutia chestiunii agrare in Romania. Privire istorica, 
.aspecte actuale, tendinte. Bucuresti, 1939. 

Mironescu (Adrian I.), Structura economics a orasului si judetului Iasi, 
1932 — 1938. Campulung-Mold., 1939. 

Pavlescu (Eugen), Economia breslelor in Moldova. Bucuresti, 1939. 

Popescu (D ) si Mthut (V.), Economia de razboiu si rSzboiul economic. 
Consideratiuni, principii, economia de razboiu in difente State. Bucuresti, 1939. 

Rusu-Abrudeanu (Inginer Dumitru), Rationalizarea contabilitatii. Conta- 
"bihtatea in Industrie. Bucuresti, 1939. 

Rusu Abrudeanu (Inginer Dumitru), Aspecte contabile. Comunicari pre- 
^entate la congresul inginerilor fi technicienilor din industria miniera Bu- 
-curesti, 1939 

Zone (G.), Chestiuni de economie politics, Iasi, 1939. 

2. — Premiul Elena si Gheorghe M. Vlasto, de $0,000 lei (indivizibil) 
2 lucrari jundice: 

Drdganu (Tudor), Puterea discretionara a judecatorului in lumina co- 
-dunlor penal si de procedure penala « Regele Carol II ». Cluj, 1939. 



www.digibuc.ro 



■SEDINTA DELA iz IANUARIE 1040 £lj 

Prund (St. N.), Evolutia istorica a Dreptului international public. Ca- 
racal, 1938. 

3. — Premiul Elena si Gheorghe M. Vlasio, de 50.000 lei (divizibil) 
3 lucran jundice : 

Boros (Dr. loan), Posesiunea si apararea posesiunei. Tratarea documentati 
a posesiunei. Principiile doctrinare fi aplicatiunea lor. Oradea, 1935. 

Constanttnescu (M. G.), Contractele judiciare — Studiu de procedura 
civila. Bucuresti, 1939. 

Munteanu (Theodor), Scurte observatii si precizari asupra factorului inten- 
tional in Dreptul penal. Galati, 1938. 

4. — Premiul C. G. Vernescu, de 50.000 lei 

3 lucran juridice: 

Gaftoescu (Vintila I.), Pozitn juridice in Dreptul international. Problema 
minontatilor. Bucuresti, 1939. 

Ionascu (Aurelian R.), Actele de stare civila in Dreptul roman. Dupa codul 
civil Carol al II-lea din 7 Noemvrie 1939 si legea din 25 Februarie 1928. 
Avec un resume en francais. Cluj, 1939. 

Neven (Eugen), Cartea inventatorului. L5muriri si indrumSri practice 
pnvitor la apararea propnetatn industriale. Bucuresti, 1939. 

5. — Premiul Inginer Constantin si Elena Funddteanu, de 5.000 lei 
3 lucran juridice: 

Agapie (Bogdan Gh.), Problema jur&tonlor romani. Studiu critic de drept 
"vechi romanesc. Iasi, 1939. 

Zotta (Const. Gr C), Dreptul de autor hterar si artistic. Bucuresti, 1939. 
» Dreptul de autor stiintific. Bucuresti, 1938 

6 — Premiul V. Adamachi, de 5.000 lei (divizibil) 

m 

9 scnen istorice, juridice, economice: 

Ardeleanu Senior (loan), Oameni dm Salaj Momente din luptele natio- 
nale ale Romanilor salajeni. Zalau, 1938. 

Arghvescu (V.), Tutununle romanesti. Cultura, tratamentele tehnice, 
descnerea varietatilor. Bucuresti, 1939. 

Muslea (Candid C), O dinastie de preoti si protopopi: Radu Tempea. 
fjiase generatii de preoti si protopopi din aceeasi famihe. Brasov, 1939. 

Palade (T.), Radu dela Afumati. Bucuresti, 1939. 

Rdutescu (Preot loan), Topoloveni. Monografie istorica. Bucuresti, 1939. 

Ramniceano-Frassine (Const.), L'unanimite absolue de voix, condition 
indispensable pour la revision des traites dans le cadre dela S. d. N. Ge- 
neve, 1937. _ 

Stavrescu (Doctor General P.), Duh de vieata noua. Vol. I. Supremul 
Adevar. 



www.digibuc.ro 



56 



SEDINTA DELA 12 IANUARIE 1940 



Stavrescu (Doctor General P.), Suprema iubire. Vol. II din « Duh de vieata 
noua ». Bucuresti, 1938. 

Turtureanu (Constantin), In valtoarea razboiului (1914 — 1919)- Cernauti,. 
1938. 

PREMII CU SUBIECTE DATE: 

7. — La Marele Premiu Regele Ferdinand I, de 10.000 lei, cu subiectul: 
Vieata sifaptele lui Tudor Vladimirescu si starea sociald si culturald din timpul 
sdu, s'a prezentat un manuscirs (547 pag.) cu motto « Ad patres ». 

8. — La Premiul Episcopiei Hustlor, de 20 000 lei, cu subiectul : Istoria 
Episcopiei Huqilor, s'a prezentat un manuscris (194 pag.) cu motto: «Virtutea 
celor can au facut izbanzi atata este pretuita cat au putut-o inalta prin vorbe 
talentele llustre » (Salustiu ). 

9. — La Premiul Statului Gh. Asachi, de 100,000 lei, cu subiectul: Ase- 
zdrile romdneqti in Ungaria si Transilvania in secolul XIV si XV — studiu 
istorico-geografic, s'a prezentat un manuscris (274 pag.), cu motto : « O istone 
de sate si de preoti e istoria Ardealului romanesc. Ea trebue sa fie scrisa de 
noi, insa e mai greu a o scne decat istoria unui stat. Satenii nu fac letopisete 
pentru faptele juzilor si nu sapa pisanii in lespezi de piatra intru amintirea 
acelor dintre dansii can se intorc in pamantul stramosilor. Vieata modesta. 
de acolo nu lasa alte urme decat durata §1 imbogatirea neamului ». N. Iorga> 
Sate si preoti din Ardeal. Bucuresti, 1902, pag 8 — 9. 

JO. — La Premiul Ndsturel, de 5 000 lei, cu subiectul : Date precise cu 
prtvire la vechimea Romdnilor in Secuime, s'a prezentat un manuscris (140- 
pag ) cu motto : « Taria popoarelor e acea stransa legatura nationals, pe care 
nimeni nu poate s'o distruga despartind pe cei de un gram si un sange ». 

11. — La Piemiul Basarabiei in memoria lui I. C Brdtianu, in efecte val. 
nominala lei 6 500 si 4.004 lei in numerar, cu subiectul : Istoria apdrdni drep- 
turilor Romdniei asupra Basarabiei si rolul oamemlor de Stat ai Romdniei in 
aceastd lupta, s'a prezentat un manuscris (84 pag.) cu motto : « Ceea ce este 
romanesc nu se poate da, ceea ce este romanesc se va apara ». M. S. Regele 
Carol II. 

12. — La Premiul Alexandru loan Cuza, de 20.000 lei, cu subiectul : 
Istoria Romdnilor dela Aurelian pdnd la fundarea Principatelor, s'a prezentat 
un manuscris (21 pag ) semnat de d-1 Levai Lajos. 

IV. PREMIILE SECTIUNII STIINTIFICE 

1. — Premiul I. Otoveanu, de 70.000 lei 

5 lucrari sau descoperin in stiinta medicala: 

Bdltdceanu (Prof. G.), Vasihu (Doctor C.) si Constantinescu (S.), Meta- 
bolismul salicilatilor in organism. Cercetari de farmacodinamie clinica si ex- 
penmentala. Bucuresti, 1939. 



www.digibuc.ro 



5EDINTA DELA 12 IANUARIE 1940 

Benetato (Dr. Grigore), Problema alimentatiei pentru individ si colecti- 
vitate, Cluj, 1939. 

Gldvatt (Dr. I.), Istoricul Oftalmologiei si al invStSmantului oftalmologic 
din Romania Braila, 1939 

Rddulescu (Al. D.), Tratat de ortopedie ,chirurgicala. Cu 813 figuri in 
text. Cluj, 1939. 

Rdmneantu (Dr. O ), Elemente de Biometrie medicala si statistics vitalS. 
Bucuresti, 1939. 

2. — Pretmul §tefan Demetrescu-Vergu, de 10.000 lei 

4 scrien de naturS silvicii: 

Dinu (Ing. Valenu), Politica forestiera nationals. Doctnna moderns si 
reahzSnle epocn 1918 — 1938. Bucuresti, 1939 

Dinu (Ing. Valenu), Elemente de politics si administrate forestiera. Bu- 
curesti, 1939. 

Ivanovici (Inginer C ), Statistica productiunn pe anul forestier 1938 — 1938 
Statistica delictelor si contraventiunilor silvice 1925 — 1938. Bucuresti, 1939. 
Stinghe (V. N ), Amenajarea. padunlor. Bucuresti, 1939. 

j. — Premiul Adina si Colonel Paul Strdjescu, de 8 800 lei 

1 lucrare medicala: 

Halita (Dr Mircea) si Popescu (Drd. Constantin), Asupra actiunei apelor 
minerale in tulburanle de metabolism al glucidelor. CercetSii cu apa mine- 
rals din Sangeorz-Bai. Partea I experimentalS. Partea II clinica Cluj, 1939. 

4. — Premiul Dr. Em. Riegler, de 6.000 lei 

1 lucrare din clinica terapeutica ■ 

Teodorescu-Brofteni (I ), Oftica se lecuieste si poate fi ocolitS sau inlatu- 
rata din capul locului. Bucuresti, 1939. 

5. — Pretmul Statulut, Lazdi, de 50000 lei 

9 scneri cu continut stnntific si 2 inventiuni stiintifice: 
Alaci (Valeriu), Tngonometria patratica. Timisoara, 1939. 
Diamant (Dr. S ), Jgiena alimentatiei in decursul vietn. Bucuresti, 1938. 
Domnica (Gh I.), Prepararea cauciucului din plantele ce cresc in Romania. 

Invenfiune. 

loan (Lt. C-dor Ing. Andrei), ApSrarea antiaenanS. Bucuresti, 1939. 

Marinescu (Ing. Matei G.), Micro-difuzorul. Invenfiune. 

Minovici (Prof. Dr. N ) si Stdnescu (Dr. I.), Etica responsabihtStn medi- 
cale. Bucuresti, 1939. 

Muster (Dr. Dumitru) si Chiappella (Lt Al.), Elemente de statistics apli- 
catS. Biometrie, psihologie, pedagogie, sociologie, antropometne, sport. 
Bucuresti, 1938. 



www.digibuc.ro 



58 



SEDINTA DELA iz IANUARIE 1940 



Poenaru Cdplescu (Prof. Agregat), Cartea patronului, a meseriasului si 
a functionarului. Cu sfaturi si obligatiuni pentru lgiena industrials, securi- 
tatea muncii, prevenirea accidentelor si a boalelor profesionale. Bucuresti, f. a. 

Ricman (Aureliu), Philosophia muzicei. Bucuresti, 1938. 

Vintild (Doctor George D.), Istoncul Obstetricei si Gynecologiei roma- 
nesti. Bucuresti, 1938. 

Zaharescu (Capitan Ing. Tr.), Navigatia Aeriana si atensajul prin procedee 
radio-electnce. Bucuresti, f. a. 

6. — Premiul Demostene Constantinide, de 3.000 lei (dwizibil) 

5 scrieri cu continut stiintific: 

Bardan (Lt. Colonel D.), Razboiul aero-chimic si apSrarea pasiva. Bu- 
curesti, 1939. 

Dimitriu (N)., Sfaturi de sanatate. Cum ne vindecam prin plante. Re- 
coltarea, uscarea si pastrarea plantelor. Peste 700 formule la indemaiia' tuturor. 
Ed. II. Bucuresti, f. a. 

Konteschweller (Ing. Mihai), Telemecanica. Bucuresti, f. a. 

Pizanty (Mihail), La vitalite de 1'industrie petrolifere roumaine. Bu- 
curesti, 1939. 

Vdtdmanu (Dr. N.), Sfaturile Medicului. Vol. I— II. Bucuresti, 1939. 

7. — Premitd Neuschotz de 3.500 lei 

4 scrieri cu continut stiintific: 

Gdnescu (Locot. Gheorghe), Brosura de propaganda pentru ap&rarea 
populatiei civile contra gazelor otravitoare. Bucuresti, f. a. 

Murea (P.), Istoncul timbrelor postale romanesti 1858 — 1938. Valoarea 
si importanta lor culturala si filatelici. Timisoara, 1938. 

Radu (Dr. I. F.), Tehnica innalbini si conditionarn nucilor. Bucuresti, 1939. 
» Industrializarea fructelor prin tratare cu bioxid de sulf si uscare. 
Bucuresti, 1939. 

Se procede la distribuirea cartilor intrate la concursul premiilor pe Sec- 
"Jiuni si pe Comisiuni speciale. 

$ ED INT A DELA 19 IANUARIE 1940 
Pre?edin}ia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-l DIM. GUSTI face o comunicare cu titlul : « Consideratn asupra unui 
sistem de Sociologie, eticd si politicd ». 

§ediuta iutiuia. 

D-l General R. ROSETTI face a 15-a dare de seamS despre «Invdtd- 
minte dm rdzboiul in curs ». 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA z6 IANUARIE 1940 



59 



$EDINTA DELA 26 IANUARIE 1940 

Presedintia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-l Presedinte, semnaland prezenta pentru intaia oari la sedintele Aca- 
demiei a d-lui Dr. Vasile Gheorghiu, profesor onorar la Facul- 
tatea de Teologie din Cernauti, ii aduce salutul Academiei §i ii elogiaza 
meritele stiintif ice si didactice care 1-au invrednicit de chemarea sa in Academie 
<ca membra de onoare. 

D-l Dr. VASILE GHEORGHIU, raspunzand d-lui Presedinte, zice: 

<< Pentru cuvintele phne de dragoste, cu care am fost salutat in mij- 
locul D-voastre acum, cand m5 prezmt pentru prima data in calitatea 
mea ca « membra de onoare al Academiei Romane » m& simt plScut 
andatorat, s5 va exprim multuminle mele cele mai adanc simtite. 

« Cu aceasta ocaziune dati-mi voie s5 vS fac o martunsire. 

« Va asigur pe toti, c5 stirea, gS Academia RomanS, eel mai inalt for 
•de culturS din T ara ^ a tinut in sedinta sa dm 31 Mai 1938 s& m5 numeasca 
membra de onoare al ei, mi-a umplut inima de nespusa bucurie. 

« Bucuria aceasta a mea a fost impartasita' si de intreg corpul profesoral 
■al Facultdtii de Teologie din Cern&uti, la care am activat ca profesor activ 
dela 1901 — 1938, fiind acum profesoral ei onorar. Facultatea de Teologie 
din Cernauti s'a simtit mult onorata prin numirea mea. Ea este urmasa 
scoalei teologice de odinioarii din Sf. Manastire Putna, la care isi facuse 
educatia pe vremuri inca fostul Mitropoht al Moldovn si Sucevei Iacob 
pe la anul 1750. Prin strSduintele neobosite ale profesorilor ei, ea s'a avan- 
tat panS la rangul de cea mai inalta scoala de Teologie ortodoxa, la rangul 
de Facultate de Teologie, care la anul 1875 a fost incorporate nou createi 
TJniversitati din Cernauti. Mulji tineri veniti din Ardeal, din Vechiul 
Regat, din Bulgaria, Serbia veche, Croatia si Slavonia, din Bosnia si Dal- 
matia si-au facut la Facultatea de Teologie din Cernauti studiile lor teo- 
logice. Neuitat a ramas inca pana astazi numele marelui profesor Eusebie 
Popovici. Acesta este socotit intemeietorul lstonei noastre bisericesti. 
Profesoral Eusebie Popovici este primul barbat dela noi, din Bucovina, 
care a fost invrednicit de a i-se conferi din partea Academiei Romane 
demnitatea inalta de membra de onoare al ei. 

« Al doilea membru al Facultatii de Teologie din Cernauti, care a fost 
invrednicit de aceeasi inalta consideratiune din partea Academiei Romane 
sunt eu, eel ce am tinut s3 m& prezmt azi, personal, in fata D-voastre. 

« Adaug ca marea onoare, care mi s'a facut mie a umplut de bucurie 
si inimele colegilor mei dela celelalte Facultati ale Universitdfii noastre 
-« Caroline » din Cernauti, focarul de stiinta, care tine faclia stiintei apnnsa 
in partea de Nord a scumpei noastre Patrii. 

« Numirea mea ca membru de onoare al Academiei Romane a fost 
salutata cu multa bucurie si din partea Clerului ortodox dm Bucovma, 
In frantea earuia am stat pe vremuri ca « Presedinte al Asociatiei clerului ». 
^Si nu mai putin si din partea intelectuahlor si poporuha romdn din Buco- 



www.digibuc.ro 



6o 



5EDINTA DELA 26 1ANUARIE 1940 



vina, can sunt grupati in « Societatea pentru cultura si hteratura popo- 
rului Roman din Bucovina », al carei Presedinte am fost intre anii 
1923 — 28. 

<dn scrisoarea mea de raspuns dm 25 Iunie 1938 v5 scnam ca pnmesc 
cu multS bucurie inalta demnitate de membru de onoare al Academiei 
Romane, care mi s'a conferit, ca va sunt adanc recunoscStor pentru bine- 
voitoarea apreciere a modestelor mele lucrari literare de pana acum si 
fagaduiam, ca pe vntor mi vom stradui, ajutand Domnul, sa ma arat 
vrednic de inalta distinctiune, pe care ati binevoit a mi-o conferi. 

« Ma bucura mult faptul ca panS acum am putut sa ma tin in catva 
de cuvant. 

« In decursul anului trecut am prezintat Academiei Romane lucrarea 
mea asupra Codicelui argenteu din Upsala (« Codex argenteus Upsaliensis ») 
si am avut bucuna a o vedea peste curand tipSnta intre « Studnle si Cerce- 
tanle » Academiei Romane in conditiuni tehnice atat de superioare. 

«Incurajat pnn acest gest nobil al Academiei Romane, incS inainte 
de finea anului trecut am inaintat alta lucrare de mai mare interes pentru 
noi Romanii. Am dat adica o descnere mai amanuntita a « Lectionarului 
evangelic grecesc, manuscriptul nr. ig4, din Biblioteca Universitatii din 
Iasi ». 

« Codicele argenteu Upsaliens a fost sens la ordinul si cu cheltuiala 
regelui Visigotilor Teodoric c. M., care a domnit in Ravenna pe la anul 
500. Patruns de un adanc sentiment de evlavie fata de Domnul Iisus. 
Hnstos, el a dispus, ca evangelnle can cupnnd cuvantul Domnului, sa 
fie imbracate in hama cea mai stralucitoare. Textul evangeliilor, tradus 
in limba gotica, a fost sens cu htere de argint si aur pe eel mai fin per- 
gament, imbibat in coloarea imparateascS de purpura. 

« Lectionarul evangelic grecesc, manuscriptul nr. 194, din Biblioteca 
Universitatii din Iasi este scris, de asemeni, pe un pergament fin si alb 
ca laptele, cu htere mari unciale, cu initiale de aur, impodobite cu frumoase 
si totusi discrete ornamente in colonle de predilectie ale Bizantului (rosu, 
aur, verde si albastru). Un num3r de 17 foi sunt llustrate cu figuri geo- 
metnee si flori, desemnate cu multa maestrie si colorate cu un ales gust 
artistic. §i totusi in zadar vom cauta sa aflam pictat chipul Maicii Domnului, 
al Domnului Iisus Hnstos, al vreunui Evangelist sau Sfant. Faptul acesta 
este cea mai buna dovada, ca manuscriptul dateaza inca din vremurile 
iconoclastilor, si anume de pe la anul 800. Cine 1-a sens nu putem sti. 
Exista insa, intemeiata banuiala, ca manuscriptul a fost sens la ordinul, 
daca nu chiar de mana nenorocitei Imparatese Maria, sotia Imparatului 
Constantin VI Porftrogenitul, in surghiunul ei din manastirea, unde si-a 
petrecut restul zilelor sale. Singura ei mangaiere era copierea cartilor 
sfinte, intre cari, in pnmul rand, sf Evangelii. Daca este asa, atunci 
lectionarul nostru evangelic are acum varsta de mai bine de 11 00 ani. 
Este, dupa parerea mea, eel mai vechiu manuscript din tara si eel mai 
scump odor al Bibhotecii din Iasi, Merita sa fie cunoscut in cercuri 
mai largi. Multumesc in deosebi membrilor din Comisiunea sectiei de 



www.digibuc.ro 



SEDINJA DELA a FEBRUAR1E 1940 



6l 



Studii si cercetari, can au avut indulgenta sa ceteascS aceasta lucrare §i 
sa o afle buna pentru a f i tiparita intre « Studiile » Academiei Romine. 

«Pentru toate aceste dovezi de considerajiune si apreciere a lucrarilor 
mele, primrfi, va rog, inca odata mutyumirile mele cele mai adanc simjite ». 

D-l Secretar general ALEX. LAPIiDATU arata ca, intreband pe d-1 
■General Paul Teodorescu, Ministrul Aerului si Marinei, asupra intrebuin- 
tani sumei de 300.000 lei pe care a pus-o de curand la dispozijia Academiei 
•din fondurile Departamentului D-sale, ne-a raspuns, pnn adresa, ca, in do- 
rinja de a face 0 apropiere spiritual cat mai mare intre Aviajie si Marina 
■de o parte si Academia Romina de alta parte, a hotarit ca acea suma sa fie 
trecuta in viitor in bugetul Ministerului Aerului si Marmei ca subventie 
permanenta pentru Institujiunea noastra. Din suma de 300.000 lei, 200.000 lei 
vor fi rezervaji de Academie pentru publicajiile sale de natura stnnjifica, iar 
100.000 lei se vor distribui in trei premn anuale, unul pentru Aviajie, unul 
pentru Marina si unul pentru Artileria antiaenana. 

— -Se ia act cu deosebita muljumire si se va inainta Secjiunii stnnjifice. 

D-l Secretar general ALEX. LAPEDATU aduce apoi la cunostinta Aca- 
demiei ca defuncta Fotinia Anastasie Gusti a testat Acade- 
miei Romane intreaga sa avere, constand din imobile in Bucuresti, in Pre- 
deal si in Judetul Cahul, din 400.000 lei in numerar si din renta de Stat. Din 
aceasta avere Academia este obligata sa intemeieze un fond cu numele « Fondul 
Anastasie si Fotinia Gusti », din venitul canua sa se acorde burse pentru stu- 
diul stiintelor economice si sociale. 



$ ED I N T A PUBLIC! 

DELA a FEBRUARIE 1940 
D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU, deschizand sedinfa, zice: 

«Celestin Bougie, sociologul francez cu renume mondial, profesor 
la Sorbona si in ultimn am, directorul Scoalei Normale supenoare dm 
Paris, s'a stins din vieata in zma de 25 Ianuane trecut. El a fost ales de 
noi ca membru de onoare in cursul sesmnn generale din anul 1938. S'a 
nascut in 1870 la Saint-Bneuc, unde a functionat apoi, ca profesor de 
filosofie, dupa ce a terminat Scoala normala supenoara, si a reusit primul 
pe lista agregafilor. Dupa prima sa pubhca^ie Les sciences sociales en Alle- 
tnagne, el a fost numit conferen$iar la Facultatea de litere din Montpel- 
lier, unde trecu si doctoratul in 1898, cu teza intitulata Les ide'es e'gahtaires, 
dupa care urmara lucranle care 1-au facut cunoscut: La democratie devant 
la science ; La sohdarisme ; Qu'est-ce que la sociologies La 1901 a fost nu- 
mit profesor la Sorbona, dupa un scurt timp petrecut la Facultatea dm 
Toulouse. La 1920, ajunse directorul centrului de documentatie sociala, 
la §coala Normala superioarl, al carei director fu numit curand dupa aceea. 



www.digibuc.ro 



6* 



SED1NTA DELA 2 FEBRUARIE ipfp 



« /Vt^t ca profesor la Sorbona, c£\t si ca director la Scoala Normal^ 
superioarft, Celestirj Bougie a depus o activitate exceptional de mentoasft,. 
pe urma c^reia studiul sociologiei a dob^ndit irj Franta, si dupft Frarjt» 
apoi in, lumea intreagft o important deosebit^. Diseipoln lui sunt rftspjfl- 
diti in scoalele supenoare de speciahtate ale multor tftn, intre care si in Uni- 
verstfttiile noastre. 

« Celestin Bougie a vizitat Bucurestii in cursul anilor urm^tori rftz- 
boiului mondial trecut, pentru a se documenta asupra vietii noastre so- 
ciale si pentru a tinea conferinte. Era un sincer apostol al democratiei s^ 
al culturei franceze; in acelasi timp un pasionat indrumqtor al tineretului 
studios de pretutindeni. IVJetoda sa de lucru, care decurgea din ideea organi- 
zftrn centrelor de documentare, va g^si inc^ multft vreme continuatori 
entusiasti printre cercet^toni sociologi. 

«,^.cademia Rom^n^, indureratft de pierderea ilustrului sftu membru 
de onoare, trimete famihei lui Celestin, Bougie si institutiei Scoalei Normale 
din Pans, cu care decedatul aproape eft se ldentificase sufleteste, cele mai 
sincere condoleante ». 

D-l IJORJ/V IJULUBEJ, R^embru corespondent, face o comunicare 
« Asupra elementului de numftr atomic 87 ». 

§edinta intinia. 

D-l N. JORG/V cere iertare ti\ trebue sft vie cu urj lucru putin cam jenant 
pentru D-sa. Este vorba de unele pasagii dirj lucrarea postumft — de altfet 
foarte importantft — a rftposatului membru corespondent Dem. Russo « Stu- 
dd greco-romdne » si pe care credeam — zice d-l N. Jorga — eft colegul nostm 
d-l General Rosetti o va prezenta ,/i.cademiei, pasagii care mentft sft fie semna- 
late spre a se vedea procedeul folosit de autor fatft de mme. Se stie de altfel 
eft regretatul coleg a fost inspiratorul campaniei care se duce de vreo zece 
ani in contra mea. Este insft in aceste pagini ceva care cere neapftrate recti- 
ficftri, ca sft nu rftmsjn vinovat in fata acestei Jnst;tutii cu tipftnrea unei lucrftrL 
de o valoare contestatsj de Dem. Russo. 

Si aduc aceasta in fata ,/i.cademiei nu numai pentru motivul principal- 
eft d^nsa mi-a tipftrit lucrarea de care va fi vorba, dar si pentrucft aceste recti- 
ficftri nu lntereseaz^ numai cercul restr^ns al D-voastre, lar, publicate intr'una 
din revistele mele, aceste rectificftri ar rqm^nea s^ fie cetite de un numftr 
redus numai la csjteva persoane. 

Expunsjnd obiectul rectificSrilor in chestiune, d-l N. Jorga aminteste c£ 
/^.cademia a tip^rit acum unsprezece ani, in « £tudes et recherches » un ma- 
nuscris datorit lui Nicolae IVJhlescu, aflat de D-sa in, bibhoteca Episcopiei 
de Roman, lyianuscnsul a fost intov^rqsit si de o prefatft. JNfimeni n'a indreptat 
vreo mustrare in contra acestei pubhcatiuni, nici chiar catolicii dela «$ckor 
d'Orient », care puteau ceti atacuri in, contra Bisencei catolice in, cuprinsul 
operei. R^posatul Russo a observat insq c^ irj unele cataljage de manusense 
se inseamnft aceeasi lucrare sub numele lui /Uanasie Gordios, deci manu- 
scnsul publicat de d-l N. Jorga nu ar fi al lui Nicolae IVJilescu, ci al acelui 



www.digibuc.ro 



SED1NTA DELA 2 FEBRUARIE 1940 



63 



Atanasie Gordios si aceasta cu atat mai vartos, cu cat in cuprinsul manuscri- 
sului sunt expresii vulgare, care nu pot fi atnbuite lui Nicolae Milescu. 

D-l N. I o r g a e invinuit ca nu a cautat prin cataloagele de manuscnse 
grecesti, care i-ar fi aratat eroarea. In orice caz, D-sa nu vede de unde ar iesi 
obligatia pe care i-o impune regretatul Russo ca sa fi consultat toate cataloa-> 
gele de acest fel, atunci cand atributia pe manuscriptul din 1788 e limpede. 
Se poate intampla sa nu afle cineva ce exista cu privire la o lucrare pe care 
o pubhca. Dar aceasta nu inseamna o lipsa de probitate, cum 0 crede rapo- 
satul Russo. In aceasta ordine de idei d-l N. Iorga arata ca atunci cand, nu 
de mult, D-sa a tiparit 0 cronica a lui Vatatzes despre Persia dupa un ma- 
nuscns gasit in tara, cineva, profesorul Lascaris din Salonic, i-a atras aten- 
tiunea ca o a doua lucrare a aceluiasi a mai fost tiparita, dar nu mi se face 
o cntica — zice d-l Iorga — din faptul ca eu n'am stmt de ea la publicarea 
manuscrisului gasit de mine. 

Procedeul raposatului Dem. Russo de a infatisa altfel lucrunle nu poate 
fi deci pnmit. Dar el nu poate fi primit si pentru ca este posibil ca acel Ata- 
nasie Gordios, sub numele caruia apare manuscnsul lui Milescu, se poate 
sa fi fost chiar numai copistul lui Nicolae Milescu, precum insusi criticul 
spune la pagina 61 din volumul V, ca se proceda adesea. 

D-l N. Iorga conchide, fata de cele aratate, ca D-sa n'a procedat usuratic 
fata de Academie, cand a tiparit in pubhcatnle ei manuscrisul in chestiune. 

Dar Dem. Russo a mai ndicat si o alta chestie, aceea a Invataturihr lui 
Neagoe. Eu am aratat si am adus argumente — zice d-l N. Iorga — ca Domnul 
farii Romanesti este autorul lor, — fireste fara a afirma ca toata culegerea 
Invdfdturihr s'ar datori Domnului, ci numai ca el a fost initiatorul, ca bucati 
chiar dm compilatie se datoresc de fapt lui, lar culegerea s'a facut cu ajutorul 
carturarilor sub indemnul si dup2 indicative Domnului, asa de altfel cum se 
obisnueste: a se vedea cazul lui Constantm Porfirogenitul. Raposatul Russo 
credea insa ca autorul Invataturihr este vreun calugar din secolul al XVII-lea, 
lar nu Neagoe. Raspunzand la intampinarile mele, cauta sa arate ca afirmatia 
mea e fara vreun sprijin. 

Eu am aratat ca Neagoe putea fi autorul Invafaturilor deoarece: a) din 
ele se vede ca autorul lor avea cunoasterea perfecta a familiei domnesti, cu- 
noastere pe care n'o putea avea in astfel de masura un calugar, si inca dm 
secolul al XVII-lea; 

b) Ca in ele este descrisa societatea dela Curtea Munteana din secolul 
al XVI-lea, lucruri pe care nu le putea inventa calugarul din secolul al 
XVII-lea; 

c) Ca in ele avem descrierea relatiilor tarii cu Turcn din acel timp, relatii 
care numai Domnului contemporan ii puteau fi cunoscute; 

d) Ca la Petru Schiopul mort in secolul al XVI-lea (la 1594) s'au aflat 
parti din aceste invafaturi, care, logic, nu puteau sa existe in secolul al XVI-lea, 
daca ele ar fi fost sense in secolul urmator. 

Procedeul urmat de raposatul Russo nu este asa dar dm cele mai reco- 
mandabile. In once caz, prin forma pe care a intrebuintat-o fata de un coleg 
al sau mai vechiu si titular in Academie, nu este potrivit nici cu lerarhia 



www.digibuc.ro 



64 



SEDINTA DELA 2 FEBRUARIE 1940 



pe care o observam in aceasta Institutie si nici cu bunele moravuri 
stiintifice. 

Aiurea sunt prezintat ca inconsecvent pentruca intr'un caz de ldentifi- 
care a unei persoane indrept si totusi revin in a doua editie a primei lucrari. 
E usor de vazut ca acolo nu e o descriere, ci simpla reproducere a primului 
text. Cineva — mai observa d-1 N. Iorga — neavand tot materialul existent 
pentru o problem! pe care o urmareste, se poate intampla ca, in lucrul sau, 
sa fie incomplet si sa n'aiba chiar dreptate. Mai tarziu, dupa noi descoperiri, 
se restabileste chiar de el insusi adevarul pe care anterior nu 1-a putut afla. 
A i se imputa insa ca a cazut in contrazicere numai pentruca intr'o noua editie 
n'a introdus schimbarea, este a da dovada de abatere dela acele bune mo- 
ravuri stiintifice. Raposatul Russo a cazut in acest p&cat. Cu o largS mfor- 
matie si un spirit filologic ascutit, el a unit deci la aceste calitati si reaua era- 
dim! pe care am cautat s'o invederez. 

D-1 General R. ROSETTI arata c5 in numerele pe Octomvne — Decem- 
vne 1939 ale « Convorbirilor Literare* d-1 Vasile Grecu membru corespon- 
dent al nostru publica un articol despre manuscrisul « Invdfdturilor » lui 
Neagoe Basarab, care confirma parenle d-lui Coleg N. Iorga. D-1 Vasile 
Grecu ne-ar putea da chiar acum o relatie asupra chestiunii. 

D-1 VASILE GRECU, membru corespondent, cu pnvire la alnvdtdtu- 
rile » lui Neagoe, spune c5 manuscrisul, pretins pierdut, se gaseste in Bibli- 
oteca Centrala din Blaj sub cota 115 si ci nu este din 1654, ci de pela 1700. 
Tot odata mai adauga ca, asemanand versiunea romlneasca a Invatatunlor cu 
versiunea greceascS din manastirea Dionisiu-Athos, cod. grec. nr. 221, a con- 
statat ca aceasta versiune nu cuprinde atatea contraziceri care au facut si 
se puna in discutie daca Neagoe poate fi autorul acestor Invataturi. Acest 
fapt, ca si faptul ca a descoperit in biblioteca aceleiasi mSnastiri in cod. gr. 
610 o prelucrare in limba greceascS vorbita a uneia din Invataturile lui 
Neagoe dm versiunea greceasca, prelucrare facuta poate chiar pe la 1550 sau 
in jumatatea a doua a secolului XVI-lea de caire un Gheorghie, ritor al mi- 
tropohei Enos-ului, il intaresc si mai mult in credmta ca aceste Invataturi 
au fost alcatuite de Neagoe Voevod, asa precum ni s'a si transmis prin ma- 
nuscnsele ce ni le pastreaza». 

D-1 General R. ROSETTI face a 16-a dare de seama despre « Invdfd- 
minte dm rdzboiul in curs ». 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 9 FEBRUARIE 1940 



65 



$ ED I N T A PUBLICA 

DELA 9 FEBRUARIE 1940 
Presedintia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-l DIM. CARACOSTEA face o comunicare despre « Preromantismul 
lui Gh. Asachii>. 

D-l TRAIAN SAVULESCU face o comunicare cu titlul: «$tiintele bio- 
logice, locul si rostul lor in invdfdmdnt ». 

Sjedinta ultima. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU amin teste ca sedinta dela 
16 Februane cureflt va fi consacrata comemorarii lui Titu Maiorescu, cu 
ocazia imphnirii a 100 de ani dela nasterea sa, Delegatiunea Academiei a inain- 
tat, pnn d-l Maresal al Palatului, rugamintea Academiei ca Majestatea Sa 
Regele sa prezideze aceasta sedinta. D-l Maresal al Palatului a raspuns ca 
Majestatea Sa Regele, va onora cu inalta Sa prezenta sedinta solemna. Ma- 
jestatea Sa a fost informat de dorinta noastra de a inaugura cu aceastl oca- 
ziune noile costume de academicieni. In consecinta d-l Presedinte stabileste 
ca tinuta pentru d-nii membri activi fracul verde, lar pentru d-nn membri 
de onoare si corespondenti uniforma Frontului Renasterii Nationale sau 
jacheta. Ca decoratn, « Meritul Cultural ». 

In alta ordine de idei d-l Presedinte saluta prezenta d-lui Prof. M 1 h a i 1 
Gusuleac, membru corespondent, botanist de seama al generatiunii 
actuale, care s'a llustrat prin sudii de fitogenie urmante cu metodele moderne 
de cercetare; a intrepnns studn de geobotanica asupra Nordului Moldovei 
si a mitiat o serie de lucrari importante creand un centra de lucru imprejural 
catedrei pe care a detinut-o la Cernauti. D-sa a fost chemat sa-si dea obolul 
sau la catedra de Botanica din Bucuresti, unde are de indephnit o opera si 
grea si frumoasa. 

D-l MIHAIL GUSULEAC multumeste peiitru bunele cuvinte cu care 
a fost intampinat ca si pentru alegerea D-sale ca membra corespondent al 
Academiei Romane; arata cauzele care 1-au impiedecat pana in prezent sa 
ia parte la activitatea saptamanala a Academiei si promite ca de aci inainte 
sa-si indeplineasca aceasta'indatorire, mai ales ca a fost transferat dela Uni- 
versitatea din Cerniuti la Universitatea din Bucuresti. 

D-l General R ROSETTI face a 17-a dare de seama despre (tlnvdfd- 
minte din rdzboiul in curs ». 



S A R — Anale _ Tom LX — gedinfele 1939— 1940 

www.digibuc.ro 



66 



5ED1NTA DELA 16 FEBRUAR1E 1940 



$ ED I N J A PUBLICA SOLEMNA 

DELA 16 FEBRUARIE 1940 

Prefedin{ia MAJESTAfll SALE REGELUI. 
D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU zice: 

Sire, 

« Academia RomSna si-a rezervat sedinta de astazi pentru a comemora 
In mod solemn vieata si opera lui Titu Maiorescu, cu prilejul implinirii 
a una suta de ani dela nasterea lui. 

« Titu Maiorescu, prin rodmca sa activitate, desfasurata' intre anii 
1863 si 1915, adica in timpul domniei Regelui Carol I Cel Intelept, al 
cSrui sfetnic el a fost in repetate randuri, apartine istonei culturale a nea- 
mului nostru intreg. Scrienle sale de criticS literara si filosofica, lectiunile 
ca profesor; discursunle ca orator parlamentar; precum §1 infaptmrile 
sale ca om de Stat, vor constitui pentru totdeauna un titlu de mandne 
pentru cultura noastra nationals, §i in acelasi timp un indemn la munca 
pentru generatiunile viitoare. 

« Titu Maiorescu a fost membra al Academiei Romane dela 1867 
panS la 1917. In acest interval de timp contributia sa la lucrarile Acade- 
miei a fost dintre cele mai pretioase. Dati-mi voie, Sire, ca inainte de a 
se vorbi de opera lui in total, sa amintesc, asa cum cred ca se cuvine, in 
casa aceasta a Academiei Romane, care a fost si casa lui 50 de ani impliniti, 
de contributia depusa de el aci, in calitate de academician. 

« Titu Maiorescu a facut parte din Delegatia Academiei intre anil 1880 
si 1887, iar ca presedinte al sectiei hterare a fost dela 1889 la 1909. In 
acesti ani, participarea sa la lucrarile Academiei, in primul rand, la stabi- 
lirea ortografiei si la organizarea Dictionaralui limbii romane, a fost foarte 
activa. Impreuna cu V. Alecsandri si B. P. Hasdeu a facut parte din prima 
comisiune a Dictionaralui, in 1884, si a continuat tot timpul a face parte 
din aceasta comisiune, fiind raportorul ei in sesiunile generale din 1905, 
si 1907. 

« Membra, de asemenea, al comisiunii ortografiei, a luat parte la discu- 
tiile din 1880 — 1885, 1894 — 1896 si 1902. 

«Ins2rcinat cu facerea rapoartelor de premiere a profitat de ocazie 
pentru a insista in mod repetat asupra principnlor de estetica, afirmate 
mai inainte prin criticile sale. Mention&m, dintre aceste rapoarte: pe acela 
pentru premierea «Poeziilor» lui Octavian Goga; pe acela pentru pre- 
mierea « Povestirilor » lui Mihail Sadoveanu, precum si pentru premierea 
volumului « In lumea dreptilii » a lui I. A. Bratescu-Voinesti. A raspuns 
dm partea Academiei la doua discursuri de receptiune : la acela al lui A. 
Naum in 1894 si la acela al lui Duihu Zamfirescu, in 1909. Acesta din 
urma' a avut, cu deosebire, un mare rSsunet. 

« Pe langa contributia sa la lucrarile hterare ale Academiei, Titu Maio- 
rescu nu a stat la o parte, atunci cand a fost nevoie de dansul in afacerile 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 16 FEBRUAR1E 1940 



67 



administrative. Din randul acesta a arStat un deosebit uiteres localului 
Academiei din a cSrui comisiune a si fScut parte. 

« Mare intelegere a avut, in sfarsit, Titu Maiorescu pentru insemn3- 
tatea functiunii pe care o are Academia RomanS, ca depozitara a docu- 
mentelor istorice si literare. Ca o urmare a acestei intelegeri il vedem pe 
el figurand pe lista generosilor nostri donaton. In afara de reproducerea 
de pe doua pictun murale (Isus si Ion Botez3torul) din biserica episcopala 
de Arges, de hrisovul sens slavoneste dela Radul Voevod din 1609, de 
multe senson sense de parintele sail, Ion Maiorescu, c5tre Bantiu, Gavnl 
Munteanu, Episcopul Saguna, toate de un mare interes istoric, precum 
si de multe alte manusense, volume si diplome, mai avem, dela Titu Maio- 
rescu, manuscrisele ramase dela Mihail Eminescu si in care se cuprind 
incercarile, fragmentele si variantele de poezn nepubheate, care consti- 
tuesc un adevSr tezaur pentru cercet&torii nostri literan. AdSugSm la 
acestea, ca tot lui se datoreazi intrarea Academiei in posesiunea docu- 
mentelor culese de Eudoxiu Hurmuzachi dm arhivele din Viena, pe baza 
cSrora a fost inceputa importanta publicatie « Colecfia Eudoxiu Hurmu- 
zaki, Documente privitoare la istona Romdnilor » si care se continuS 
dela 1876 panS astazi. 

« Aceasta a fost contnbutia data de Titu Maiorescu institutiei noastre. 
Ea este de sigur redusS fata de opera lui, luatS in intregime, este ins5 
desrul de importanta, ca sa merite recunostinta noastra. 

Sire, 

« Academia Roman3 Va multumeste, cu eel mai adanc respect, pentru 
cinstea ce-i faceti de a prezida sedinta de comemorare a unuia dintre cei 
mai ilustri membri ai sai. 

« Sa tr3iti Sire, inc3 multi ani, pentru gloria si desav&rsirea culturei 
noastre ». 

MAJESTATEA SA REGELE bmevoieste a zice: 
Domnilor, 

<< Cu 0 deosebitd bucurie am venit astdzi, in mijlocul D-voastre, pentru 
aceastd $edintd solemnd in care se comemoreazd Titu Maiorescu. 

<tln activitatea lui imensd, atdt literard, cdt si academicd si politicd, 
cred cd in acest cenaclu va trebui desprinsd in deosebi, nu atdt opera sa, cdt 
influenfa covdrsitoare pe care a avut-o acest om asupra desvoltdrii culturale 
a tdrii sale. 

« Titu Maiorescu ca critic si pricepdnd critica intr'un mod foarte clasic T 
— fiinded Titu Maiorescu era un clasic, — adicd pricepdnd critica ca un ele- 
ment covdrsitor de indrumare a culturii naponale, rdmdne pnn acest fapt y 
in istoria desvoltdrii noastre culturale un mare tndrumdtor. 

5* 



www.digibuc.ro 



68 



5EDINTA DELA 23 FEBRUARIE 1940 



« Dar Titu Maiorescu nu a fost numai un indrumdtor, — si act cred cd 
rezidd in mare parte menttd sau. 

« In acele vremuri, in care asa de ptttini aveau incredere in puterea de a ea- 
tiune a intelectualitdfii romdnesti, Maiorescu a fost unul dintre putinii cart 
au crezut au vdzut. 

« Incurajdrile pe care le-a dot primelor noastre eforturi serioase de hte- 
raturd, — in deosebi acea incurajare, pe caie unii astdzi o criticd funded 
era prea strictd, datd lui Mthail Emtnescu — sunt semne cd Titu Maio- 
rescu a vdzut departe. A vdzut cd in viitor cultura romdneascd se va putea 
desvolta cu pasi uriasi si isi va putea lua un loc defrunte in cultura mondiald, 

«La prinosul pe care astdzi Academia i-l aduce, este o pldcere pentru 
Mine sd viu si sd adaug aceste cdteva cuvinte, 

« La aceasta incd tin sd multumesc pentru cuvintele pe care Mi le-a rostit 
d-l Presedinte si sd reaftrm toatd bucuria pe care o stmt de fiecare datd cdnd 
am prilejul sd md gdsesc in mijlocul D-voastre », 

D-l I. PETROVICI rosteste cuvantarea comemorativS : La centenarul 
lui Titu Maiorescu. 

DiipS comunicarea d-lui Coleg I. Petrovici, Majestatea Sa Regele 
coboara in incintS §i se intretine mai mult timp cu membni prezenti, cari 
au imbracat, acum pentru intaia oara, costumele de academicieni. 

Majestatea Sa Regele se retrage condus apoi, de membni Delegatiunii 
Academiei. 



§ ED I N J A PUBLICA 

DELA 23 FEBRUARIE 1940 
Presedintia d-lui C. RlDULESCU-MOTRU . 

D-l N. IORGA face o comunicare : « Doudpagini dm istoria Fanariotilor ». 

D-l GR. TAUSAN, membru de onoare, face o comunicare : « Cdteva 
sisteme metafiztce romdnesti »>. 

IScdiuta iutima, 

D-l General R. ROSETTI face a 18-a dare de seama despre alnvdtd- 
minte din rdzboiul in curs ». 



www.digibuc.ro 



SEDINTELE DELA i, 8 §1 is MARTIE Jg40 fig 

$ ED I N J A PUBLICA 

DELA i MARTIE 1940 
Presedintia d-lm C. RADULESCU-MOTRU. 

La sedinta asista d-1 P. G h 1 g i, Ministrul Italiei, insopt de personalul 
Lega^iunii Italiei si d-1 B. M a n z o n e, Directorul Institutului de Cultura 
Italiana din Capitals. 

D-1 ANDREI RADULESCU face o comunicare despre « Influenza ita- 
hand asupra Dreptului romdn». 

In sedinja intima, D-1 General R. ROSETTI face a 19-a dare de seama 
despre « Invdtdminte dm rdzboiul in ci<rs », 



$ ED I N J A PUBLICA 

DELA 8 MARTIE 1940 
Presedintia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

La sedin^S asista 1 d-1 S. Hoar e, Ministrul Plenipotentiar al Angliei. 

D-1 I. RADUCANU, membra corespondent, ceteste o comunicare cu 
titlul : « Adam Smith — 0 comemorare ». 

In sedinja intima d-1 General R. ROSETTI face a 20-a dare de seama 
despre « Invdtdminte din rdzboiul in curs». 



$ ED I N f A PUBLICA 

DELA 15 MARTIE 1940 
Presedintia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-1 DIM. GUSTI face o comunicare despre «Planul de luciu al Mono- 
grafiei sociologice ». 

§edinfa intima. 

D-1 General R. ROSETTI face a 21-a dare de seama despre «Invdf&- 
minte din rdzboiul in curs ». 

Se dau delegajn D-lor N. Iorga, Alex. LapSdatu si G. 
O p r e s c u, membra corespondent, si reprezinte Academia la festivitStile 
din Iuhe viitor pentra al Vlll-lea centenar al fundarii Portugaliei ca natiune 
si celui de al Ill-lea centenar dela restabilirea independence! acestei {Sri. 



www.digibuc.ro 



70 



$EDINTA DELA 16 MARTIE 1940 



SESIUNEA GENERAL A EXTRA ORDINARA 

DELA 16 MARTIE 1940 
Presedinpa d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-l I. NISTOR ia cuvantul spre a face o propunere care — aratS D-sa — 
intereseazS de aproape problema noastrS nationals. 

In toate tSrile s'au instituit Comitete insSrcinate cu adunarea si pregS- 
tirea materialului de care se va servi vntoarea conferinta de pace. Asociatii 
vechi si altele injghebate ad-hoc muncesc pentru strangerea acelor materiale 
pe care se vor intemeia viitoarele prefaceri de ordin politic international. 

D-sa socoteste ca Academia are datoria sS nu rSmlnS indiferentS fata 
de aceastS nevoie si propune ca Institutia noastra sS ia initiativa de a face 
o bibliografie completa a chestiunilor privitoare la nouSle provincii, precum 
si la Romann de peste hotare, cumparindu-se tot ce nu avem in biblioteca 
noastra pentru aceastS lucrare. 

— DupS o discutie la care iau parte d-nii Presedinte C. RSdulescu-Motru, 
I. Inculet, I. Lupas, Andrei Radulescu, General R. Rosetti, la propunerea 
d-lui Secretar general Alex. Lapedatu se desemneazS o comisiune formats 
sub presedintia d-lui Presedinte al Academiei, din d-nn Presedinti si Secre- 
tan ai Sectiunilor, cu insarcinarea sa pregateasca un program sumar de lucru. 
Acest program sa fie discutat si amphficat de Sectiuni si dupa aceea chestiu- 
nea in intregimea ei s& vinS in plen. 

Intrandu-se in ordinea de zi a sesiunii, d-l ANDREI RADULESCU ra- 
porteazS asupra succesiunilor si donatiunilor ce urmeaza a fi acceptate sau 
respinse de Academie in aceasta sesiune generals extraordinarS pe baza ra- 
portului D-sale : 

1. Se accepta succesiunea Fotinia Gusti sub beneficiu de inventar, 
autonzlndu-se Delegatiunea sS facS vanzarea imobilului din Parcul Dela- 
vrancea in conditiunile cele mai avantajoase, in cazul cS ea nu va putea fi 
fScutS de executorul testamentar. 

2. Se autorizS Delegatiunea Academiei sS vlndS imobilul Chiriacescu 
din Comuna Baciu (Brasov), lar in pnvinta modalitStilor de v&nzare sS se lase 
Delegatiunii latitudine de apreciere si de alegere. 

3. Se primesc cu unanimitate de voturi donatnle de 70.000 |i 30.000 lei, 
in tiduri de rents, fScute prin acte autentice Academiei de d-l C 0 n s t. 
O r g h i d a n. 

4. Se voteazS cu unanimitate acceptarea donatiunii de 100.000 lei fScutS 
prin act autentic de d-na Elena General Perticari-Davilla. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU aminteste cS prin dispozi- 
tnle art. 57 din Regulamentul General s'a stabiht onoranul pe care membrii 
activi il primesc pentru lucrarile tipSrite in « Anale », in « Buletine » si in 
celelalte publicatiuni ale Academiei. Nu s'a prevSzut insS niciun onorariu 
pentru membrii din celelalte categorn sau pentru autori in genere. D-sa e 



www.digibuc.ro 



§EDINTELE DELA 22 — 29 MARTIE 1940 



71 



de parere ca aceasta lacuna 1 trebue completatS, dandu-se latitudine Sectiunilor 
sS onoreze munca autorilor care nu sunt membri activi dela caz la caz si dupS 
a lor apreciere. Un numar de 13 domni colegi au si semnat o propunere 
de completare a art. 57 amintit, pe care o supunem discutiei si votului 
D-voastre : 

Dupa o discutiune la care iau parte d-nii I. Lupas, Dr. Gr. Antipa, General 
R. Rosetti, I. Petrovici, I. Nistor, d-1 Andrei Radulescu, formuleaza urmS- 
toarea propunere: 

« Sectiunile sunt autorizate sa-si plateasca colaboratorii pana la vii- 
toarea sesiune generala din Mai 1940, cu remunerari pe coala, care in 
once caz, nu vor intrece sumele fixate ca remunerare de autor pentru 
membrii activi, lasandu-h-se in privinta cuantumului remunerlrilor dela 
caz la caz deplina hbertate de apreciere ». 

— Pusa la vot, propunerea intruneste unanimitatea, mai putin 1 vot. 



$ ED I N f A PUBLICA 

DELA 22 MARTIE 1940 
Pre$edintia Parinlelui N. M. POPESCU, 

D-1 DIM. GUSTI face o comunicare cu titlul : « Metoda de lucru a Mono- 
grafiei Sociologice », 

In sedinta intima d-1 General R. ROSETTI face a 22-a dare de seama 1 
despre « Invdfdminte din rdzboiul in curst. 



$ ED I N J A PUBLICA 

DELA 29 MARTIE 1940 
Pre^edintia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-1 Dr. D. DANIELOPOLU , membru de onoare, face o comunicare 
cu titlul: «Asupra unei metode de reanimare a inimei. Utilitatea sa in cursul 
r&zboiului ». 

§edin$a intima. 

D-1 Secretar general ALEX. LApEDATU prezinta colectia pe anii 
1814 si 1821 a revistei germane aAllgemeine Musikalische Zeitung» aparuta 
in Leipzig, cuprinzand dan de seama despre muzica populara romaneasca 
din Ardeal si din Moldova, cu reproduceri de melodii romanesti din acea 
epoc5. Colectia acestei reviste a fost dSruiti Academiei de d-1 Prof. G. 
Breazul cu urmStoarea scrisoare : 



www.digibuc.ro 



73 



$EDINTA DELA 29 MART1E 19^0 



«Privit ca izvor de motive pentru creajia muzicala, ca domeniu de 
cercetare stiin^ific^ ori ca material pentru educatie, cantecul popular ro- 
manesc se bucur^ azi de viu interes. Dar activitatea, fie a compozitorului 
muzical, fie a cercet^torului, fie a educatorului, pentru a fi intreprins^ 
si s^varsita, pretinde adunarea materialului de melodii populare. Pentru 
aceasta, colecfiile publicate de Academia Romany ca si initiativele luate 
si sprijinul acordat de ea formeaza temeinice, dar nu indestulatoare realiz^ri. 
Spre a inlesni culegerea folklorului muzical si, mai ales, spre a asigura 
obiectivitatea ?i autenticitatea in fixarea melodulor precum si rapiditatea 
colect^rii, am izbutit sa fundam qArhiva fonogramicao a Ministerului 
Cultelor ?i Artelor. Cu ajutorul aparatelor de inregistrare fonografica 
si prin notarea, nu intotdeauna sigura, dupa auz, se lucreaza astazi mai 
intens si cu spor. 

« Inregistr^rile fonografice ca si notarile directe dup^ auz infa^iseazS 
sityafia actuala a melodulor populare, melodnle care se canta acum, asa 
cum se canta in momentyl inregistrarii sau al notarii. Evolufia cantecului 
popular, aspectele lui din trecutyl mai indep^rtat sau mai apropiat, diferi- 
tele transforman ale lui in decursul vremii, nu ar putea forma obiect de 
studiu care s^ conduct la rezultate multumitoare, decat pe baza documen- 
telor si, in primul rand, pe baza materialului muzical objinut in faze deo- 
sebite de desvoltare a cantecelor. Oricat de nesigure, aproximative si 
imperfecte ar fi notarile de melodu, ele sunt, in certe condign, cu aplicarea 
criticii de ngoare, utilizabile ca material de studiu ; cu atat mai de pre£ 
sunt ele, cand c^p^t^m convingerea dj notarile au fost f^cute cu suficiente 
garan^ii de corectitudine. De aceea, toate notarile mai vechi, tip^rituri 
sau manuscnse, sunt neaparat necesare — pentru arta, stiin^a si educatia 
muzicala romaneasc^. 

« Cele mai vechi notari de melodii le aflam in Transilvania. Din acestea, 
dator^m transcnerea a zece melodii romanesti calugarului loan Caioni; 
ele apar in studiul prof. Marjian Negrea. In afar^ de aceste manuscrise, 
de manuscrisele Academiei Romane — cele mai vechi si mai de pre£, 
in notafie psaltic^ mm si de cele din bibhoteca mea particular;!, nu cunosc 
alte notari de melodii populare culese mai de multa vreme si pastrate 
in manuscrise. Ramane deci, sa ne oprim pnvirea, eel pujin deocamdata, 
asupra tiparitunlor. 

« Prima tip^ritur^ de melodii populare romanesti, o datoram lui F r a n z 
Joseph Sulzer, care, in volumul al II ilea al lucr^rii sale « Geschich- 
te des transalpinischen Daciens » (1781), public^ Tabela I, conjinand 
«Walachische Tanze und Lieder» (10 piese). In «Sammelbande der 
internationalen Musikgesellschaft » (Jg. IV, pag. 297), Otto H e 1 1 i g 
pubhea « nach einem Manuskript », «Walachiche Tanze und Lieder». 
Acestea nu sunt ins^ decat cele tipante in cartea lui Sulzer, pastrate in 
manuscris si datate « 1837, Braschow und Bukwuscht ». Legatura lui 
Sulzer cu Brasovul este cunoscuta; nicio mirare deci, c^ un manuscris 
cu jocunle si cantecele romanesti culese de el, a putut fi aflat in orasul 
socrului lui, senatorul brasovean Iosif de Drauth. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 29 MARTIE 1940 



73 



« O jumatate de veac trece dela culegerea lui Sulzer, panS cand mai 
apare muzicS populara romaneasca tipantS. De astadatS un roman, E f 1 1- 
m 1 e Murgu, pubhca in anul 1830, in lucrarea sa « Widerlegung der 
Abhandlung . . . », 5 piese (3 Romanische Tanze si 2 Schafer Arien). 
Nimic altceva nu se cunoaste din cantecul popular, in acesti cincizeci 
de ani, dela Sulzer la Eftimie Murgu, in afara de mentiunile scnitorilor, 
mai ales ale calatorilor straini. 

« Cand incepi sa cunosti cantecul nostru popular si sa-ti dai seama 
de nebanuita lui onginalitate si bogatie, nu te poti resemna pu ideea ca 
0 jumatate de veac si intr'o epoca asa de insemnata a cultuni romanesti, 
cantecul popular sa ramana scufundat in intunerec. Pe de alta parte, nu 
poate fi inlaturata nici presupunerea ca ar mai exista culegeri, manuscrise 
si tiparituri, chiar din aceasta vreme. Pornind dela aceasta presupunere, 
am intrepnns rasfoirea diferitelor scneri de specialitate, mai vechi. Atrac- 
tie deosebita si interes prezinta pentru scopul acesta vechile reviste mu- 
zicale. Prin bibliotecile straine, pe. unde am avut pnlejul sa gasesc si carti 
si colectii de reviste rare, totdeauna am cautat sa aflu, daca nu muzica, 
eel putin mentiuni despre cantecul popular romanesc. Si culegeri si men- 
tiuni necunoscute am mai gasit; si de sigur, mai sunt si altele. 

<dn ceea ce priveste jumatatea de veac — 1781 — 1830, — care este 
cea mai lipsita de culegeri de melodii romanesti, de asemenea am gasit 
tiparituri. Si anume : din anil 1822, 1821 si 1814. Le-am gasit in « All- 
gemeine musikahsche Zeitung » : 

« I. Nr. 31 din 31 Iuhe 1822 (Beilage) 
« II. Nr. 30 din 25 Iuhe 1821, pag. 525 — 526 
till. Nr. 47 din 23 Noemvne 1814 fBeylage). 
« I. contine: 

« Moldauisches Lied 
« Moldauische Tanze : 
« Nr. 1 
«Nr. 2 
«Nr. 3; 
« II. contine: 

« Moldauische Hochzeit-Musik, ohne Worte 
« Moldauisches Lied 
« Moldauisches Lied 
« Moldauischer Tanz 

« Griechisches Lied, welches in der Moldau gesungen wird ; 

« III. contine: 

« Wallachische Lieder : 

« Nr. 1 

« Nr. 2 

« Nr. 3 

«Nr. 4 
« Wallachischer Tanz. 



www.digibuc.ro 



74 



SEDINTA DELA 5 APRILIE 1940 



« In Nr. 30 din 25 Iulie se gaseste si un mic studiu (pp. 523 — 524), 
intitulat « Zustand der Musik in der Moldau », datat : « Jassy im Juny ». 

« In Nr. 46 din 16 Noembre 1814, in cadrul unui studiu ceva mai 
extins, intitulat « Geschichte der Musik in Siebenburgen », la pag. 765 si 
urm., se trateaza muzica romaneasca. Aceasta parte incepe cum urmeaza: 
« Siebenburgen ist, wie bekannt, ein Theil des alten Daciens. Die der- 
mahgen altesten, doch uncultivirtesten Bewohner sind die Wallachen, 
die mehrere Geschichtsschieiber fur Abkommlinge romischer Colo- 
nisten aus Trajans Zeiten halten, die sich selbst Rumani nennen, ziemlich 
romisch kleiden, und eine, der lateinischen und italienischen viel ver- 
wandte, singbare Sprache reden ». 

« Aceste doua studn le-am gasit mentionate si in « Dizionario e biblio- 
grafia delta Musica » del dottore Pietro Lichtenthal, volume 
secondo, Milano, per Antonio Fontana, MDCCCXXVI, pag. 178. Ul- 
tima melodie din II, « Griechisches Lied, welches in der Moldau gesungen 
wird », este mentionata si retiparita si in cartea lui C. F. W e i t z m a n n : 
Geschichte der griechtschen Musik, Berlin, 1855. 

«Pentruca am socotit aceste culegeri de muzicS populara romaneasca 
precum si discutnle care le insotesc, de mare insemnatate pentru cu- 
noasterea cantecului popular, mai ales in vremea din care ne lipsesc alte 
izvoare, m'am silit ca sa-mi procur exemplarele onginale ale mentionatelor 
numere din « Allgemeine musikalische Zeitung ». Si am izbutit. Cum, 
pe de alta parte, pot fi inv&tati can vor sa studieze aceste lucruri, imi iau 
voia ca sa daruesc bibhotecn Academiei Romane : 

«I. Allgemeine musikalische Zeitung, Drei und zwanzigster Jahrgang, 
vom 3. Januar 1821 bis 26. Dezember 1821, complet; 

« II. Allgemeine musikalische Zeitung, Sechzehnter Jahrgang, vom 5. 
Januar 1814 bis 28. December 1814 complet. 

« In aceste doui colectii ale revistei, ami completi, sunt cuprinse cu- 
legenle si cele doua studn din 1814 si 1821. Culegenle din 1822, le-am 
dat in facsimil, in studiul meu din « Muzica romaneasca de azi », pag. 348. 

« Am de gand ca asupra acestor culegeri si studii sii fac o dare de seama 

mai amanuntita. Daruindu-le bibhotecn Academiei Romane, inteleg ca sa se 

foloseasca si alti cetitori si oameni de stiinta, un moment mai de vreme de ele». 

1 

D-l G-eneral R. ROSETTI face a 23-a dare de seama despre idnvdfu- 
minte din razboiul in curs». 



$ ED I N T A PUBLICA 

DELA s APRILIE 1940 
Presedintia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-l Dr. GR. ANTIPA face o comunicare cu tidul : « Rolul Academiei Ro- 
mane in combaterea campaniilor de ponegrire a poporului si Statului romdn ». 

In sedinta intima, d-l General R. ROSETTI face a 24-a dare de seam& 
despre « Invd{dminte din razboiul in curs». 



www.digibuc.ro 



SEDINTELE DELA 12 — ig APR 1 LIE 1940 



75 



$ ED I N f A PUBLICA 

DELA 12 APRILIE 1940 
Presedin]ia d-lui C. RlDULESCU-MOTRU . 

D-l GH. SPACU face o comunicare pentru comemorarea centenarului 
nastern lui N. Teclu, fost membru al Academiei Romane, intitulata: a Din 
■vieata si opera stuntificd a savantului ardelean Nicolae Teclu ». 

D-l N. IORGA face o comunicare despre dProiecte austriece de anexare 
-a tdrilor noastre intre 1782 — Ij8g ». 

In sedinta intima D-l General R. ROSETTI face a 25-a dare de seama 
•despre « Invdfdminte din rdzboiul in curs it. 



§EDIN J A. PUBLICA 

DELA 19 APRILIE 1940 
Presedintia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-l I. NISTOR face o comunicare despre « Tudor Vladimir escu si Sfdnta 
Alianfa ». 

D-l Dr. N. IONESCU-§I§E£?TI, membru corespondent, ceteste o co- 
municare despre « Encefalite cu germeni viztbili ». 

§cdinta intima 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU zice : 

« La 5 Aprilie s'a stins din vieata, la Dornwald langa Gallspach, aproape 
■de Linz, profesorul Mathias Friedwagner, dela Umversitatea din 
Frankfurt pe Main. Desi in varsta inaintatS, de 80 ani, moartea 1-a surprins 
in plina activitate. Titular al catedrei de romanistica, profesorul Fried- 
■wagner primise chemarea onorifica dela Umversitatea din Cernauti, la 
191 1, cand era rectorul acestei Universitati. Tramd intre anii 1900 — 191 1 
in mijlocul Romanilor din Bucovma, se stabilisera asemenea legaturi 
-sufletesti, incat romanistica lui M. Friedwagner avea ca punct de greu- 
tate preocuparile de hmba §i literatura romana. Cand la 1906 in Ministerul 
Instructiei Publice din Viena se lua hotarirea sa se dea o mare atentiune 
folklorului diferitelor popoare din imperiul habsburgic, sarcma de a se 
ocupa cu adunarea cantecului popular romanesc, text si melodie o ia 
asupra-si Friedwagner. Patru am de-a-randul a organizat si indrumat 
culegatorii acestor bogatii spirituale. 

«In 19 12, plecand la Frankfurt pe Main, Friedwagner ducea cu dansul, 
o comoara de aproximativ zece mii cdntece populare din Bucovina texte 
si doua mii cinci sute arii populare romanesti, pnnse pe note. Aci, la Frank- 
furt, pe cat de onorifica ii era chemarea, pe atat de grea sarcma de a or- 



www.digibuc.ro 



7 6 



SEDINTA DELA 10 MAI 194a 



ganiza catedra la care fusese chemat. Friedwagner, pe atunci in plinS 
maturitate, trebui sa pregateasca transformarea Academiei de Inalte studii 
Comerciale si Sociale in Universitate. Friedwagner a creat lmediat cu 
ocazia acestei transformari lectorate pentru limba francezd, italiand, spa~ 
niold si pentru limba si literatura romdneascd. A inzestrat bibhoteca semi- 
nariilor cu lucrari de speciahtate, lar pe masa seminarului de limba si 
literatura romana nu lipseau periodicele romanesti din acea vreme. 

« La al XV-lea congres international de romanistica din 1912, tinut 
in Frankfurt pe Main, profesorul Friedwagner a incalzit inimele congre- 
sistilor si le-a desteptat interesul pentru poporul romanesc, vorbind despre 
opera prozatorului nostru Mihail Sadoveanu. 

«Paralel cu activitatea didactica, munca la trierea, traducerea si mter- 
pretarea matenalului folkloristic n'a incetat, pana cand s'a deslantuit 
razboiul dela 1914, al carui sfarsit parea ci-i 1a once nSdejde de a-si vedea 
tiparit rodul muncii sale si a unei generatii de carturari Bucovineni. Cri- 
zele economice si sociale din ultimii ani sporeau inca aceasta temere. 
Intre timp vieata se scurgea si batranul profesor cu adanca tristete urea 
spre optzeci de ani. In momentele acestea de un dramatism tragic pentru 
soarta averii lui spirituale adunata in timpul unei vieti intregi de munca. 
se produce gestul mdrinimos al Suveranului nostru, Majestatea Sa Regele 
Carol al II-lea, care dd fondurile trebuitoare pentru imprimarea primului 
volum de texte si melodii, din cantecele populare din Bucovina. Saptamana 
trecuta a dat batranul bun de tipar la ultima pagina a volumului si a inchis. 
ochii pentru vecie. « Ce trist este ca lucrarea apare abia dupa moartea 
tatalui meu, carui insa soarta i-a ingaduit s'o revada la corecturi pan£ 
la ultima pagina » scne fiica profesorului Friedwagner, d-na Irmingard 
von Frauendorfer. 

« Profesorul Friedwagner a facut tarii noastre si servicii de valoare 
istorica. A raspuns multor detractori in ceea ce priveste originea si asezanle 
noastre stravechi prin cartea « Zur Frage der Urheimat der Rumanen ». 

« Academia Romana apreciindu-i inca la 191 1 mentele sale atat in 
domeniul romanisticei in general cat si in acel al intereselor noastre na- 
tionale 1-a ales membru corespondent in §edinta din 18 Mai 1911. 

« Pentru memoria sa, vom pastra vesnic cele mai respectuoase senti- 
mente ». 

D-l General R. ROSETTI face a 26-a dare de seama despre «Invdtd- 
tninte din rdzboiul in curs ». 

$EDINfA DELA 10 MAI 1940 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU, deschizand sedinta, zice: 
Domnilor Colegi, 

« Inainte de a deschide sedinta, dati-mi voie, ca in cateva cuvinte, s£ 
asociez Academia Romana la sarbatonrea de astd7i. Ziua de 10 Mai este 
pentru noi simbolul eel sfant al legaturn pe care Dumnezeu a oranduit-o 



www.digibuc.ro 



§EDINTA DELA 10 MAI 1940 



77 



pe veci intre dinastia Regelui Carol I si soarta neamului nostru. Acestei 
legatun datoram intanrea si inaltarea Statului roman Presedintele impreuna 
cu mai multi dintre D-voastre, au asistat, astazi de dimineata, la serviciul 
divin oficiat cu ocazia defilarii trupelor si si-au facut datona de a exprima 
omagii Suveranului semnand in registrul Palatului. 

« Da , deodata cu sarbatorirea zilei de astazi, vestile venite de pe teatrul 
de razboiu din Apusul Europci ne-au sguduit sufletul. Suntem vestiti, ca 
in aceste clipe, se petrec evenimente de o importanta covarsitoare pentru 
viitorul lumu intregi. Coincidental serbarii noastre cu aceste evenimente 
nu poate fi trecuta sub tacere. Traditia institutiei noastre impune, ca in 
asemenea ocazii, presedintele sa-si spuna cuvantul. Voiu spune dar, d-lor 
colegi, cuvantul care este in gandul nostru al tuturor Aici intre p&retii 
acestei zidiri, a rodit din belsug o munca sustinuta pe o netarmunta in- 
credere in viitorul neamului romanesc. Aceasta netarmunta incredere va 
sustine munca noastra si de aci inainte, oricat de sguduitoare vor fi eveni- 
mentele zilei, caci nimic nu indreptateste a o parasi. Avem la conducerea 
Statului mintea luminata a M. S. Regelui Carol II si spre paza hotarelor 
erosimul iubitei noastre armate. Ziua de astazi da un pnlej mai mult si 
ne exprimam increderea netarmunta in viitorul neamului nostru ». 

D-l Secretar General ALEX. LApEDATU comunica o scnsoare primita 
dela d-l M i h a 1 M a g u r e a n u, fost Subsecretar de Stat la Presedintia 
Consiliului de Ministn, pnn care se aduce la cunostinta Academiei ca defunctul 
profesor german Mathias Friedwagner, fost membru corespon- 
dent al Academiei Romane, si-a expnmat pnntr'o scnsoare adresata la 26 
Octomvrie 1938 Patnarhului Miron Cnstea, pe atunci Presedintele Consi- 
liului de Ministn, jrointa ca intreg matenalul folklonstic adunat de dansul 
pentru lucrarea « Rumanische Volkslieder aus der Bukovina », si din care o 
parte se afl& sub tipar la o editura dm Wuizburg, sa ramana Academiei Ro- 
mane. D-l Magureanu trimite in anexa scnsoarea in original a lui 
Friedwagner, cupnnzand aceasta dispozitiune a sa. D-sa ne trimite si o scn- 
soare ce l-a fost adresata personal de Friedwagner, la 23 Noemvne 1939. 

D-l General R. ROSETTI face a 27-a dare de seama despre elnvdtd- 
minte din rdzboiul in cursi>. 



www.digibuc.ro 



PARTEA II 



SESIUNEA GENERALA 

15 MAI — 1 IUNIE 1940 



§ E D I N f A PUBLICA 

DELA 15 MAI 1940 
D-l Pre$edinte C. RlDULESCU-MOTRU, deschizand sedinta, zicer 

Domnilor Colegi, 
Onorat auditoriu, 

« Anul acesta este al 74-lea din vieata Academiei Romane. Anul viitor 
vom serba jubileul de 75 ani. Intre institutiile culturale ale tarii, Academia 
Romana este una dintre cele mai vechi. Dar mandria noastrS, a acelora 
care-i apartinem, nu sta in bogatia anilor de vechime, pe care ea i-a acu- 
mulat, cat in bogatia infaptuirilor. Academia RomanS este astazi institutia 
care prezinta bilantul celei mai rodnice activitati in campul culturii na- 
tionale. Acest frumos succes se datoreaza simtului de r&spundere, pe care 
membrii Academiei 1-au avut dela inceput si 1-au p^strat tot timpul, fatit 
de indatorinle, pe care le impunea menirea institutiei lor. Academia 
RomanS, a fost creata cu menirea de a ajuta la realizarea unit&tii culturii 
romanesti. Ea a ajutat la aceasta realizare, nu numai cu entuziasm^ 
aceea ce era de inteles intr'o epocS de renastere nationals, dar si cu o 
rara pncepere in alegerea mijloacelor. Adeseori entuziasmul nu este un 
bun sfatuitor in aceea ce priveste alegerea mijloacelor. El face sa se pre- 
fere iluzia stralucitoare judecatii cumpanite. Academia Romana a fost 
condusa insa dupa 0 judecatii cumpanita. Ea si-a asigurat, in primul 
rand, spnjinul moral al Suveranului. Din primul moment conducatoni 
Academiei si-au dat seama ca realizarea unitatii nationale nu se poate 
face decat sub patronajul Suveranului. In al doilea rand, conduca- 
toni Academiei si-au dat seama, c5 o institutie cultural^ nu poate avea 
succes intr'o tara, care isi reinnoia intreaga sa vieata publica, decat pe 
baza unei bune si cinstite admimstratii a averii sale proprii. In consecintS, 
ei s'au silit sa dea exemplu de aceea ce trebue sS fie o administrate buni 
si cinstita. Cu simtul raspundern pe care il aveau, au reusit. Consecinta 



www.digibuc.ro 



§EDINTA DELA 15 MAI 1940 



79 



a fost c& increderea pubhcului nu s'a lasat sS fie asteptata. An dupS an, 
persoanele generoase §i dontoare de a contnbui la fondul de ajutorare a 
cultuni nationale, i-au donat economiile stranse in cursul vietii lor. Ala- 
turi de acestia, Statul s'a grabit sa-i dea subventii anuale, incredintandu-i 
in acelasi timp si biblioteca sa, pentru a fi adaugita la aceea stransS de 
Academic 

«Pe temelia aceasta sigura, noi continuSm mai departe. Vom face tot 
ce ne sta in putinta ca sa ne aratam vrednici de inaintasii nostri. 

« D-l Secretar general va ceti activitatea noastra din timpul anului 
trecut, iar programa lucrarilor dm sesiunea actuals arata in ce directie 
continuam. 

«Vom avea de implinit inca multe din ceea ce ar fi menirea Acade- 
miei pentru cultura romana. Va trebui sa avem un local potnvit msti- 
tutiei noastre. Va trebui de asemenea ca activitatea diferitelor sectii, s3 
fie asigurata. Socotim ca vom ajunge in curand si sa avem §1 aceste realizari ». 

D-l Secretar general ALEX. LAPriDATU ceteste urmatorul Report 
despre activitatea Academiei Romdne in anul 1939 — 1940 : 

I. Membrii 

Anul pe care-1 incheiem a fost mai crutator cu institutiunea noastra 
decat eel precedent. Totusi si in anul acesta — al 74-lea din vieata 
Academiei Romane— o serie intreaga de distinsi si valorosi colegi au 
platit tributul firesc datorit mortii : Nic. Drdganu, dintre membrii active 
Nic. Condiescu, Nic. Costdchescu si Oscar Niculescu dintre membrii 
onorari romani, Charles Be'mont si Cilestin Bougie" dintre membrii 
onorari straini, Harold Temperley si Math. Friedwagner , dintre membrii 
corespondenti straini. 

Decesul lor a fost inregistrat in sedintele in care li s'au omagiat 
amintirea si in care s'a aratat, prin cuvintele de pietate si recunostinta. 
ale Presedintelui nostru, ceea ce fiecare a reprezentat pentru vieata 
cultural! in gen ere, pentru Academia Romana in deosebi. 

Cu moartea lui Nic. Drdganu, intamplata in Cluj, la 18 Decemvrie, 
in varsta numai de 55 ani, s'a rupt firul unei bogate si rodnice acti- 
vitati publicistice in domeniul filologiei romane si a vechii noastre 
literaturi. Vastele sale cunostinte in aceste domenii, cum si calitatile 
spiritului sau stiin^ific indreptateau marile speran^e pe care cu to^ii 
le pusesem in rezultatele acestei activita^i si in lucrarile de sinteza 
ce trebuiau sa completeze o vieata de munca neobosita, inchinata cu 
pasiune si devotament numai stimtei. 

Cu o pregatire filologica de mana intai, cu o riguroasa metoda de 
cercetare si cu un aparat stiintific putin obisnuit, Nic. Draganu ajungea 
in investigatiunile sale la rezultate admise si recunoscute mai totdeauna 
de specialistii obiectivi si impartiali. Preocupat, din ami tineretii sale 



www.digibuc.ro 



8o 



SEDINJA DELA is MAI 1940 



inca, in egala masura, de problemele sintaxei romane, de studiul 
vechilor monumente literare si de originea cuvintelor noastre, el a 
dat la iveala o serie intreaga de temeinice lucrari in aceste domenii. 

Dela ele, mult regretatul nostru coleg a tiecut la cercetarea toponimiei, 
staruind in deosebi asupra numirilor de asezari vechi romanesti, pe 
care, urmarindu-le in documente, le descopera nu numai in cuprinsul 
hotarelor noastre etnice, dar si dmcolo de ele, in Ungaria Nord-Estica 
si mai departe. In monumentala sa opera: Toponitnia ft onomastica la 
Romdni in veacurile IX — XIV, a dovedit, in chip neindoios, preexistenta 
Romanilor in acele regiuni din Transilvania si Panonia, in care abia 
mai tarziu aveau sa se aseze Maghiarii. 

Apreciat dela primele sale lucrari stiintifice, Nic. Draganu s'a 
abihtat docent la Universitatea din Clyj inca pe vremea stapanirii 
unguresti. La aceeasi Universitate, intrata curand dupa aceea in patri- 
moniul nostru national, el avea sa llustreze, ca profesor titular, catedra 
de istoria literaturii romane vechi si sa ocupe, in diferite randuri, demni- 
tatile de decan al Facultatii de Litere si rector al acelei Universitati. 

Prettiirea de care activitatea sa se bucura in cercul Academiei noastre, 
ca si competenta si devotata sa colaborare la marea lucrare a Dictionarului 
limbii romane, i-au adus alegerea ca membru corespondent al Sectiunii 
literare, in 1923. Chemandu-1 in anul trecut printre membrii activi, 
Academia Romana nu-si asocia numai un om de stnnta, de care avea 
trebuinta pentru contin'uarea lucrarilor ce stau la baza insasi a fiin^ei 
si desvoltarii sale — studnle de limba si literatura romana — ci si un 
coleg, care, prin insusirile sale, spirituale si morale, se bucura de stima 
si afectiunea noastra a tuturor. 

Pierderea sa prematura si neasteptata a indoliat profund intelectuali- 
tatea romaneasca de pretutindenea, in deosebi din Transilvania, unde 
era mai de aproape cunoscut si inaltele instituliuni culturale pe care le 
slujea, intre care, in primul loc Academia noastra. Numele sau va ramanea 
inscris de-a-pururea in analele ei alaturea cu acelea ale marilor carturari 
ai neamului. Caci daca el a disparut, opera lui a ramas sa ilustreze pentru 
cei viitori straduintele incoronate de izbanda ale unuia din cei mai distinsi 
si meritosi reprezentanti ai culturii romane post-belice. 

Generalul Nic. Condiescu s'a stins in noaptea de 1 1 Iunie, rapus de 
boala de inima de care suferea si pe care si-o stia fara remediu de mai 
indelungata vreme. 

Ofiter distins, ridicat prin calitatile si meritele sale la demnitatea de 
adjutant al tanarului Principe mostenitor de acum 20 de ani — Ma- 
jestatea Sa Regele Carol II, — Generalul Condiescu marturisea a fi 
insa, inainte de orice, scriitor, simtindu-se ales a spori, prin arta scrisului, 
patnmoniul literar al neamului. 

Nuvelele sale, cele doua volume dintr'un vast roman pe care moartea 
nu i-a ingaduit sa-1 termine si mai ales impresiile din calatoria facuta 
in jurul pamantului, insotind, ca adjutant, pe Suveranul nostru de azi, 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA is MAI 1940 



8l 



-au mpus atentiunii publicului cetitor si iubitor de literaturS. buna" si 
um oasa. 

Cu profunde sim^iminte de iubire pentru breasla scriitorilor, de care 
se simtea solidar legat, Generalul Condiescu si-a consacrat in ultimii ani 
mai toate silintele sale, pentru a promova interesele profesionale ale 
scriitorilor, in fruntea carora fusese chemat ca presedinte al societa^ii lor. 

Pentru toate aceste cuvinte memoria sa traieste in mijlocul tuturor 
celor ce 1-au cunoscut si apreciat, ca om si ca scriitor, printre care 
si membrn Academiei noastre, care 1-au ales acum trei ani membru 
de onoare. 

Sdngerea din vieata a profesorului dela Universitatea din Iasi Nicolae 
Costdchescu, in Iulie trecut, n'a fost o surprindere pentru acei ce-1 
stiau bolnav de cativa ani incoace. Totusi ea ne-a indurerat profund, 
pentruca a venit mult inainte de vreme si pentruca pierdem pe unul 
din cei mai valorosi membri ai invatamantului superior, ca si pe 
unul din cei mai alesi cetateni ai tarii. 

Chimist dc valoare, format in scoala lui Petru Poni, Nic. Costa- 
chescu s'a consacrat de tanar si cu toata r£vna studiului speciahtatii 
sale, dand la lveala un insemnat numar de cercetari de laborator, 
publicate unele in colaborare cu neuitatul sau magistru si indrumator 
Petru Poni, Profesor el insusi la aceeasi Universitate, a tinut sa con- 
tinue scoala la care se formase, pregatind o serie intreaga de tineri 
chimisti, at&t ca profesori pentru invatam§ntul secundar, c&t si ca 
investigatori pe terenul stiintific. 

Dar, in afara de profesiunea sa, Nic. Costachescu a urcat, in vieata 
publica, prin felul serios, onest, corect si totdeauna devotat intereselor 
obstesti, cele mai inalte trepte ale ierarhiei de Stat— ca Ministru al 
Instructiunii si Presedinte al Senatului, demnitati in care s'a impus 
prin spiritul sau de ordine si disciphna, ca si prin felul sau chibzuit 
si luminat de a privi si rezolvi lucrarile ce cadeau in atributiunile sale. 

Printre membni nostri de onoare era chemat numai de patru ani. 
Dar legatura sa sufleteasca cu Academia Romana dureaza din ami 
tineretci, de cand institutiunea noastra i-a inlesnit desavarsirea stu- 
dnlor in strainatate printr'o bursa dm Fondul Adamachi. Si niciodata 
fostul bursier n'a uitat ca inaltele situatiuni profesionale si pubhce, 
la care s'a ridicat prin propria sa vrednicie, s'au datorit in parte si 
acestui sprijin modest, poate, dar la timp dat. 

Astfel, ca ministru al Instructiunii, intr'o vreme, cand, din lipsa 
mijloacelor financiare, Academia era pe punctul de a-si include Biblio- 
teca ei publica, mult regretatul coleg a venit cu graba si intelegere 
in sprijinul nostru, oferind suma necesara pentru functionarea ei, — 
suma care s'a mentmut si se mentine pana astazi in bugetul acelui 
Departarnent. Iar atunci cand din patimi si interese ascunse, s'a incercat, 
acum 15 am, o lovitura odioasa impotriva Academiei pe o chestiune 
de administrate, Nic. Costachescu a aparat, impreuna cu Ministrul 

6 A R — Anale — Tom LX. — Sedinfele r939 — 1940. 



www.digibuc.ro 



8* 



SEDINJA DELA 15 MAI 194? 



Justi^iei de atunci Gh. Gh. Mflrzescu si cu fostul Rector al Univer- 
sit^tii bucurestene E. /V. Pangratti, cu atftta c^ldur^ si convingere 
autoritatea si prestigiul /Vcademiei, incftt a determinat respingerea pe 
loc a interverrfiei protivnice institujiei noastre. 

In 24 Iuhe ne-a pqrqsit la o v(jrst2| inaintat^ membrul nostru de 
onoare Oscar Niculescu, fost Pnm-Presedinte al Inaltei Curti de Casajie. 
In cei cinci ani de cftnd fusese chemat intre noi, mult regretatul 
ne-a urm^rit permanent si cu viu interes lucrarile, colabor^nd cu toat^ 
bunavointa la ele, ori de cftte ori i se solicita o atare colaborare, fie pentru 
rapoarte despre csjrti prezentate la premii, fie in Comisiuni pentru 
acordarea de burse, fie in sfarsit pentru avize jundice in chestiuni le- 
gate de administratia bunurilor institutiunii noastre. Prin moartea lui 
Oscar Niculescu, tara pierde o figur^ proeminent^ a magistraturii, in- 
v^t^m^ntul un eminent profesor de drept international la §coala su- 
perioar^ de Razboiu, iar ,Academia Rom^p^ pe unul din cei mai calzi 
iubitori si sprijinitori ai scopurilor sale culturale si nationale. 

Chailes Bemont, ilustrul istoric francez, s'a stins din vieat^ in ul- 
timele zile ale lunii Octomvrie, in v^rsta^ de aproape 90 de ani — vftrstft 
care nu-i micsorase ins^ Cfttusi de putin nici limpezimea spiritului si 
nici marea putere de munq. 

Profesor la ^autes Etudes si indrumqtor, la aceast^ inalt^ scoalfy a 
atfttor istorici, francezi si str^ini, ajunsi ei insisi renumiti, printre care 
si unii Romftni de-ai nostri, marele inv^tat a condus multq vreme cu- 
noscuta publicatie de specialitate « Revue Historique », in jurul careia 
a stiut s^ adune distinsi colaboratori din toate tarile si in care istorio- 
grafia rom^neasc^ si-a avut regulat buletinul sau critic si bibliografic. 

,Afan} de aceasta Charles Bemont a anjtat poporului rom^n si tre- 
cutului sau un mare interes si o sincerq simpatie. La fel istoricilor nostri 
si in special d-lui N^c. Iorga, a c^rui carte despre relatiunile dintre 
JFranta si Romania, publicat^ in 1918, in scop de propaganda, a fost 
reeditat^ de Bemont la Paris, cu o introducere de inalt^ pretuire si caldft 
prietenie pentru autorul ei. Pentru marea sa personalitate cultural^ ca 
si pentru iubirea ce a anjtat-o $arii noatre, pe care a vizitat-o in diferite 
rftnduri, /Vcademia Rom^p^' a ^ c 4 re i membra de onoare a fost, ii va 
p^stra 0 recunosc^toare amintire. 

,Aceeasi pioasa^ amintire pentru sociologul francez, tot asa de ilustru^ 
Celeslin Bougie", decedat la 25 Ianuane trecut. Profesor l'a Sorbona si 
Director al §coalei Normale Superioare, unde avea si conducerea Cen- 
trului special de documentare social^, Bougie si-a intemeiat numeroa- 
sele lucrari, intrate de mult in patnmoniul culturii generale, pe me- 
tode proprn de investigate in domeniul complex al fenomenelor sociale. 

§ef al sociologiei franceze, el a fost in acelasi timp si fondatorul 
scoalei, la care s'au format distinsi discipoli ai s^i, njsp^nditi azi pe la 



www.digibuc.ro 



SEpiflTA DELA i j Jtffll 19^0 



Universit^tile mai tuturor t^rilor din Europa. Ce ne priveste, si el ne-a 
arfttat mult interes si sincere simpatie, atgt prin vizita fftcutft ^rii noa- 
stre in primii ani de dupft rftzboiu, cftt si prin graba si bunftvointa cu 
care a rftspuns acum cj^iva ani chem^rii Societfttii Romftne de Filo- 
sof ie, sft vinft si sft tinft la noi o serie de conferinte, m conferinte, pe care 
apoi, din spirit de solidaritate si colegialitate, le-a publicat in organul In ff 
stitutului Social Romftn de sub conducerea d-lui coleg Dim, Gusti, 

Marele istoric englez Harlod Temperley, decedat la u Iulie, a fost 
ales membru corespondent strain la Sectiunea istoricft a Academiei 
noastre in 1933. Alegerea s'a i^cut evident pentru opera sa istoncfl 
general cunoscutft si unanim apreciatg in lumea cultfl, dar si pentru 
faptul ca ne-a fost si ne-a rftmas unul din cei mai convinsi si caldu- 
rosi sprijinitori ai intereselor noastre in afarft, atftt in vremea Confe- 
rin^ei de Pace dela Paris, cftt si dupft aceea, 

Cu prilejul omagierii memoriei sale, la trista veste a decesului sftu, 
s'a arfttat de cfttre colegii care 1-au cunoscut mai de aproape rolul pe 
care Temperley 1-a avut pentru a pune in luminft justele revendicftri 
ale neamului romftnesc la stabilirea nouei ordine pohtice de dupft rftz- 
boiul mondial, ca si simpatia si iubirea pe care le-a arfttat fat^ de 
trecutul poporului romftnesc la congresele internationale de istorie 
din ultimii ani, congrese la care acesti colegi au putut constata de 
cfttft autoritate si prestigiu personal se bucura in lumea speciahstilor 
marele istoric djsp^rut, 

O simpatie tot atftt de mare a ar^tatiO neamului nostru si distinsul 
filolog german Mathias Friedwagner, stins din vieatft la 5 Aprilie, in 
Dornwald, lftngft Linz, la vflrsta inaintatfl de 80 de ani. 

Format la scoala marelui romanist Mussafia dela Viena, Friedir 
wagner siia intins cunostintele in domeniul specialitfttii sale prin c^t 
lfttorii de studii fftcute in toate tftnle latine, Cu poporul romftn a venit 
in atingere la numirea sa ca profesor, in 1900, la catedra de filologie 
romanicft a Universitfttii din Cern^uti, unde, indreptftnduisi atentia 
si curiozitatea stiintificft asupra limbii si literaturii romftnesti, a fost 
cucerit dela inceput de frumusetile poeziei noastre populare, mai ales 
a celei din Bucovina, 

De aci inainte aceastft poezie va ocupa un loc de frunte in cercex 
tjjrile si studiile sale: timp de zece ani, cflt a stat si a lucrat la Cernftuti,. 
Friedwagner a organizat culegerea metodicft a c^tecelor populare din 
Bucovina, atftt in ce priveste tefitele cflt si melodiile si a scris sfudii 
despre ele, ca eel publicat™ spre exemplu— in 1905, in volumul de 
omagiu dedicat magistrului sftu Mussafia sau ca cele expusefie la con- 
gresul de filologie din Graz in 1909, fie in discursul sftu inaugural ca 
rector al Universitfttii din Cernftuti, in 191 1, Cftnd, un an mai tftrziu,, 
fu chemat in fruntea Academiei 4 e Stiinte Sociale si de Comert dela 
Frankfurt pe Mam, Friedwagner pleca din Bucovina cu o comoar^ 

6* 



www.digibuc.ro 



8 4 



§EDINTA DELA 15 MAI 1940 



de aproximativ io.coo de cantece populare bucoviaene si cu peste 
2.500 de melodii notate in portative. 

Aceasta nepretuita comoara folcloristica a stat pana acum nepubli- 
cata si deci expusa pierzarii. Ea va vedea insa in curand lumina tipa- 
rului datonta munificientei Suveranului nostru, Majestatii Sale Regelui 
Carol al II-lea, care a binevoit a spnjmi, cu fondunle trebuitoare, 
imprimarea ei. Octogenarul invatat, care desnadajduise de a-si mai 
vedea tiparit rodul muncii sale de o vieata, a avut fericirea sa nu 
inchida ochu mai inainte de a-si fi facut, personal, ultima corecturS 
a acestei opere, mente a prezenta lumii de pretutindeni originalitatea 
de simtire a poporului romln, asa cum ea se reflecta in poezia si 
cantecul sau popular. 

Aparitia ei va fi o noua si definitiva indreptatire a unanimitatii 
de voturi, cu care Academia Romana a ales, in 191 1, pe Matthias 
Friedwagner membru corespondent al ei la Sectiunea literara. 

Tot la acest loc trebue sa amintim ca in cursul anului academic 
pe care-1 incheiem s'au ivit ocaziuni sa ne reamintim de unii din 
neuitatii nostri inaintasi. 

Astfel a fost, in Iunie trecut, festivitatea pentru desvelirea bustului 
lui Duiliu Zamfirescu, la Focsani, orasul copilariei sale, — festivitate 
la care colegul I. Petrovici a reprezentat Academia Romana, rostind 
o frumoasa si impresionanta cuvantare intru preamarirea vietii si 
operei clasicului nostru poet si prozator, dela care ne-au ramas cele 
mai bune si autentice romane ale vietii romanesti din secolul trecut. 

Din acelasi prilej — al desvelirii bustului dela Focsani — Duiliu 
Zamfirescu a fost sarbatorit si de intelectualitatea italiana, la Sorrento, 
locul de odihna si de creatie al scriitorului si unde d-1 Prof. Claudiu 
isopescu a rostit o cuvantare ocazionala, ca delegat special al Aca- 
demiei. 

Pentru pomenirea mult regretatului nostru fost Secretar General 
Gh. Titeica, am participat toti cei ce ne aflam in Capitala la paras- 
tasul de un an dela moartea sa, lar colegii C. Radulescu-Motru si 
Dim. Pompeiu au participat, ca delegati ai Academiei, si la comemo- 
rarile organizate in amintirea sa de Societatea Romana de Matematici 
si de Casele Nationale, al caror presedinte cultural fusese Gh. Titeica. 

Si in anul acesta colegi de ai nostri au primit din strainatate distinc- 
tiuni si insarcinari ce merita sa fie inregistrate in acest raport anual 
al lucrarilor noastre, Si anume: D-nii N. Iorga si I. Petrovici au fost 
proclamati doctori honoris causa ai Universitatii din Alger ; D-1 Sextil 
Puscanu a fost ales membru corespondent al Academiei de Stiinte 
din Berlin, distinctiune pe care aceasta Academie n'a mai acordat-o 
vreunui roman dela Dimilrie Cantemir incoace ; D-1 Dim. Gusti a 
fost primit in vara trecuta de Academia de Stiinte Morale si Politice 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA is MAI 1940 



S5 



din Paris ca membru corespondent al ei, d-sa fiind al doilea membru 
roman al acestei institu^ii, dupa marele istoric A. D. Xenopol; D-l 
Dr. Gr. Antipa a fost medaliat de Comisiunea Internationals pentru 
explorarea stiinpfica a Mark Negre pentru colaborarea sa la lucrarile 
acestei Comisiuni, iar Universitatea din Viena 1-a invitat, in toamna 
trecuta, sa faca prelegeri menite a strange rela^nle noastre stiin^ifice 
cu cercurile intelectuale din Germania. Asemenea au fost invita^i sa 
faca prelegeri la Universitajile germane colegul I. Lupas la Lipsca 
si Berlin si colegul D. Caracostea la Berlin. 

Ce priveste pe membrii nostri corespondenp, d-l Dr. I. Ciurea a 
fost ales membru titular de Academia Imperials Leopold Carolina a 
naturalistilor din Halle ; D-l I. Raducanu a facut, invitat, o prelegere 
la Universitatea din Berlin, iar d-l P. P. Panaitescu o alta, tot invitat, 
la Universitatea din Lipsca. 

II. Sedintele 

§1 in acest an — intr'o masura mai larga chiar decat in anii prece- 
cedenp — sedm^ele in care s'£.u facut comunicari publice au fost foarte 
numeroase. Spre a putea satisface cat mai mult cererile ce ni s'au adresat 
pentru aceste comunicari, biroul instiUrfiunii noastre a fost nevoit sa 
revina asupra deciziunii ce se luase in anul trecut ca ultima sedin^a 
din luna sa fie rezervata numai pentru lucrarile intime ale Academiei 
si Sec^iunilor si sa inscne, adesea, cate doua comunicari in aceeasi 
sedin^a. Tot in acest scop s'a recomandat ca unele comunicari cu 
caracter mai special sa fie f3cute in sedin^e de Senium. 

Din totalul celor 40 sedin^e saptamanale, cate s'au ^inut in cursul 
anului, 27 au fost publice, in care s'au ^inut 35 comunicari. Patru 
din aceste sedin^e au fost consacrate comemorarilor lui Mihail Emi- 
nescn, Titu Mat'orescu, Ion Creangd, Teodor §erbdnescn, Adam Smith 
si Nicolae Tecln. 

fpedin^ele dela 16 Iunie, pentru comemorarea unui jumatate de secol 
dela moartea lui Mihail Eminescu si dela 16 Februarie, pentru come- 
morarea unui veac dela nasterea lui Titu Maiorescu, fiind solemne, au 
fost prezidate de Augustul Patron si Presedinte de Onoare al institu- 
^lunni noastre, — Majestatea Sa Regele. ' Colegul Dim. Caracostea a 
rostit cuvantarea despre opera genialului poet, iar colegul I. Petrovici 
aceea despre Titu Maiorescu. 

Prin cuvantarea d-lui coleg Mihail Sadoveanu am comemorat, la 12 
Ianuarie, 50 de ani dela moartea marelui povestitor moldovean Ion 
Creanga. In aceeasi sedinta d-l I. E. Toroutiu, membru corespondent, 
a cetit o comunicare despre poetul Teodor ^erbanescu, cu ocazia 
implinirii a 100 de am dela nasterea acestuia. In sfarsit D-l I. Raducanu 
membru corespondent, a facut, in sedinta dela 8 Martie, o comunicare 
despre Adam Smith, din prilejul implinirii a 150 de ani dela moartea 
celebrului economist scopan, iar colegul Gh. Spacu, in sedinta dela 



www.digibuc.ro 



86 



SEDINTA DELA 15 MAI 1940 



12 Aprilie, o alta despre fostul membru al Academiei noastre Nicolae 
Teclu, cu prilejul centenarului nasterii sale. 

Celelalte sedmte publice au fost consacrate comunicarilor de caracter 
stiintific. 

lata de altfel lista tuturor comunicarilor: 
— ■ La 2 Iunie, D-l G. Oprescu, membru corespondent : Probleme romd- 
nesti de artd tdrdneascd. 

— La 16 Iunie, D-l Dim Caracostea: SimboUrtle Ivi Eminescu si d-l 
G. Murnu : Inchinare 

— La 23 Iunie, d-l TV. Iorga : i. O descoperire la biserica Sf. Nicolae din 
Scheii Brasovului 2. Inca 0 formafiune romamcd — Luxemburgul si d-l/. Nistor : 
Primele incercdri (le restaurare a ostirilor pdmdntene. 

— La 7 Iulie, d-l G. G. Mironescu, membru de onoare: Contributiune la 
biografia lui Constantin Negri (din corespondenta dintre C. Negri si Mihail 
Kogalmceanu). 

— La 29 Septemvrie, d-l TV. Iorga : Observaiii si probleme bdndtene. 

— La 6 Octomvne, d-l /. Nistor : Un protect de organizare a ostirilor 
pdmdntene din 1812. 

— La 13 Octomvne, d-l N. Bdnescu: Mauro-Castrum-Mo(n)castro — 
Cetatea Albd. 

— La 20 Octomvrie, d-l O. Gorka, membru corespondent: §tefan eel 
Mare, coboritor direct din Dragos, intemeietor al Moldovei (dupa o inscriptie 
necunoscuta dela Putna), in limba franceza. 

— La 10 Noemvne, d-l Th. Capidan : Limba noastrd nationald. 

— La 17 Noemvrie, d-l N. Ioiga : Eminescu in si din ce% mai noud 
>editie. 

— La 24 Noemvrie, d-l /. Lupas : Descendenfa transilvand a lui Gkeorgke 
Magheru si relafiunile lui cu tdrani sdHsteni, in deosebi cu famiha lui Dumitru 
Rdcuciu. 

— La 1 Decemvne, d-l C. Budeanu, membru corespondent :' Metrologia 
in serviciul stiinfei. 

— La 8 Decemvrie, d-l General R. Rosetti : Ambulanta Doamnelor din 
Iasi in rdzboiul din 1877 — 1878. 

— La 12 Ianuarie, d-l M. Sadoveanu : Cincizeci de ani dela moartea lui 
Ion Creangd si d-l /. Toroufiu, membru corespondent: Teodor $erbdnescu, 
la 100 de ani dela nasterea lui. 

— La 19 Ianuarie, d-l Dim. Gusti : Consideratiuni asupra unui sistem de 
Sociologie eticd si politicd. 

— La 2 Februarie, d-l Horia Hulubei, membru corespondent: Asupra 
elementului de numdr atomic 8j. 

— La 9 Februarie, d-l Dim. Caracostea : Preromantismul lui Gh. Asachi 
-f 1 d-l Traian Savulescu : fftiintele biologice, locul si rostul lor in invdtdmdnt. 

— La 16 Februarie, d-l I. Petrovici : La centenarul I'M Titu Maiorescu. 

— La 23 Februarie, d-l N. Iorga : Doud pagini din istoria Fanariofilor 
§i d-l Gr. Tdusan, membru de onoare: Cdteva sisteme metafizice romdnesti. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA is MAI 1940 



87 



— La i Martie, d-1 Andrei R&dulescu : Influenfa italiand asupra Dreptului 
rotndn. 

— La 8 Martie, d-1 /. Rdducanu, membru corespondent : Adam Smith — o 
comemorare. 

— La 15 Martie, d-1 Dim. Gusti : Monografia sociologicd. Planul de 
lucru. 

— La 22 Martie, d-1 Dim. Gusti: Monografia sociologicd. Metoda de 
lucru. 

— La 29 Martie, d-1 Dr. D. Danielopolu, membru de onoare: Asupra 
unei metode de reanimare a inimei. Utilitatea sa in cursul rdzboiului. 

— La 5 Aprilie, d-1 Dr. Gr. Antipa : Rolul Academiei Romdne in com- 
baterea campaniilor de ponegrire a poporului si Statului romdn. 

— La 12 Apnhe, d-1 G. Spacu : Din vieata si opera stiinfificd a savantului 
ardelean Nicolae Teclu si d-1 N. Iorga : Proiecte austriace de anexare a fdrilor 
noastre intre IJ82 — i?8g. 

— La 19 Aprilie, d-1 /. Nistor : Tudor Vladimirescu dupd rapoartele agenfiei 
austriace si d-1 Dr. N. Ionescu-Sisesti, membru corespondent: Encefalite 
cu germeni vizibili. 

In sedintele Sectiunii istonce s'au facut urmatoarele comunicari: 

— La 27 Octomvne, d-1 /. Ionescu-Dolj, membru corespondent, despre 
Contributiuni la istoria luptei duse de Domnitorii romdni contra introducerii si 
aplicdrii regimului capitulafiunilor in Principate. Raportul lui Coronini. 

— La 24 Noemvne, d-1 Const. Moisil, membru corespondent, despre 
Probleme de numismaticd romdneascd. 

— La 26 Ianuarie, d-1 General R. Rosetti despre Un nou studiu asupra 
artei militare la Romdni. 

La doua din sedintele publice consacrate comunicarilor am avut 
placerea a saluta in mijlocul nostru distinsi oaspe^i: pe d-1 Reginald 
Hoare, Ministrul Angliei, la sedmja in care d-1 I. Raducanu, membru 
corespondent, a facut comunicarea despre Adam Smith si pe d-1 
C. Ghigi, Ministrul Italiei, cu intreg personalul Legatiei si cu Direc- 
torul Institutului de Cultura Italiana, la sedinta in care colegul nostru 
d-1 Andrei Radulescu a vorbit despre influenza italiana asupra Drep- 
tului roman. 

In sfarsit, amintim ca mai in toate sedintele noastre saptamanale 
intime colegul General R. Rosetti ne-a facut dari de seama despre 
faptele de arme, care au avut si au loc pe teatrele de lupta din Europa. 
Expunerile d-sale, prezentate sub titlul de inva^aminte ce trebuesc 
trase din razboiul in curs, au fost urmarite cu mult interes. 

Afara de sedintele noastre saptamanale, ne-am mai intrunit de doua 
ori in cursul anului, in sesiune generate extraordinard: la 3 — 5 Noem- 
vrie, cand am discutat si votat proiectul de Regulament general pentru 
lucrarile Academiei, intocmit si prezentat de Secretarul General al 
domniilor-Voastre si la 16 Martie, cand ne-am rostit asupra accep- 
tarii mai multor legate si dona^iuni ce nu puteau fi amanate pana la 



www.digibuc.ro 



88 



5ED1NJA DELA is MAI 1940 



actuala sesiune generala, cum si asupra unor chestiuni interesand spe- 
cial administrarea patrimoniului institu^iunii noastre. 

III. Relatii externe fi interne 

Relatiile Academiei cu strainatatea au luat in anii din urma o si mai 
mare desvollare. Ele au fost determinate de doua imprejurari: pe de 
o parte de participarea noastra la congrese stiintifice si manifestari 
culturale internationale, iar pe de alia parte de schimbul de publica^ii 
pe care il intretinem cu asociajiunile similare si institutiunile savante 
ale diferitelor tari din Europa, Asia si cele doua Amenci. 

La reuniunile stiintifice internationale am fost solicitati, ca si in 
trecut, din numeroase parti. De randul acesta, de nu ar fi fost piedeci 
independente de vointa noastra, am fi putut participa la aceste reu- 
niuni, intru cat s'a inteles in fine, de cei in drept, necesitatea afirmani 
prestigiului stiintei romanesti si a mentinerii bunului nume al tarii in 
strainatate, punandu-ni-se la dispozitie, in parte, mijloacele pe care 
Academia noastra nu le poate inca avea din fondurile sale proprii. 

S'au dat astfel in cuisul acestui an membrilor nostri activi, cores- 
pondenti si onorari, delegatiuni sa reprezinte Academia la congresele 
internationale la care am fost invitati. Din nefericire, starea de raz- 
boiu in care se afla Europa din toamna anului trecut, a impiedecat 
tinerea celor mai multe din aceste congrese sau n'a ingaduit delega- 
tilor nostri sa paraseasca tara spre a lua parte la cele care s'au tinut 
totusi. 

Nu s'au putut intruni : Congresul International de Sociologie, sorocit 
a se tinea in toamna anului trecut, chiar in Capitala noastra, sub pre- 
sedintia d-lui coleg Dim. Gusti si la care insusi Presedintele Acade- 
miei, d-1 C. Radulescu-Motru, trebuia sa ne reprezinte ; Congresul 
International al Slavistilor, care urma sa se intruneasca la Belgrad, in 
Septemvrie trecut, delegatn nostri fund d-nii Silviu Dragomir, Th. 
Capidan si P. P. Panaitescu, membru corespondent ; Congresul al 
XlX-lea de Chimte industriald, anuntat la Varsovia, in chiar luna 
ocuparii militare a Poloniei si la care primise delegatiune sa ne repre- 
zinte d-1 Prof. N. Danaila, membru de onoare al Academiei ; Congresul 
International al Linguistilor, a carui tinere era fixata in August trecut 
la Bruxelles si la care urma sa participe colegu Sextil Puscariu, Th. 
Capidan si Dim. Caracostea. 

Aceleasi cauze au impiedecat {merea celui de al Vl-lea Congres Inter- 
national de Studii Bizantine, in Octombrie trecut, la Alger, unde d-nii 
N. Iorga, N. Banescu, Pr. N. M. Popescu, G-ral R. Rosetti si Arhi- 
tect N. Ghika-Budesti se pregatisera sa mearga spre a reprezenta 
Academia. La fel nu s'a putut intruni Congresul International de 
Filosofie, convocat la Londra, in Septemvrie. Delegatul nostru d-1 I. 
Petrovici a trebuit sa-si intrerupa calatoria in Franta, la stirea de 
ultim moment despre amanarea congresului. 



www.digibuc.ro 



SEDIN'fA DELA is MAI 1940 



89 



O fericitS exceptiune face manifestarea romaneasca de peste Ocean: 
participarea tarii noastre la Expozitia Internationals dela New- York. 
Misiunea organizarii acestei manifestSri a fost incredintatS colegului 
Dim. Gusti. Cu experienta pe care si-a dobandit-o la Expozitia Inter- 
nationals dela Paris, d-sa a realizat pentru lumea din America, pentru 
Romanii de acolo, ca si pentru vizitatorii Expozitiei veniti din toate 
pSrtile, unul din cele mai frumoase si mai admirate pavilioane din 
acea expozitie. 

La aceastS vie si demonstrativa opera de propaganda nationals, co- 
legul nostru a asociat si Academia RomanS, reeditand, in limba engleza, 
sub egida si numele ei, seria de lucrari pe care unii din noi le-au sens 
pentru Expozitia Internationals din Paris, spre a arSta lumii de peste 
hotare contributia romaneascS la progresul general al stiintei si a-i 
infatisa totdeodatS aspecte ale vietii pamantului si trecutului roma- 
nesc, mai ales cu privire la provincnle revenite la sanul patnei mame 
prin actul Unirii dela 1918. 

In aceeasi ordine de idei, trebue sS mai inregistrSm: 

In Iunie trecut, s'a comemorat la Paris, din initiativa unui Comitet 
in frunte cu d-1 Edmond Faral dela « College de France », centenarul 
nasteni psihologului francez de renume mondial Theodule Ribot. Cu 
aceastS ocaziunc s'au sSrbStont si cincantenarul infiintarii, la « College 
de France*), a catedrei de psihologie experimentalS, ocupatS pe rand 
de Ribot si Pierre Janet, ca si fundarea Laboiatorului de psihologie 
fiziologicS dela Sorbona, ilustrat de Alfred Binet. Academia RomanS 
a fost chemata sS ia parte la acest jubileu al stiintei psihologice franceze. 
Colegul nostru de onoare, d-1 Leon Brunschvicg, ne-a facut cinstea de 
a ne reprezenta la aceastS frumoasS serbare. 

La lucrSrile celui de al XV-lea Congres International de Istoria Artei, 
c:re s'a intrunit la Londra in zilele de 24—29 lulie 1939, Academia 
RomanS a Delegat de d-nii Prof. G. Oprescu, membru corespondent, 
si Arhitect Petre Antonescu, membru de onoare. Cel dintai a parti- 
cipat efectiv la lucrSrile congresului, facand si cateva comunicSri. La 
fel d-1 Prof. Scarlat Lambrino, membru corespondent, a participat, 
ca delegat al Academiei, la al Vl-lea Congres International de Arheo- 
logie, care s'a intrunit la Berlin, in cursul lunii August. 

In sfarsit, d-1 Radu Irimescu, Ministrul Romsniei la Washington, 
la rugSmmtea noastrS, a prezmtat felicitan in numele Academiei noastre 
Umversitatii Catohce Americane din acea metropola, cu ocazia serbSni 
semicentenarului fondSrn sale. La alte invitatiuni de congrese si mani- 
festari culturale interna tion ale, institu^iunea noastra, neputand fi repre- 
zentatS prin delegatium speciale, a raspuns prin adrese sau telegrame 
omagiale. 

Intre aceste manifestari o atentiune specials s'a dat sSrbStonni pe 
care oamenii de stunta ai Frantei au facut-o, in Noemvrie trecut, repre- 
zentantului lor celui mai :lustru, Emile Picard, Membru al Institutului 
Frantei si Secretar perpetuu al Academiei de fptnnte, la implmirea unei 



www.digibuc.ro 



9° 



SEDINTA DELA is MA{ 1940 



jumatqti de veac de cariera academic^. Academia Romftfla,, mftndra, 
num^ pe fimile Picard de aproape treizeci de ani printre membrii 
sa,i de onoare, s'a asociat la aceastsj s^rbatorire printr'o telegrama, oma- 
gial^, la care ilustrul sjjrbijtorit a r^spuns in cuvinte phne de caHurft 
sj afec^iune, incheind cu nsjdejdea «que la Roumanie et la France se 
retrouveront un jour prochain dans une Europe, ou regneront la paix 
et la justice ». 

De incheiere si in legqturq cu cele premergatoare, trebue si} mai 
amintim c^, din ini^iativa d-lui Prof. Ramiro Ortiz, membrul nostru 
de onoare, Academia Romfln^ a oferit, la cerere, Universit^ii din 
Padova, unde d-1 Ortiz e profesor bustul Stolnicului Constantin 
Cantacuzino, pentru a fi asezat in sala de onoare a acelei Universitati. 
D-1 Carlo Anti, rectorul Universit^tii, si-a exprimat, prin scrisoare, mul- 
Jumirea de a vedea asezat in galeria ilustrilor fosti studenti ai acelei 
"University chipul in marmor^ al c^rturarului romftn, d^ndu-ne asi- 
gurari ca, inaugurarea bustului se va face cu solemnitatea pe care o me- 
rit^ gestul Academiei Romftne, R^m^ne deci sa, expediem la Padova 
bustul executat de sculptorul Onofrei, dupq un portret in jfresca, al 
Stolnicului dela Manastirea Hurezi si sa, asteptam momentul prieinic 
al serbi^rii de inaugurare cu organizarea careia a binevoit a ce 
insarcina tot d-1 Prof. Ortiz. 

A doua imprejurare care pune institutiunea noastra, intr'un contact 
viu si permanent cu stramatatea constq in schimbul de publicatii cu 
institu^iunile stiin^ifice si culturale din mai toate partile lumii. Nu exa- 
.geram aratftnd ca, cererile ce ne vin de peste hotare pentru schimb sau 
pentru trimiterea gratuity a publicatiunilor noastre au ajuns sa, fie cople- 
sitoare. Ele sosesc zilnic. Bucurflndu-ne de faptul ca, sunt asa de cautate, ne 
dam silin^a sa, multumim aceste numeroase cereri in c{|t mai larga, masur^. 

In acest scop, potrivit avizului Comisiunii pentru activitatea cultu- 
ral^ a Academiei, s'a mjjrit tirajul publicatiunilor mai mult cerute, in 
deosebi al Buletinului francez editat de Sectiunea stnntific^. S'a orftn- 
duit si s'a inventariat din nou « lucrare ce nu se mai facuse dinainte 
de razboiul mondial depozitul de publicatiuni. S'a procedat in fine 
la revizuirea listelor institutiunilor djrora li se trimit, fie in schimlp, fie 
gratuit, publica^iunile noastre, in vederea unei Cj|t mai regulate si mai 
prompte distribuiri si expeditii a lor. 

Num^rul total al institutiunilor de tot felul carera se trimit publi- 
ca^iunile Academiei este de 1.159 dintre care 859, asa dar cele mai nu- 
meroase, sunt str^ine. 

Ce priveste relatiile interne ale institu^iunii noastre, ele s'au desvoltat 
normal, potrivit rolului pe care Academia il are in vieata de Stat si in cea 
cultural^ a t^rii, a dispozitiilor legii ei de organizare si a diferitelor legi 
^peciale. Astfel Presedintele nostru, d-J C. R^dulescu-Motru, a parti- 
cipat, in aceastft calitate a sa, la alegerea noului Patriarh al Bisericii 
•ortodoxe romftne si la alegerea noilor chiriarhi in scaunul vacant al 



www.digibuc.ro 



3$EDINTA DELA is MAI 1940 



9 1 



Mitropoliei Moldovei si Sucevei si in scaunul nou infiintatei Mitropolii 
a Olteniei, Ramnicului si Severinului; d-1 coleg S. Mehedinti ia parte, 
•ca delegat al Academiei, la lucranle Comisiunii instituite de Ministerial 
Internelor pentru studierea denumirii localitatilor din tara; iar d-1 
coleg Gh. Macovei reprezinta institujiunea noastra in Consiliul de 
perfectionare a Scoalei Politehnice din Timisoara. 

IV. Publicafiuntle Academiei 

In cursul anului ce se incheie cu actuala sesiune generala s'au tiparit 
60 volume si brosuri, fata de 90 in 1938 — 39, 69 in 1937 — 38 si 57 in 
1936—37- 

Sectiunea literara a hotarit, de curand, sa publice si ea un Buletin in 
limba franceza, intitulat « Langue et htterature », sub ingrijirea d-lor 
colegi T. Capidan, secretarul Sectiunii si D. Caracostea, delegat al ei. 
Piecare Sectiune isi are acum Buletinul ei pentru strainatate. 

Tot in acest scop, de a face accesibile strainatatii lucrarile publicate 
<ie Academia noastra, s'a admis ca la sfarsitul fiecarui memonu ce 
apare in « Anale », ca si in alte colectiuni, ca bunaoara in publica^iunile 
Tondului « V. Adamachi », sa se poata adaugi de autor si un scurt rezumat 
in limba franceza. In Memonile Sectiunii stiintifice se tiparesc, de 
astfel lucrari intregi in limba franceza, engleza sau germana. 

Pentru o mai precisa si sistematica alcatuire a volumelor de « Memorii » 
ale Academiei, s'a luat dispozitia ca si acestea, nu numai Desbaterile, 
ca pana acum, sa cuprinda intreaga activitate din anul academic respectiv, 
volumele incheindu-se odata cu sesiunea generala, cum se face cu Bule- 
tinul Sectiunii stiintifice. 

In anul academic 1939 — 1940, s'au tipSrit: 

I. ANALELE ACADEMIEI ROMANE: 

1. DESBATERILE, Tomul LIX (1938— 1939). 

2. memoriile sectiunii literare, Sena III, Tom. IX: 
D. Caracostea, Simbolurile lui Emtnescu. 

G. Oprescu, Probleme de arta taraneasca. 

M. Sadoveanu, Cincizeci de ani dela moartea lui Ion Creangd. 

G. Popa-Lisseanu, Limba romana in izvoarele istorice medievale. 

I. Petrovici, Le centenarul lui Titu Maiorescu. 

3. memoriile sectiunii istorice, Seria III. Tom. XXI (1938 — 

1939): 

N. Iorga, Cugetdtori romdni de acum 0 sutd de ani. I. 
Tomul XXII (1939 — 1940): 

N. Iorga, 1. O descoperire privitoare la biserica Sfdntul Nicolae din 
§cheii Bra^ovului. 2. Incd 0 formatiune romanicd : Luxemburgul. 

Ion I. Nistor, Primele incercdri de restaurare a ostirilor pdmdntene. 

G. G. Mironescu, Contnbutiuni la biografia lui Constantin Negri. 
(Din corespondenta dintre C. Negri si Mihail Kogdlniceanu) . 



www.digibuc.ro 



SED1NTA DELA is MAI 1940 



Alex. Lapedatu, Un aventurier ungur in Principatele romdne, in 

epoca unirii lor (Gh. Bogdthy). 
Ion I. Nistor, Un protect de organizare a ostirilor pdmdntene 

din 1812. 

N. Banescu, Maurocastrum — Mo ( n Jcastro — Cetatea-Albd. 
G-ral R. Rosetti, Ambulanta doamnelor din Iasi hi 1877 — 1878. 
Hans Petri, O scrisoare necunoscutd a domnitorului Constantin Ma- 

vrocordat dm anul 1740. 
N. Iorga, Eminescu in si din cea mai noud editie. 
Const. Moisil, Probleme de numismaticd romdneascd. 
Andrei Radulescu, Note asupra justifiei din Tara-Romdneascd la 1840. 
I. Lupas, Descendenta transilvand a lui Gheorgke Magheru si relatiu- 

ntle lui cu fdrani sdlisteni, in deosebi cufamiha luiDumitru Rdcuciu. 
N. Iorga, Cdrfi neasteptate. 

G-ral Radu Rosetti, Un nou siudiu asupra artei militare la Romdni. 
I. Ionescu-Dolj, Contributiuni la istoria luptei duse de Domnitorii 

Romini in contra introductrii si aplicdrii regimului capitulaiiunilor 

in Piincipate. Raportul lui Corot.ini. 
V. Mihordea, Biblioteca domneascd a Mavrocordafdor 
N. Iorga, Doud pagini din Istoria Fanariotilor. 
R. V. Bossy, Vechi ndztr.nfe federaliste in Sud-Estul european. 
memoriile sectiunii §tiintifice, Sena III, Tom. XIV: 
C. Budeanu, Ouelques confirmations experimentales de la theorie des 

phenomenes defoimants. 
Tomul XV, (1939 — 1940): 

O. Marcu, Die Stellung sm System und phylogenetische Entwtcklung 
der Coccinelliden auf Grund vergleichender Untersuchungen des 
Flugelgedders. 

C. Motas et Jeanne Soarec, Sur deux Feltria nouvelles trouvees dans- 

les Carpates Oticniales et sur les caracteres sexuels secondaires 

dans le genre Feltria Koen. 1892. 
Zahana Popovici, Die Verbieitung von Gadus euxinus Nordm. an der 

Westkuste des Schncarzen Meeres nach Magenuntersuchungen an 

Squalus acanthias L. 
N. Salageanu, Sur Vequihbre entre V assimilation chlorophyllienne et 

la respiration chez les feudles aeriennes. 
Ana M Pauca, A doua contributiune la studiul florei muntilor Codru 

« Muma. 

C. Budeanu, Metrologia in seniciul stiintei. 

Gr. T. Popa, The dual organisation of the muscles of the wing 
in birds. 

Traian Savulescu, Stiintele biologice Locul lor in invdtdmdnt. 
Hona Hulubei, Asupra elementului de numdr atomic 87. 

D. Danielopolu, L'ende'mie thyroidienne en Roumanie. 

Dr. Gr. Antipa, Rolul Academiei Romdne in combateiea campaniilor 
de ponegrire a poporului si Statului romdn. 



www.digibuc.ro 



JjEDINJA DELA is MAI 1940 



93 



II. BULETIN DE LA SECTION SCIENTIFIQUE. 

Tome XXI, Nr. 7 — 8, 9 — 10 (2 fascicule). 
Tome XXII, Nr. 1—8 (8 fascicule). 

III. STUDII SI CERCETARI. 

XL. N. Iorga, Observafi si probleme bdndfene. 
XLI. Dr. V. Gheorghiu, Lecfionarul evangelic grecesc dm last 
(Ms 194 ) . 

XLII N. Iorga, Le ■voyageur frangais al abatelui Delaporte, in 
traducere moldoveneasca (1785). Text publicat cu o mtro- 
ducere si note. 

XLIII. Al. Cioranescu, Documente privitcare la Istoria Romdnilor, 
culese din Arhizele din Simancas 

IV. MONOGRAFII STIINTIFICE. 

III. Gh. Manu, Fizica nucleara, I (sub tipar). 

V. PUBLICATIUNILE FONDULUI VASILE ADAMACHI, Tom. IX: 
52 I. Simionescu si Virginia I. Baibu, Mamifetele pliocene dela 
Cimislia (Romania) . III. Proboscidieni. 

VI DICTIONRUL LIMBII RQMANE. 

Ultimele 2 fasc. dm Tom. I, Partea II (fasc. XII Crascadau-Cuiungiu ; 
fasc. XIII Cuiut-Cvotient) cu care s'a incheiat acest torn, cuprin- 
zand intreaga litera C. 

VII. DISCURSURI DE RECEPTIUNE. 

LXXIV. Prof. Mihai Ciuca, 1. Profesorul G. Marinescu. 2. Orientdri 
in lupla antimalar.ca. Cu raspunsul d-lui Prof. I. Simionescu. 

VIII. HURMUZAKI, Dosumente ptivitoare la Istcria Romdnilor, Vol. XX, 
Corespondents diplomatic^ si rapoarte consulare austnace 1812 — 1822, 
pubhcate de Ion I. Nistor. 

IX Din Pubhcatiunile BIBLIOTECII. 

Catalogul manuscnselcr grece'ti, Vol. II (Nr. 831 — 1066) intocmit de 
Nestor Camariano. 

X. ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR, V, publicat de I. Muslea. 

V. Legate, donatiuni, fondattuni 

Patrimoniul institutiunii noastre a inregistrat in cursul anului un 
insemnat spor, datonta noualor legate si donatiuni ce ni s'au facut. 

Importanta si numarul relativ mare al acestor legate si donatiuni, 
ca si motive de buna administrare, ne-au obligat sa convocam, cum am 
aratat mai sus, in doua r^ndun, Academia in sesiuni generale extra- 
ordinare, pentru a decide la vreme asupra acceptarii sau respingerii 



www.digibuc.ro 



94 



SEDINJA DELA is MAI I94» 



lor, la 3 Noemvrie si la 1 6 Martie, cand, potrivit Statutelor, am hotarit 
prin votul nostru, sa acceptam legatele si donatiunile dela: 

i. Defunctul Emil I. V. Socec, care, prin testamentul cu data de 26- 
Aprilie 1938, a instituit Academia Romftna legatara universal!, lasftndu-i 
m plma proprietate averea s'a moljiliara, constand din efecte si numerar^. 
iar in nuda proprietate jumatate din imorpilele situate in Bucuresti, in 
Splaiul Independent^ 54 si strazile Berzei 2 si Aleea Socec 2—4, evaluate 
de Tribunal la suma de aproximativ 20.000.000 lei. Din venitul acestuf 
legat testatorul dispune sa se acorde un premiu trienal cu denumirea 
« Premiul Ion V. Socec » pentru lucrari de moralft sociala si educate 
civica si sa se distribue la institutiuni de binefacere subventiuni anuale 
sub denumirea « dona^ia Maria I. V. Socec ». 

2. D-na Josefina Stoicescu, care a dona^, prin act autentic, un milion 
lei, in renta de improprietarire, spre a se institui un fond pentru scopuri 
culturale, in numele mamei sale « Elena G. San-Marin ». 

3. Regretatul inginer Matei Draghiceanu, membru de onoare at 
Academiei, care a testat un legat de 500.000 lei in renta, din venitul careia 
sa se acorde o bursa prin concurs pentru studiul Hidrologiei sau sa se 
dea un ajutor de studu in domeniul Geologiei. 

4. D-l Dr. Al. Steopoe, care, in numele promotiei din 1921 a Facult^tii 
de Stiinte din Bucuresti, Sectia de Chimie, a donat suma de lei 50.000 
nominal in renta, pentru a perpetua memona unuia din cei mai meritosi^ 
colegi din acea promotie, Victor Georgescu, prin acordarea unui premiu 
trienal cu numele « Victor Georgescu » pentru lucrari de chimie. 

5. Defuncta Amelia Aprihaneanu, care a testat un legat in valoare de 
400.000 lei, spre a institui « Bursa Inginer Ion Aprihaneanu ». 

6. Defuncta Fotinia Gusti, care, prin testamentul olograf cu data de 
21 Septemvrie 1938, a testat Academiei casele sale din Bucuresti, Parcul 
Delavrancea, Aleea C, niste terenuri in Predeal si jud. Cahul, 386.500 
lei in numerar, precum si renta de Stat, pentru a se constitui « Fondul 
Anastasie si Fotinia Gusti », cu obligatiunea ca din venit sa se acorde 
burse pentru doctorat in studiul stirntelor economice la Universitatile 
din Iasi si Bucuresti. 

7. D-l Const. Orghidan, care a donat, prin act autentic, 70.000 lei in 
renta, spre a mari fondul unchiului sau « Dr. Calistrat Grosovici » dela- 
50.000 lei la 120.000 lei, dispun^nd ca Academia sa acorde, din venit, 
un premiu bienal sau trienal, dupa putinta, pentru lucrari medicale. 
Prin acelasi act d-l Orghidan a mai daruit 30.000 lei, tot in renta, ca din 
venit sa se ingrijeasca mormon tul D-rului Calistrat Grosovici. 

§. D-na Elena General Pertican-Davila, care a donat, prin actul au- 
tentic, 100.000 lei, in numerar, pentru a se crea « Fondul Carol si Ana 
Davila », ca din venit Academia sa dea o bursa unui studen^ in medicina. 

La aceste fonduri, acceptate de Academie.^s'au mai adai^gat inc^. 
doua legate, asupra carora urmeaza sa ne pronuntam in cursul acestei 
sesiuni generale: 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 15 MAI 1940 



95 



1. Legatul defunctei Rozina Hie Jitianu, care a testat mo§ia sa din 
Dobrogea, din satul Casian, comuna Gura Dobrogei, in intindere de 
235 ha. Testamentul a fost deschis, ajungandu-se la lamurirea juridica 
a succesiunii. 

2. Legatul Eugenia Col. Niculescu a carui acceptare a fost amanata 
din sesiunea generala extraordinary dela 3 Noemvrie pentru actuala 
sesiune generala ordmara, spre a se examina mai de aproape, atat sub 
raport juridic, cat si sub raport practic, acest legat. Caci, cum s'a aratat 
atunci, testatoarea doreste ca din vanzarea imobilului sau din Calea 
Mosilor 354 si din jumatatea imobilului din B-dul Ferdinand 18, Aca- 
demia sa creeze un fond, din venitul caruia sa acorde burse anuale de 
cate 5.000 lei la studenti si studente sarace si sa se imparta unele ajutoare. 

Incheiem acest capitol asupra dona^iunilor primite in acest an, amin- 
tindu-va ca d-1 General Paul Teodorescu, Ministrul Aerului si Mannei, 
colegul nostru corespondent, in iubirea pe care a aratat-o statornic 
Academiei, i-a donat, din partea Departamentului in fruntea caruia se afla, 
suma de 300.000 lei, ca, prin aceasta danie, sa se faca o apropiere spiri- 
tuals intre Aviatie si Marina de o parte si Academia Romana de alta 
parte. Din aceasta suma, 200.000 lei s'au rezervat pentru pubhcajiile 
stiintifice ale Academiei, iar 100.000 lei pentru trei premii pe seama 
Aviatiei, jMarinei si Artileriei antiaeriane. 

Fundatiunea Elias de un an si cateva luni a pus la dispozitia suferinzilor 
din Capitals sj din intreaga tara spitalul si sanatoriul «Famihei Menachem 
Elias ». Construit, precum se stie, prin purtarea de grija a Consiliului 
Fundatiunii, sub auspiciile si sub numele Academiei Romane, acest 
nou asezamant spitalicesc a adus, in scurtul timp de cand s'a deschis, 
si va aduce, fara indoiala, in viitor, multa usurare suferintei omenesti. 

Garantie pentru aceasta ne sunt atat instala^iile medicale, bogate si 
moderne, cu care a fost inzestrat asezamantul, cat zi, m?,i ales, organi- 
zatiunea desavar^ita pe care i-a dat-o medicul sau director, d-1 Prof. 
D. Danielopolu, membru de onoare al Academiei. 

Colegii din Consiliul de conducere al Fundatiunii vor avea prilejul, 
in cursul sesiunii, sa ne dea relatii mai amanuntite despre activitatea 
si realizarile spitalului dela inceputul func^ionarii sale. 

Fundatiunea « loan I. Dalles » se afla in al optulea an de activitate, 
urmarindu-si cu staruinta nealterata de vremurile grele pe care le traim, 
misiunea sa culturala si artistica. In aceasta perioada de timp, relativ 
scurta, Fundatiunea si-a castigat un atlt de bun si cunoscut nume, 
incat a conferentia, a concerta sau a expune in salile Fundatiunii Dalles 
este acum pentru talentele consacrate o tradijie, iar pentru elementele 
mai tinere o consacrare. 

Rezultatele din acest an — atat pe planul cultural, cat si pe eel ma- 
terial— sunt expuse in darea de seama a Secretarului General, caruia 
i-a revenit sarcina administrani Fundatiunei, in urma trecerii la cele 
vesnice a regretatului sau predecesor Gh. yi^eica. 



www.digibuc.ro 



9 6 



SEDINTA DELA 15 MAI 1940 



VI. Colectiunile. 

Insemnatatea colectiunilor Bihliotecii noastre este de multa vreme cu- 
noscuta. Cea mai bogata biblioteca a tarii, Bibhoteca Academiei Ro- 
mane este totodata si cea mai bine inzestrata in ce priveste publica- 
tiunile si colectiunile stiintifice de lot felul, atingatoare nu numai la pre- 
zentul si trecutul tanlor noastre, ci si a celor inconjuratoare. Ea tinde sa 
devina cea mai mare si mai insemnala biblioteca din Sud-Estul Europei. 

Cresterea colectiunilor ei se face neincetat si sistematic. Aceasta 
crestere este asigurata, in ce priveste publicatiunile straine, de schimbul 
pe care Academia il are cu institutiunile similare din stainatate si de 
cumparaturile care se fac, in mare parte, dupa recomandanle colegilor 
nostri. Ce priveste publicatiunile care se tiparesc in tara, ele se primesc 
in cate doua exemplare direct de!a impnmerii, conform legii speciale 
care statorniceste pastrarea depozitului legal de tiparituri la Biblioteca 
Academiei Romane. 

Aceasta crestere se mai datoreste si darunlor de carti romane si 
straine, de documente si mamiscrise, de obiecte istorice si artistice, 
care ne vin aproape saptamanal. Dintre numeroasele daruri din cursul 
acestui an, voiu aminti numai cateva, toate fiindu-ne cu neputinta a 
le insirui. In fruntea donatorilor se afla si in acest an M. S. Regele Ita- 
liei si Imparat al Etiopiei, dela care s'a primit in continuare al XVIII-lea 
volum din monumentala Sa opera « Corpus Nummorum Italicorum D. 

Colectia de documente si manuscrise s'a imboga^it cu Corespondenta 
Fami'.iei I. C. Bratianu pe anii 1891 — 1939, daruita de d-1 C. I. C. 
Bratianu, spre completarea unei donatii anterioare (Corespondenta Fa- 
miliei I. C. Bratianu pana la 1891). In acelasi compartiment, d-1 G. 
Oprescu, membru corespondent, a depus o colectie de scrisori pri- 
mite de d-sa dela diferite personalitati straine si peste 40 de scrisori 
care i-au fost adresate de mult regretatul nostru coleg G. Valsan. In 
sfarsit, daruri pretioase de documente istorice si literare, vechi si noua, 
ne-a facut mereu d-1 I. E. Toroutiu, colegul nostru corespondent. 

Biblioteca noastra a sporit in acest an cu 11.578 volume, 3,635 pu- 
blicatiuni periodice romanesti si straine, 200 stampe si portrete, 81 
atlase si harti, 794 note muzicale, 53 documente, 58 volume manuscrise 
si 190 monete si medaln. Comisiunea Bibliotecii va arata de altfei, 
prin raportul pe care ni-1 prezinta, amanuntele cresterilor, iar d-1 C. 
Moisil, membru corespondent al Academiei si Conservator al Colec- 
tiunilor numismatice, ne prezinta raportul sau obisnult asupra stani si 
imbogatirii acestei colectiuni in 1939. 

VII. Burse, ajutoare si subventii 

In anul scolar curent institutiunea noastra a destinat pentru burse 
suma de lei 673.000, din care s'au acordat burse pentru studii de spe- 
cializare in strainatate, apoi la studenti doctoranzi in tara, la studenti 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA is MAI 1940 



97 



ai Scoalelor Politehnice, ai Faculta|ii de drept si ai Academiei de Inalte 
Studii Comerciale si Industnale din Capitala precum si la elevi de 
Scoale comerciale si industriale. 

Bursele acestea s'au dat din veniturile fondurilor Maria Antachi 
V. Adamachi, C. G. Vernescu, Prof. Crist ea Otin, Leon S. Arid, Hie 
§tefdnescu, N. Rdtescu si Apostol Papadopol. Si anume: 

1. Din veniturile Fondului Maria Antachi un ajutor de 100.000 lei, 
sub denumirea « Bursa George M. Vlastor> d-lui Gh. Lupascu, licen- 
{iat al Facultatii de Stiin{e din Capitala, pentru a se specializa la Roma, 
in studiul malariei, bionomiei si distribuirii geografice a varietdtilor de 
Anopheles maculipennis. 

Din acelasi fond, s'au acordat 100.000 lei, tot cu titlu de bursa, d-lui 
Iuliu Ni^ulescu, doctor in Medicina si Conferentiar la Facultatea de 
Medicina din Iasi, pentru a face in strainatate studii despre Boalele de 
nutritie in special pelagra. Bursierului i s'a lasat libertatea sa-si aleaga 
tara, unde va pleca in cur and. 

2. Din venitul Fondului V. Adamachi doua burse de cate 3.000 lei 
lunar la doi licentiati care isi prepara doctoratul in stiinte la Facultatea 
•de Stiinte din Iasi si doua burse la studenti ai Scoalelor Politehnice, 
din care una la Bucuresti, in valoare de 2.000 lei lunar si una la Iasi 
in valoare de 1.500 lei lunar. 

3. Din venitul Fondului C. G. Vernescu s'au dat in continuare cele 
•doua burse de cate 3.000 lei lunar, pe care Academia le-a acordat in 
1938 prin concurs, prima unui student al Facultatii de Drept, cealalta 
unui student al Academiei de Inalte Studii Comerciale si Industriale 
<hn Capitala. 

4. Din venitul daniei d-lui Prof. Cristea Otin doua burse, de cate 
1.500 lei lunar, la doi studenti ai Scoalei Politehnice « Gh. Asachi» 
dm Iasi. 

5. Din venitul Fondului Leon Arie doua burse de cate 800 lei 
lunar la studenti ai Scoalelor Politehnice din Bucuresti si Timisoara. 

6. Bursa « Ihe §tefdnescu », de 1 .000 lei lunar, s'a acordat in acest an 
unui absolvent ai Liceului industrial din Capitala pentru a face prac- 
tica de perfectionare. 

7. Bursa nN. Rdtescub, de 120 lei lunar, s'a dat unui elev al Li- 
ceului comercial «N. Kretzulescu » dm Capitala. 

8. Din venitul Fondului Apostol Papadopol s'au impartit ajutoare tri- 
mestriale de cate 150 si 120 lei la elevi ai Liceului comercial din Gelati. 

Deosebit de aceste burse, Academia a impartit carti didactice de 
curs primar la scolarii saraci, fii de tarani, ai scoalelor primare din ju- 
detele Maramures si Tutova, pentru suma totala de lei 37.000, destinata 
in acest scop din venitul pe anul trecut al Fondului I. Fetu. 

Subventia Solvay. In cursul acestui an s'a pus in aplicare dispozi- 
tiile actului de dame prin care Societatea Anonima a Uzinelor Solvay 
din Romania a donat Academiei Romane un fond de 1.500.000 lei, 
in numerar, din al carui venit sa se incurajeze cercetarile stiintifice 

7 A R — Anale — Tom LX. — Sedintele 1939— ig40 



www.digibuc.ro 



9 8 



SEDINTA DELA is MAI 1940. 



ce se fac la Universitdtile din tard in domeniul chitniei pure. Potrivit 
actului de danie, Academia are sarcina sa acorde, in fiecare an, alter- 
nativ, la cate doua Facultati de SjJtiinte, jumatate din venitul net al 
fondului, astfel ca toate Universitatile din tara, la care exista catedre 
de chimie, sa profite, pe rand, de aceasta subventie. 

In consecinta venitul fondului pe anul 1939, in valoare de 67.893. 
lei, s'a impact, egal, intre Facultatile de §tiin^e din Iasi si Cluj la 
Laboratoarele de Chimie de sub conducerea colegilor nostri d-nii 
Petru Bogdan si Gh. Spacu. 

VIII. Scoalele Academiei 

fjcoalele de agricultura « Tache P. Anastasiu » dela Tiganesti (Tecuci) 
si « loan C. Agarici » dela Moara Grecilor (Vaslui) au functionat regulat 
si multumitor, prima ca §coala inferioara de agricultura, cea de a doua 
ca fpcoala practica, cu doua clase, potrivit nouei organizari ce i s'a dat 
in conformitate cu hotarirea luata in penultima noastra sesiune generala 
ordinara. La fel a functionat si scoala primara « Tache P. Anastasiu » t 
proprietatea Academiei Romane in comuna Calmatui, jud. Tecuci. 

Ce priveste Institutul « Ion Ottetelisanu » el functioneaza, cum se 
stie, ca fjcoala Normala de Fete, potrivit contractului pe care Ministerul 
Educatiei Nationale 1-a facut, la timpul sau, acum 19 ani, cu Academia. 
De atunci scoala aceasta normala indeplineste rolul pe care 1-a avut, 
mai inainte, Institutul Ottetelisanu dela Magurele. 

Comisiunea §coalelor da de altfel, prin raportul sau deosebit, infor- 
matiuni mai amanuntite despre activitatea si rezultatele scoalelor intre- 
tinute de Academia Romana in cursul acestui an scolar. 

IX. Concursurile premiilor 

Pentru premiile pe care Academia Romana urmeaza a le acorda in 
aceasta sesiune generala s'a destinat suma totala de Lei 1.008.304. 

La concursurile premiilor pentru opere publicate s'au prezentat 95 
scneri, concurand la 20 premii in valoare totala de Lei 607.300. 

Nu s'a prezentat nicio scriere la Premiul Vasile Pdrvan, de 30.000 
lei, pentru lucrari tiparite sau descoperiri arheologice, la Premiul Prof. 
Petre Antonescu dela Politehnicd, de 7.000 lei, pentru cea mai buna 
lucrare de amenajament silvic aplicata pe teren si la Premiul Grigore 
Alexandrescu, de 5.000 lei, pentru o scriere din domeniul chimiei apli- 
cate cu caracter industrial. 

La cele doua premii « Elena si Gheorghe M. Vlasto», de cate 50.000 
lei fecare, unul pentru opere de picturd, celalalt pentru opere de scul- 
pturd, s'au prezentat, la eel dintai trei, la eel al doilea doi concurenti. 

Doisprezece concurenti au solicitat, prin memorii, « Subventia trie- 
nald C. ChiruD, de 22.500 lei, care s'a hotarit a se da in acest an prin 
Sectiunea literara pentru lucrari in curs de elaborare sau de desavarsire. 



www.digibuc.ro 



§EDINTA DELA 15 MAI 1940 



99 



La cele 14 premii cu subiecte date, in valoare de 278.504 lei, s'au pre- 
zentat 6 manuscnse si anume: un manuscris la Marele Premiu Regele 
Ferdinand I, de 10.000 lei, tratand despre Vieata fi faptele lui Tudor 
Vladimirescu fi starea sociald ft culturald din timpul sdu ; un manuscris 
la Premiul Eptscopiei Husilor, de 20.000 lei, tratand subiectul « Istoria 
Episcopiei Husilor » ; un manuscris la Premiul Statului Gh. Asachi, de 
100.000 lei, tratand despre Asezdrile romdnefti hi Ungaria fi Transil- 
vania in secolul al XlV-lea fi XV-lea—studiu istorico-geografic ; un 
manuscris la Premiul Ndsturel, de 5.000 lei aducSnd Date precise cu 
privire la vechimea Romdnilor in Secuime ; un manuscris la Premiul 
Basarabiei in memoria lui I. C. Brdtianu (in efecte de nominal lei 6.500 
si 4.004 lei in numerar), tratand subiectul « Istoria apdrdm drepturilor 
Romdniei asupra Basarabiei fi rolul oamemlor de Stat ai Romdniei in 
aceastd luptd » ; un manuscris la Premiul Alexandru loan Cuza (de 20.000 
lei), cu subiectul « Istoria Romdnilor dela Aurelian pdnd la fundarea 
Principatelor ». 

Sfarsmd aceste note despre premiile noastre din acest an, amintim 
ca Academia a decernat, in Dumineca dela 17 Decemvrie, « Premiul 
de Virtute Mavroyenib din 1939, predand valoarea de 100.000 lei a pre- 
miului, Societatii « Leaganul Si. Ecaterina », careia i s'a dat aceasta dis- 
tinctive prin votul din trecuta noastra sesiune generala ordinara pentru 
opera de asistenta sociala pe care aceasta societate o infaptueste de 
cateva decenii in cuprinsul tarii. 

Incheind, tin, domnilor Colegi, sa va amintesc ca in anul viitor se 
implinesc trei sferruri de veac dela fondarea Academiei Romane. Un 
moment insemnat in vieata institutiunii noastre, care va trebui increstat 
in analele ei, dupa cum predecesorii nostrii au facut-o la un sfert si la o 
jumatate de veac. Modul cum deci vom face si noi aceasta ramane sa fie 
discutat si fixat in actuala sesiune generala. 

Deocamdata putem arata ca Delegatiunea a decis sa se publice din 
acest pnlej monografia ce proiectasem a da la lveala acum trei am cand 
titlul institutiunii noastre fusese adus in discutiune publica. Mono- 
grafia aceasta avea sa cuprmda cinci parti: istoricul, membrii, activi- 
tatea, patrimoniul si biblioteca Academiei. Secretarul Domniilor 
Voastre General va completa matenalul adunat pana acum si va revizui 
textul, in parte redactat, al acestei monografii. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU propune si se pnmeste cu 
aplause ca Membrii Academiei, cu ocazia intrunirii in actuala sesiune gene- 
rala, sa adreseze Majestatii Sale Regelui, Protectorul si Presedmtele de Onoare 
al Institutiunii noastre, urmatoarea telegrama: 

« Membrii Academiei Romane, intruniti in a 74-a sesiune generals 
ordinary, roaga pe Majestatea Voastra s5 binevoiascS a pnmi expresiunea 
profundului si neclmtitului lor devotament, impreuna cu sentimentele 
de vie recunostmta pentru interesul si spryinul pe care inaltul nostra. 

7* 



www.digibuc.ro 



100 



§EDINfA DELA IS MAI 1940 



Protector si Presedinte de Onoare il acordft lucrftrilor Academiei » t 
D n l Secretar general ALEX, L^PfiDATU aduce la cunostintft eft d-|l 

Coleg Dim. Pompeiu a fost ales membra corespondent al Academiei 

Regale Serbe din Belgrad. 

D-l I. NISTOR ceteste urmfttorul Raport al Comisiunii ^colore asupra 
§coalelor Academiei Rotndne i 

« Scoalele de Agriculture « Tache P, Anastasiu » dela TTiganesti (Tecuci) 
si a Ion C, Agarici» dela Moara Grecilor (Vaslui) au functionat in cursul 
acestui an conform programului din noua lege de organizare a invfttft- 
m^ntului agncol, care s'a promulgat pnn Inaltul Decret Regal Nr, 3382 
din 28 Septemvne 1938 si anume: 

« §coala dela f'gft 116 ?* 1 ca scoalft lnfenoarft de agriculture cu 3 (trei) 
clase de cursun, in care practica agncolft se face in fiecare zi dupft amiazi 
si in mod permanent in timpul vern si al patrulea an in care se face numai 
practica agricolft, fie pe mosia scoalei, fie pe una din celelalte mosii ale 
Academiei Rom^ne, 

« Materiile de invfttftir4nt se predau de trei profesori, ingineri agro- 
nomi, pentra cursunle de speciality si de un invfttfttor pentra cultura 
general 3. 

« Elevii capfttft in aceastq scoalft mstructiunea menitft sft formeze bum 
gospodari pe propriet^ile lor si vnton conducftton de exploatftn agricole 
mijlocii si man, Mosnle Academiei Rom^ne sunt administrate numai de 
absolventi din aceastft scoalft, 

« Scoala dela T^gft 116 ?* 1 ! care a f° st infnntatft in anul 1910, se gftseste 
in al 30-lea an de functionare si a dat pftnft acum un numftr de 282 abi 
solventi, 

«In anul scolar 1939 — -1940 urmeazft. 

15 elevi in clasa , , , , , , , . I-a 
9 » » »> Il-a 
10 » » » . , , , . t t t Ill-a 
3 practicanti 
37 elevi in total. 

« In toamna trecutft scoala aceasta a dat o nouft sene de 25 absolventi, 

« Scoala dela Moara Grecilor a functionat ca scoalft practice de agrii 
culture cu douft clase in care se dfl pregfttirea necesarft fnlor de mici pro! 
prietari si sftteni, ca sft devinft bum gospodari in exploatatiunile proprii. 
Pregfttirea elevilor are un caracter cu totul practic, ei lu^nd parte 'a toate 
lucrftrile zilnice. In cursul lernn cqnd nu sunt lucrftri practice, se fac leci 
tiuni de cfttre doi profesori, ingineri agronomi de speciahtate, din care 
unul este si Directorul scoalei si de cfttre invfttfttorul din sat, care se ocupft 
de cultura lor general^ 

« Scolala dela Moara Grecilor, care s'a infiintat in anul 1899 se gftseste 
in al 41 -lea an de functionare si a dat p^nft acum un numftr de 332 absol- 
venti. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 15 MAI 1940 



«In anul scolar 19391 — 1940 urmeazft: 



10? 



10 elevi in clasa I -a 

6 /> » p Il-a 

<\ La examenul de absolvire care s'a tinut in toamna trecut^ au reusit 
11 absolventi. 

« Intretinerea acestor scoale se face cu produsele recoltate de pe mosiile 
cu care au fost inzestrate dupft expropierea totals ce se aplicase prin re- 
forma agrarft si din venitunle realizate prin exlpoatarea pftdunlor cari au 
rftmas in proprietatea fondunlor respective, precum si din cupoanele 
produse de renta de expropnere a mosiilor ce au apartinut acestor fonduri. 

<\ Anul agncol care alimenteazg in cea mai mare parte venitul anului 
curent s'a incheiat in conditiuni slabe pentru grau si celelalte pftioase de 
primflvarft si in conditiuni bune pentru cultura porumbului. 

« Seceta de primftvaq| a impiedecat desvoltarea normal^ a semftnfttuw 
rilor in general si in special a pjioaselor de primftvarft. pioile din Iulie 
au salvat cultura porumbului, fjoarea soarelui, a sfeclei de nutret, a caj^o- 
fului, insft au impiedecat recoltarea graului care fusese in mare par^e com- 
promis de ruginfl. > 

<\Pe mosia scoalei dela figftnesti, care are o suprafatft arabilft de 283 
hectare, s'au obtinut in acest an urmgtoarele productiuni la culturile 
principale : 

1362 kg grau la ha cu o greutate hectohtricft de 76 kg. 
1 170 p mazftre la ha. 
625 p rapitft la ha. 
1224 p porumb la ha. 

inmagazinandu-se in total 17.500 kg rapitft 

135.000 p grau 
35.000 p mazftre 
30.000 p porumb 

<(Pe mosia scoalei dela jtyloara Grecilor, care are o suprafatft arabili 

de 128 hectare, s'au obtinut urmfttoarele productiuni la culturile prini- 
cipale : 

Grau , . 1000 kg de ha 

Qrz -. 1400 p p » 

Qvftz 1000 p p p 

Floarea soarelui . . . , 1350 f> p p 

Porumb 1155 p » » 

Mazftre 11 37 p » » 

« Aplicandu-se mflsura de desfiintare a viei, care era nerentabilft, s'au 
plantat nuci in loc. Plantatia de pomi fructiferi din jurul viei, care de 
asemenea produce putin si foarfe rar, va trebui de asemenea desfiintatfl. 
§i dat terenul in culturft. 



www.digibuc.ro 



9EDINTA DELA 15 MAI 194^ 



« Din incercarea f^cut^ pan& acum s'a putut constata c& acea regiune 
nu este potrivitsj nici pentru vie si nici pentru pomi fructiferi. 

«'Economnle impuse, in urma constatarilor f^cute de comisiunea §co-i 
lara la fata locului, au permis ca sa se acopere in anul trecut 914.156 lei 
din datoriile ce apasau fondul Tache P t Anastasiu si 206.021 lei din dato- 
riile dela fondul Agarici, 

«Preturile mai remuneratorii ce sunt acum pentru produsele agricole 
si urcarea pretului la materialele lemnoase ce se obtin prin e^ploatarea 
p^durilor va inlesni ca in curand sq se poat^ acopen toate datoriile din 
trecut, ceea ce ne va permite apoi s\ pasim la facerea investitiilor care sunt 
atat de necesare pentru ridicarea nivelului de organizare a acestei scoale, 

« ijicoala primara dela Ctflmtfpa, jud, Tecuci, isi continue activitatea 
conform programului de inv^mant al scoalelor Statului. In cursul acestui 
an scoala aceasta a fost inzestratq cu o instalatie de baie cu mai multe 
dusuri, unde fac regulat baie si satenii din C^lm^tui, 

« Instttutul Ion Ottetelisanu dela M^gurele (Ilfov) se afla in al XlX-lea 
an de functionare ca scoala normal?) de fete, intretinut de Ministerul Edu- 
catiei Nationale, continuand sa fie una din cele mai bune scoale dm Tar^, 

« ipcoala aceasta are nevoie de multe reparatiuni la constructiile de ad- 
ministrate, cari vor trebui neapqrat facute, spre a asigura pSstrarea lor 
pentry vntoarele trebumte cand Institutul Ottetelisanu va fi larasi pus in 
functionare, conform prevederilor testamentare ». 
— Se ia act si se aproba. 

Procedandu n se la alegerea Comisiunn ipcolare pentry anul viitor 1939 — 1941^ 
se aleg : d-nn T h, Capidan, N. Banescu si Gh. Ionescu- 
S i s e s t i, 

D-l I, SIMIONESCU ceteste urm^torul Raport al Comistunii pentru 
imparprea ctfrtilor dtdactice din venitul Fondului I. Fetu • 

«Imphnind deciziunea luatS de D-voastra in sedinta dela 19 Mai 
1939, venitul Fondului I. Fetu, de 37.000 lei, dm acel an, a fost destinat 
pentru procurarea de csjrti didactice de curs primar si rechizite scolare, 
spre a fi distribuite gratuit la scolari fn de tarani, dm comunele rurale 
cele mai ssjrace din judetele Maramures si Tutova, 

« Dup^ recomandarea Mimstefului Educatiei Nationale, cu distnbuirea 
acestor ajutoare au fost insarcjnati in judetul Tutova d-l loan Targae f 
Subinspector scolar, iar in judetul Maramures d-l Subinspector scolar 
Marin Nastasie. 

« Fiec^ruia 1 s'a pus la dispozitie, in scopul ar^tat, suma de 18 500 lei, 
« Procurarea si distribuirea c^rtilor s'a facut in conditium cu totul 
multumitoare, d-nii subinspecton avand grija si} noteze pe c^rtile distri- 
buite « Dar din partea Academiei Romdne 1 — Donafta I, Fetu », cum li se 
recomandase de Academic 

« Au fost ajutate in jud. Tutova 15 comune, iar in jud, Maramures 
s'au distnbuit ajutoare la 28 de scoale, 



www.digibuc.ro 



§EDINTA DELA is MAI 194° 



103 



« Aducem si cu aceasta ocazie multumiri d-lor Subinspecton I. Targae 
si M. Nastasie pentru osteneala care si-au dat-o pentru buna distribuire 
a ajutoarelor. 

« Pentru anul scolar 1940 — 1941, Academia a inscris in bugetul sau 
intregul venit al Fondului Fetu din 1939 in suma de 45.000 lei destinandu-1 
pentru acelasi scop, anume pentru ajutorarea comunelor din regiunile 
cele mai sarace ale tani ca carti si rechizite scolare. 

« Comisiunea propune ca in acest an ajutoarele sa se imparta in judetele 
Tighina si Caras ». 

— Raportul se 1a spre cunostinta si se aproba propunerile Comisiunii ca 
ajutoarele din acest fond s& se imparte in vntorul an scolar in judetele Tighina 
si Caras. 

D-l Secretar general ALEX LAPfiDATU ceteste urmatorul Raport 
■asupra burselor acordate in acest an din fondurile C. G. Vernescu, Maria An- 
tachi, Prof Cristea Otin, Leon S. Arie, Hie §tefanescu, N. Rdtescu si A. Pa- 
padopol : 

« Pentru bursieri sai din acest an scolar, Academia Romana a destinat 
suma totals de lei 673.000 din venitunle Fondunlor Maria Antachi, C. 
G. Vernescu, Prof. Const. Otin, Leon S Arie, Hie §tefanescu, N. Rdtescu 
si Apostol Papadopol. Din aceasta suma s'au acordat urmatoarele 
burse : 

« 1 . Din venitul Fondului Maria Antachi s'au acordat doua ajutoare 
de cate 100.000 lei sub denumirea de « Bursa George M. Vlasto» pentru 
studn de specializare in strainatate. 

«Astfel 100000 lei s'au acordat d-lui Gh. Lupascu, hcentiat al Facul- 
iStii de Stiinte din Capitala, pentru a se specializa, la Roma, in studiul 
Malariei, bionomtet si distribuirii geografice a vanetdfilor de Anopheles 
macuhpennis 

« Asemenea s'au acordat 100.000 lei d-lui Iuliu Nitulescu, Doctor in 
Medicina si conferentiar la Facultatea de MedicinS din Iasi, pentru a 
face studn in Italia despre Boalele de nutritie, in special pelagra. Bursierul 
va pleca la Roma in luna Iunie vntor. 

« Ambele aceste burse s'au acordat pe baza unui concurs intre lucra- 
rile publicate ale candidatilor in domennle speciale amintite. 

« 2. Din venitul Fondului C. G. Vernescu s'au acordat in continuare 
dou5 burse de cate 3.000 lei lunar, una la Facultatea de Drept din Capitala 
obtinutS pnn concurs de studentul Lupu ^tefanache, care a cum se afla 
in anul al Ill-lea de studn; cealalta la Academia de Inalte Studn Comer- 
ciale si Industriale dm Capitala, obtinuta de asemeni prm concurs de stu- 
dentul Mitu N. Ion, acum in anul al II -lea de studn. Intrucat acest bursier, 
in toamna trecuta inc3 nu-si trecuse examenele la toate obiectele de studn, 
bursa i-a fost acordat^ in prelungire numai pana la 1 Apnhe, pentru a-si 
trece examenele in sesiunea de Februane. Bursierul din cauza concentrS- 
rilor la care a fost chemat aproape in tot cursul anului, nu si-a putut trece 
nici in aceastS sesiune toate examenele. 



www.digibuc.ro 



io4 



SEDINTA DELA 16 MAI 1940 



« 3. Din venitul fondului de 1. 000. 000 lei pe care 1-a donat in anul trecut 
Academiei d-1 Prof. Cristea Otin, Rectorul Scoalei Politehnice « Gh. 
Asachi » din Iasi si fost bursier al Institutiunii noastre, s'au acordat doul 
burse de cate 1.500 lei lunar la studentii din anul I ai mentionatei ipcoale 
Politehnice, Marculescu Nicolae §1 Ilisii Gheorghe. 

« 4. Din venitul donatiunilor d-lui Leon S. Arid s'a acordat o burs! 
de 800 lei lunar studentului Gadea N. Dumitru, in anul II al Scoalei 
Politehnice din Bucuresti si o bursa tot de 800 lei lunar studentului firu. 
Dumitru, din anul III al Scoalei Politehnice din Timisoara. 

« 5. Bursa Ilie Stefdnescu, de 1.000 lei lunar, s'a acordat cu incepere- 
dela 1 Ianuane, elevului asbolvent al Liceului Industrial din Capital! 
Hristu Nichifor, pentru a face practice de perfectionare la acelasi Liceu. 

« 6. Bursa N. Rdtescu, de 120 lei lunar, s'a dat elevului Gabor Mircea. 
dela Liceul Comercial « N. Kretzulescu » din Capitals. 

« Din venitul Fondului Apostol Papadopol s'au distribuit ajutoare 
trimestriale de cate 150 lei la 10 elevi din cursul superior al Liceului 
Comercial din Galati si de cate 120 lei la 10 elevi din cursul inferior al 
aceluiasi liceu. 

«In acest an scolar urma s3 se dea in continuare bursa de 2.000 lei 
lunar, acordata in anul trecut, din venitul Fondului « Inginer Petre ft Ma- 
ria Lucaciu » elevului Grosu S. §tefan, dela §coala Politehnica din Bucu- 
resti. Bursierul n'a fScut insa dovada c3 a promovat anul, din care cauza. 
bursa a ramas in acest an neacordata ». 



$EDINJA DELA 16 MAI 1940 

Pre^edintia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

La ordinea zilei fiind punerea in concordantS a Regulamentului pentni 
serviciile Academiei cu Regulamentul General, la propunerile Comisiunii,. 
compuse din d-nii Dr. Gr. Antipa, I. Nistor, Alex. LapSdatu,. 
insarcinata cu lucrarea de coordonare a celor dou5 regulamente si dupi 
discutarea fiecSrui articol in parte, proiectul de regulament pentru servi- 
ciile Academiei, prezentat de Comisiune, se adopta in unanimitate in urma- 
toarea cuprindere : 

Regulament pentru Serviciile Academiei Romdne, votat la 23 Mai 1909, cu 
modificdrile introduce din 1914 — 1924 — 1937 ft 1940 

« Art. 1. — Serviciile Academiei sunt : 
« I. Biblioteca si Colectiunile ; 
«II. Serviciile Administrative. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 16 MAI 1949 



Biblioteca fi Colectiunile 

«Art. 2. — Pentru promovarea scopului prev^zut in legea de infiiiiT 
tare a Academiei: de cultivare a limbii si istoriei nationale, a hterelor, a 
stiintelor si a frumoaselor arte, aceasta tine la dispozitiunea cercet&torilor 
Biblioteca si Colectiunile sale literare, istorice, stiintifice si artistice. 

« Art. 3. — Directiunea serviciilor intregii Biblioteci si a tuturor Co- 
lectiunilor este incredinta$ unui Conservator ales dintre membrii activi 
cu domiciliul in Bucuresti, cu doufl treimi din voturile membnlor pre- 
zenti in sesiunea general^ anual^, pe timp de cinci ani. 

« Conservatorul Bibliotecii si al Colectiunilor se ingrijeste de tinerea 
la curent si completarea inventarului acestor colectiuni, de organizarea 
lor metodicft, de buna lor p^strare si folosire, in conformitate cu dispozi- 
tiunile regulamentului special al Bibliotecii si Colectiunilor. 

« El pregftteste lucr^nle ce pnvesc aceste servicii pentru sedintele 
Academiei si pentru sesiunile generale anuale si extraordinare. 

« Delegatiunea ii poate acorda dreptul de a purta in numele Acade- 
miei, corespondenta intern^ si extern^, cu auton^tile tarii si cu particu- 
larn, in ceea ce priveste Biblioteca si Colectiunile. 

« El e dator sft locuiascft in edificiul Academiei. 

« Art. 4. — Conservatorul Bibliotecii si al Colectiunilor primeste, in 
afarft de diurnele de sedinte, o indemnizatie lunarft fixatfl prin bugetul 
anual. 

Serviciile Administrative 

« Art. 5. — Serviciile administrative sunt : 

« a) Cancelaria Secretariatului ; 

« b) Serviciul Contabihtfttii ; 

« c) Serviciul Bunurilor ; 

«d) Serviciul Contenciosului ; 

« e) Serviciul Publicatiunilor. 

« Art. 6. — Toate aceste servicii sunt subordonate direct Secretair 
rului General. 

a) Cancelaria Secretariatului 

« Art. 7. — Cancelaria Secretariatului este condusft de un Director, 
in atributiunile caruia intrft lucrftnle de cancelarie, sercetariatul sedin ff 
telor Academiei si Delegatiunii, registratura si arhiva. 

« Art. 8. — El centralizeaz^ lucrjjrile tuturor serviciilor administrair 
tive, prezintandu-le, insotite de referate, Delegatiunii si Secretarului 
General, apoi remite acestor servicii, spre executare, deciziunile Presedin- 
telui si Secretarului General si toate hotftrinle plenului, ale Delegatiunii, 
Sectiunilor si Comisiunilor, — Sefii celorlalte servicii rftmanand r^spunz^T 
tori de aducerea la indeplinire a acestor deciziuni si hotftriri. 

« Art. o. — Directorul Cancelariei primeste, pregftteste si expediazX 
intreaga corespondent^ intern^ si extern^; tine evidenta statelor de seri 



www.digibuc.ro 



io6 



3ED;NTA DELA 16 MAI i»40 



viciu ale intregului personal : functionari si oameni de serviciu ; public^ 
in ziare rezumatele comunicarilor facute in sedintele publice ale Acade- 
miei, redactate sau revazute de autorii lor; tine jurnalul istoric al Acai 
demiei. 

« El este ajutat in atributiunile sale de personalul inserts in bugetul 
anual. 

b) ^ervtctul Contabilitfitii, Casieriei, Inventarelor §i Comercializfirii 

Publicatiunilor 

« Art. 10. i— i Serviciul Contabihtatn este condus de un Director si 
cupnnde urmatoarele birouri : 

« i . fiiroul executant bugetului, insarcinat cu controlul executarii at^t 
a bugetului special, cqt si a bugetului general, cu controlul incasarn regu- 
late a venitunlor si ordonantarea cheltuelilor, precum si cu venficarea 
actelor justificative. 

<i 2. fiiroul Casieriei, insarcinat cu operatiunile curente de casa. 

<i 3. fiiroul Inventatelor, insarcinat cu tinerea in evident^ a inventarului 
intregn averi mobile si imobije a Academiei si a tuturor fondurilor speciale 
pe care le administreaza, csjt si venficarea lor; de asemenea cu tinerea in 
evidenta a tuturor efectelor publice si actiunilor; cu urmani'ea incasani 
cupoanelor si dividendelor, precum si cu operatiunile ce rezulta din 
lesirea la sorti a titlunlor. Toate efectele de Stat, obligatiunile si actiunile 
vor fi tinute in depozit liber la Banca ls[ationala a Romsjniei, la Casa de 
Depuneri sau la alte institutiuni de Stat hotarite de plen in sesiune generala. 

«4. fiiroul Contabilittftii, insarcinat cu tinerea contabihtatn in partidg 
dublft si incheierea, la finele anului, a contului de gestiune anuala, ca si 
a bilantului general ; de asemenea cu inregistrarea si controlul tuturor acte- 
lor justificative ce pnvesc intreaga gestiune si admmistrare a Academiei. 

<( 5. Ptiroul Comerciahzqni Publicatiunilor, av^nd urmatoarele insar- 
cinari : 

« a) Pnmeste spre depozitare si inventariaza toate publicatiunile 
tipante de Academie, avsjnd in sarcina sa tinerea la curent a registrelor 
de intrare si lesire a acestora si buna r^nduialft a depozitului. 

« b) Expediazft, atsjt prin cuner si pnn posta, c^t si prin Serviciul de 
Schimburi international de pubheatn, cu luare de dovada despre expe- 
diere si primire, exemplarele cuvenite membnlor Academiei, tnstitu- 
tiunilor, autorilor, etc. diij tara si strflinState. 

«c) Jntocmeste, pentru fiecare pubhcajiune in parte, 0 fis^ special^, 
care cupnnde evidenta exactfl a exemplarelor pnmite, distribute gratuit, 
ofente in schimb, puse in v^nzare si ramase in depozit. Aceastft evidenta 
e tinutft si intr'un registru special. 

« d) Se ingrijeste de comercializarea publicatiunilor Academiei, in 
care scop intretine relatiuni cu librariile importante din toatfl tara si din 
strflinfttate. Tot in acest scop se ingrijeste ca publicul sft fie pus in 
cunostintft de aparitia si continutul nouftlor publicatiuni ale Academiei 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 16 MAI 194* 



prin anuntun si referate publicate in ziare si reviste. De asemenea public^ 
liste lunare despre nouale lucr^ri ap^rute, care se tnmit la libr^rii si 
edituri. 

« e) Pentru publicatiunile puse in v^nzare la hbr^rii, intocmeste un 
"borderou de expediere in doufj exemplare, din care unul se trimite Servi- 
•ciului de Contabilitate si Casierie, care este obhgat a tinea la zi situatia 
acestor publicatiuni ; 

«f) Trimite la fiecare trimestru Directiunn Contabilit^tii o situatie 
a cftrtilor vjjndute, depuse in comision la libr^ni si rftmase in, depozit. 
JjZ. sjsjrsitul fiecjjrui exercitiu va face num^r^toarea qjrtilor din depozit 
-§1 numai pe baza constatjjrilor fSjcute se va da descftrcare Sefului de- 
pozitului. 

« Art. 11. — Serviciul Contabilit^tn se face de Directorul Contabili- 
tSjth, de un Casier si de personalul prevjjzut in buget. 

« Directorul Contabilitfttii are rjspunderea tinern in bunft regul^ a 
registrelor serviciului sftu. El lucreazft sub supravegherea Delegatiunii si 
^ Comisiunii financiare. Directorul Contabihtfltn contrasernneazfl man- 
datele de platft si corespondenta serviciului, aljjtun de Secretarul General. 

« Verified contunle de plat^. 

« Incheie lunar situatia executjjrii bugetului si balanta de verificare. 

« JLa finele exercitiului incheie contul de gestiune si bilantul anual. 

« El adunft elementele pentru alqjtuirea proiectelor de bugete de cfttre 
Delegatiune si Comisiunea financiaqj. 

« Verified la fiecare sfqrsit de zi situatia Casei ; verified de asemenea 
-contunle dela imprimerii inainte de a fi date la Casft spre achitare. 

« Tine al doilea r^nd de chei ale Casei, pnmul fund incredintat Ca- 
.sierului. 

« Art. 12. — Mandatele de platjj vor fi emise de cfttre Serviciul Conta- 
bilit^tii pe baza aprobjjrilor date de delegatiune ori de Secretarul general 
{dup3 importanta si categoria pljtii ordonate). 

« Mandatele de platjj vor fi insotite de piesele justificative. 

« Chitantele de primiri de numerar (incasjri) vor purta viza Casierului 
si viza de control a Directomlui Contabilitjjtn. 

« Art. 13. — Directorul Contabilitjtn are impreunft cu Casierul rftspun- 
derea Casei si face corespondenta privitoare la administrarea b^jjeasc^ 
51 gestiunea fondurilor. 

« Art. 14 — El face Delegatiunii Academiei, ori de c^te ori e necesar, 
propuneri pentru capitalizarea atat a sumelor prevftzute in bugete si rea- 
lizate, precum si a sumelor incasate in plus peste prevedenle bugetare. 
Delegatiunea va hot^ri asupra sumelor de capitalizat, asupra narurii efec- 
telor si a plasamentelor de f^cut. 

« Art. 15- — El prezintft, in fiecare lun^ situatiunea executjjrii buge- 
tului pe titluri cu balanta de verificare, lar trimestrial, situatia execut^ni 
bugetului pe articole 

« Art. 16. — Casierul face incas^rile si plfttile Academiei ordonantate 
in numerar. 



www.digibuc.ro 



io8 



$EDINTA DELA 16 MAI 1940 



« El semneazS chitantele ce emite pentru sumele incasate. Chitantele 
vor fi vizate de Seful Contabilitatii. 

« Art. 17. h Casierul va avea o garantie in valoare eel putin egala cu 
de douS ori salanul sSu anual. 

« Art. 18. — Manipularea numerarului se face de Casier. 

« Sumele disponibile peste nevoile curente ale ,Academiei se vor pu- 
tea depune in cont curent, pe termen sau la vedere, dupa cum va hotart 
Delegatiunea. 

c) Servictul Bunurilor 

« Art. 19. h ,Administrarea, exploatarea, punerea in valoare s,i intre- 
tinerea in buna stare a intregii averi imobile a ,Academiei, const^nd din 
mosii, ferme, balti, paduri, case de locuit, magazii, localuri de fcoale, 
localunle in care este instalata ^cademia §i anexele ei s,i once fel de construc- 
tiuni, precum si mormintele donatorilor a caror ingrijire a fost lasatS in 
sarcina /Vcademiei, este incredintata 1 Serviciului pununlor. 

« Art. 20. — /Vtributiunile si indatonrile acestui serviciu sunt : 

« a) Sa alcatuiasca un inventar enumerativ descriptiv si evaluativ ar 
tuturor bunurilor, cu toata averea mobila si imobila ce se afl£ pe fie- 
care din ele si a intretine evidenta lui; 

« b) Sa studieze si sS propuna Delegatiunii sistemele cele mai practice,, 
lesnicioase si rentabile pentru exploatarea fiecarui bun, fie prin arendare, 
fie prin regie propne; 

« c) Sa raporteze asupra st^rii fiecarui bun si sa propuna mijloacele 
de intretinere, imbunatatiri si punere in valoare, aratqnd lucrarile ce sunt 
necesare in acest scop si costul lor; 

«4) SS organizeze exploatarea bunurilor administrate in regie si sa: 
akatuiasca caietele de sarcini §i conditiunile pentru cele ce urmeazS a fi 
arendate ; 

« e) SS supravegheze regulat toate exploatarile in regie si sa se contro- 
leze venitunle si cheltuelile si dacS inventarul viu §i mort, constatat la 
inventariere, este in fnnta si in ce stare se aflS; 

<tf) SS prezinte Delegatiunii, la fiecare sfftr§it de an, un bilant at 
rezultatului exploatarii fiecarui bun si un proiect de buget de venituri 
si cheltueli; 

«g) Sa studieze si sa ia cuvenitele masuri pentru intretinerea ir* 
buna stare a mormintelor donatorilor, care au fost lasate in ingrijirea. 
,Academiei. 

« Art. 21. — Serviciul punurilor este condus de un Inspector al Pu- 
nurilor avffoid titlul de Inginer agronom, ajutat de administratorn de mosir 
§i de personalul necesar. 

« Pentru amenajarea §i exploatarea padurilor, Inspectorul punurilor 
va fi secundat si de un Inginer silvic, ajutat de personalul necesar de 
specialitate. 



www.digibuc.ro 



§EDINTA DELA 16 MAI 19^9 



d) Serviciul Contenciosului 

« Art. 22. n Serviciyl Contenciosylyi are condycerea tyturor lycrSrilor 
jyndice ale Academiei. El ii apara interesele fat5 de aytoritatile jydiciare 
si administrative, folosind toate mijloacele legale; 

« a) Intocmeste referate asypra chestiynilor jyndice interesand Aca- 
demia, pentru Delegatiyne, Secretariatul General si Conservatorul Biblio- 
tecii si Colectiynilor ; 

« b) Redacteaza actele si conventiynile pe care Academia le incheie in 
•conformitate cy legea, cy statutele si regulamentele ei; 

« c) "Tine, pentru buna ordine a lycririlor si pentru precisa yrmarire 
a proceselor, yn registru in care se tree toate termenele proceselor pe care 
Academia le are in fata instantelor judecStoresti si administrative; 

«d) De asemenea tine un registru de executarea sentintelor pronuntate 
-de instante pentru neindeplmirea obligatiynilor impuse atelierelor de arte 
grafice, in ceea ce priveste despagubirile civile si cheltuehle de judecata 
acordate Academiei ; 

« e) Are sarcina arhivei juridice a fondynlor, fundatiunilor si dona- 
tiunilor Academiei, in care se pastreazii situatia juridica a fiec^rui fond, 
fundatiune sau donatiune. 

« Art. 23. _ Serviciul Contenciosylyi este condys de yn Director de 
Serviciy, cy concyrsyl unyia sau mai myltor avocati, ajytati de fynctio- 
-narn prevazuti in byget. 

e) Serviciul Publicatiumlor 

« Art. 24. 1— Serviciyl tipanru pyblicatiynilor Academiei are urinal 
toarele atribytiyni: 

« a) Pnmeste manyscrisele destinate pyblicatiynilor Academiei si 
aprobate de plen say de Sectiyni a fi tipante in aceste pybhcatiyni ; 

<ib) Ingrijeste de trimiterea lor la tipografie, de corectunle necesare 
si propyne Secretarulyi General _ potrivit normelor fixate de Delega- 
■fiyne _ pretyl de vanzare al pyblicatiynilor editate ; 

<ic) Controleaza si verifica conturile dela imrpimern ianinte de a fi 
tnmise Contabihtatn spre achitare. 

Numiri n atribufiuni _ pedepse. 
« Art. 25. _ Servicnle vor fi de cmci ore pe zi. Orele syplementare 
se vor plati in plys dypa tarifyl stabiht de Delegatiyne. 

«Art. 26 ^Personalyl Academiei Romane este compys din: 
« Fynctionan 

« Oameni de serviciy si randasi (cari fac de serviciy toata ziya). 

« Fynctionarn Academiei synt obligati saiSi faca regulat si constiincios 
*erviciyl; ei vor execyta in timpyl serviciylyi once lycran cu care ar fi 
insarcinati, pe langa acelea care tin strict de fynctiynea ce ocypa. 

«In afara de sarbatorile de Craciyn si Pasti, fynctionarn ay drept la 
« lyna concediy, intre i Iyhe si 30 Septemvne. 



www.digibuc.ro 



110 



SED1NTA DELA 16 MAI 1940 



<< Aceste concedii sunt acordate pe seru, astfel ca continuitatea servi- 
cmlui sa fie asigurata. Nu se pot acorda concedii in afara de acel de o luniL 
aratat la alineatul precedent, decat pentru boala sau nevoi exceptional 

« Aprecnnd imprejuranle, se pot acorda concedii peste doua luni. 
DacS concediul va trece de trei luni, atunci functionarul nu va avea drept 
decat la jumatate din retributiune 

« Concednle anuale din timpul veni se incuvimteaza de catre Se- 
cretarul General si de Conservator, pentru servicnle respective. 

« Celelalte concedii se aproba de catre, Delegatiune, pe baza cererii 
celui interesat si a referatelor Secretarului General sau ale Conservatoruluu 

« Se mai pot acorda functionarilor de catre Directoni de serviciu per- 
misiuni pana la eel mult trei zile in cursul unei luni. 

« Directoni de serviciu iau aceasta permisiune dela Secretarul general. 

«In afara de concedii, functionarii nu pot absenta dela serviciu decat 
numai pentru cazun de boala; in asemenea imprejurari ei sunt datori 
sa instiinteze de urgenta pe sefn lor directi Absentele nemotivate se consi- 
derS ca hpsa dela datone si se vor raporta Delegatiunn, care va decide 
asupra lor, putand atrage dupa ele pedepsele prevazute la art. 30 de mai jos. 

« Zilele de absents nemotivate sau orele intarziate, fara motive valabil 
recunoscute, vor fi consemnate de Directorul Cancelanei la sfarsitul fie- 
carui luni si vor fi scazute proportional din remunerarea functionarilor 
respectivi. 

« Art. 27. — Numirea personalului in locurile vacante sau dm nou in- 
fnntate pentru functionan se face prin concurs de Delegatiune, care va 
fixa si normele concursului. Recomandarile pentru inamtan se fac de 
catre Secretarul general, iar pentru Servicnle Bibhotecn de catre Con- 
servatorul Bibhotecn si se prezinta Delegatiunii de catre Secretarul general. 

« In scopul documentarn propunerilor de inaintare sau de pedepsire 
se infnnteaza pentru toti functionarii §i oamenii de serviciu cate un dosar 
personal. 

« Aceste dosare vor fi alcatuite din : 

« a) O foaie aratand starea civila, studnle, lucrarile, decoratiunile func- 
tionarului sau omului de serviciu respectiv; 

<< b ) F01 anuale intocmite la finele fiecarui an calendanstic, in care se 
va nota de Secretarul general sau de Conservatorul Bibliotecii si al Co- 
lectnlor: chipul cum si-a indeplmit serviciul, absentele si cauzele lor^ 
recompensele, pedepsele si once poate da o icoana a functionarului sau 
omului de serviciu respectiv. 

<( Foile anuale se incheie prin propunen de inaintari — daca este cazul — 
cu specif icarea alegern sau vechimn, sau de mentmerea in grad. 

« Foile anuale se hpesc la dosarul personal respectiv. 

« Dosarele personale sunt confidentiale. Ele se pastreaza respectiv de 
Secretarul general si de Conservatorul Bibliotecii si al Colectnlor. 

« Art. 28. — Spre a fi numit functionar in servicnle Academiei, eel 
propus trebue sa fie Roman si sa poseada diploma de invatamant supe- 
rior dm specialitatea respectivS. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 16 MAI 1940 



III 



« Art. 2g. — Numirile noi de functionari in servicnle Academiei se 
fac in mod provizonu. Provizoratul sau timpul de incercare dureaza un 
an, in care timp se va vedea daci functionarul are aptitudinile si pregS- 
tirea necesara 1 spre a fi trecut in cadrele functionanlor definitivi. In timpul 
provizoratului el poate fi concediat din serviciu de catre Delegatiune, 
dupa aratarea motivate a Secretarului General sau a Conservatorului 
Bibliotecii, vestind pe eel in drept cu trei luni inainte. 

« Art. 30. — In cazul abatenlor de orice fel ale functionanlor se va 
proceda in modul urmator: 

«In urma cercetarn, Delegatiunea se va pronunta, ascultand si pe 
functionarul invinuit. 

« In cazul cand constatarea arata un delict de drept comun, invinuitul 
se defers justitiei si se suspends din serviciu — cu pierderea salariului — 
pana la hotarirea justitiei. 

« Pedepsele ce se pot aplica, dup5 caz, atat functionanlor, cat si perso- 
nalului de serviciu sunt: 

« a) mustrarea orala in particular ; 

« b) mustrarea orala in fata celor de grad egal si superior ; 

« c) mustrarea scrisS ; 

« d) pierderea salariului panS la 15 zile; 

<ie) suspendarea din serviciu pana la sease luni , 

« f) revocarea din serviciu ; 

« Pedepsele dela punctele a, b si c se aplicS de Secretarul general sau 
de Conservator 

« Pedepsele dela punctele d, e si / se aplica de Delegatie. 

« Art. 31 — Directorn de Serviciu se conduc in lucranle lor de dispo- 
zitiunile cupnnse in statute si regulamente si de instructiunile date de or- 
ganele Academiei; ei impart si supraveghiaza lucranle functionanlor 
din serviciile lor si au raspunderea bunului mers al acestor lucran. 

Remunerari, tnaintdri 

« Art. 32 — Functionani Academiei se impart, in ce pnveste remu- 
nerarea, in grade si anume: 

« Servicnle administrative : Biblioteca si Colectiile : 

Gradul I 

« Director de Serviciu Prim bibliotecar 

Gradul II 

« Sef de Serviciu Bibliotecar principal (custode prin- 

cipal, numismat principal, arhi- 
var principal). 



www.digibuc.ro 



112 



SEDINTA DELA 16 MAI 1940 



Gradul III 

« Sef de Birou Bibliotecar (custode, numsimat, 

arhivar). 

Gradul IV 

<t Ajutor ( de contabil, de ca- Ajutor de Bibliotecar (ajutor de 
sier, de secretar de Cance- custode, de numismat, de ar- 
larie). hivar). 

Gradul V 

« Impiegat. 

Gradul VI 

<< — Stagiar. 

((Actualn functionari ajutatori isi pastreazS dreptunle castigate prin 
vechiul regulament. 

« Art. 33. — Remunerarea este cea prevazuta' in tabela de mai jos 
din acest regulament. 

« Functionarii definitivi au dreptul la un spor de 10% la salariu, la 
fiecare trei ani. Sporul se va socoti totdeauna la salanul inscris in buget. 

« La inaintare, functionarul pnme§te salariul noului grad, cSruia 
dup5 trei ani incep a se adauga sporurile prevSzute la aim. 2. 

« Niciun functionar nu poate pnmi mai mult de sease gradatii in timp 
de 35 ani de serviciu. 

« Art. 34. — Salariile lunare ale gradelor sunt cele urmatoare: 

Functionarul gradul I ....... 14.000 lei 



» » II 10.500 » 

» » III 8.000 » 

» » IV 6 000 » 

» » V 5.000 » 

» stagiar 4-75° * 



« In afara de aceasta, functionarii mai au dreptul la : 
« 0 indemnitate de chirie anuala egala cu patru lefuri lunare primi- 
toare in mina; 

« 0 indemnitate de 200 lei lunar pentru fiecare copil minor ; 

« Un ajutor de inmormantare (leafa pe trei luni). 

« Art. 35. — Functionarii can au o vechime minima de sease ani 
in grad, pot fi inaintati de Delegatiune, in conditiunile art. 27. 

« La inaintarile dintr'un grad intr'altul se va avea in vedere in prima 
linie alegerea si in a doua linie vechimea. 

« Inaintarile nu se fac in cursul anului, ci numai pe intaia zi a aplicirii 
bugetului. 



www.digibuc.ro 



§ED1NTA DELA 16 MAI 1940 



"3 



« Art. 36. — Persoanele insarcinate cu lucrari speciale si remunerate 
cu diu na nu vor fi considerate ca functionari si deci nu cad in prescrip- 
tiunile acestui regulament. 

Dispositiuni transitorii 

« Art. 57. — Functionarri Academiei aflati in serviciu la punerea in 
aphcare a acestui regulament pastreaza functiunile lor, chiar daca nu 
indephnesc conditnle de studii prevazute la art. 29 de mai sus. 

« Art. 39. — Oamenii de serviciu pentru birourile Academiei se numesc 
se revoca de Delegatiune. 

« Salarnle lor lunare sunt : 

« Oameni de serviciu: 3 300 lei lunar in primii cinci am de serviciu; 
3.550 lei lunar in ami 5 — 10; 3.750 lei lunar in anil 10 — 15; 3.950 lei 
lunar in anii 15 — 20; 4.200 lei lunar in anii 20 — 25. 

« Randasn au pentru aceiasi am: 2900, 3.100, 3.250, 3400, 3.500 lei 
lunar 

« In afarS de salarn mai au dreptul la urmatoarele : 
« 100 lei lunar omului de serviciu si 
« 80 » » randasului, pentru fiecare copil minor; 
« Ajutor de inmormantare dupa aprecierea Delegatiunii. 

« Art. 40. — Delegatiunea, autorizata de plenul Academiei, poate 
modifica salarnle prevazute in acest regulament. 

« Art. 41. — Toate dispozitiunile contrarii regulamentului de fatS 
sunt si raman abrogate. 

«Art. 42. — Acest regulament intra in vigoare la 1 Iuhe 1940 ». 

D-l I. SIMIONESCU ceteste urmatorul Raport al Comisiumi Fondului 
V. Adamachi, despre bursele acordate in 1939 — 1940 • 

« Hotarinle pe care D-voastre le-ati luat in trecuta sesiune generala, 
la propunerea Comisiumi Fondului Vasile Adamachi, cu pnvire la acor- 
darea de burse din vemtul acestui fond in anul scolar in curs, s'au exe- 
cutat precum urmeaza: 

« Din vemtul Fondului Adamachi s'a destinat pentru burse suma 
de lei 190.000 din care s'au acordat patru burse in tar&. Potrivit aceleiasi 
deciziuni urma sa se acorde si o bursa de 5.000 lei lunar, in strainatate, 
unui licentiat al Facultatii de §timte din Iasi, care avea sa studieze Fizica 
la Umversitatea din Paris sub conducerea tolegului nostru corespondent 
Horia Hulubei. 'Tmand seama insa de starea de razboiu in care se afla 
Franta, Academia la propunerea facuta de Comisiunea Fondului Adamachi 
in Decemvne trecut, a suspendat aceasta bursa eel putin pentru anul 
in curs. 

« Bursele acordate in tara sunt urmatoarele : 

«a) O bursa de 3.000 lei lunar, acordata in prelungire panS la 31 
Septemvne 1940, d-rei Jeana §oarec, ca sii-si termine pan5 la acea dat5 

8 A R — Anale. — Tom. LX — §edintele 1939 — 1940. 



www.digibuc.ro 



$EDINTA DELA 16 MAI 1940 



lucrarea <^e i^octorat in Zoologie, sub inoVumarea colegului nostru corespon- 
dent oMui Prof. C. Mofas, ^ela Faculfatea ^e Stiinte i^in Iasi. 

« Bursa a inceput in Octomvne 1937 si a fost prelungit^ pan^ la Septem- 
vrie viitor pentru ultima oanj. 

«b) O bursa ^e 3.000 lei lunar, acor^at^ <^-lui Alexandra Smirnov, 
cu incepere a"ela 1 Octomvne 1939, pentru a-si pregqti si obtme i^octora- 
^ul in Fizico-Chimice, in Laboratorul <^e Chimie organica al Facultatii 

Stiinte <^in Iasi, in eel mult o*oi ani. 

« c) 0 bursq <^e 2 000 lei lunar, acoro'ata in continuare elevului Scoalei 
Politehnice <^in Capital^, Rafiroiu Mircea Dorin. FJevul se afia in al Il-lea. 
an <^e s^u^ii. 

<id) O bursa o!e 1.500 lei lunar, elevului Scoalei Politehnice a!m Iasi 
Dumitru Porumb, care se aflq, ^e asemenea, in anul al Il-lea <^e 

« Deosebrf <^e aceste burse, s'a acoro'at cl-lui Prof. N. Morosanu, i^in 
Chisin^u, fost bursier al Fon^ului A^amachi, un fono 1 i^e excursie in 
sum^ ije 15 000 lei pentru a colecta mamifere fosile i^ela Cimisha (Ba- 
sarabia) si pentru a face cercetqri si colectii o"in preistoncul Basarabiei, 
Suma s'a pus, in vara anului trecut, la i^ispozitia oMui Morosanu, care 
potrivit cona"itiilor <^e acoro'are a acesftu fon^, a pre^at Laboratorului 
<^e Paleontologie <^ela Universitarea ^ln Bucuresti colectnle a^unate in 
excursia sa stiintificq. 

« Pentru imphnirea aMspozitiilor Jestamentare ale generosului testator 
Vasile A^amachi in cursul anului scolar viitor, Aca^emia Romany a pre- 
vi^zuf in bugetul pe exercitiul anului 1940 — 1941 suma o"e 390.000 lei. 
Comisiunea are onoarea a vq face urmqtoarele propuneri pentru folosirea 
acestei sume: 

« Continuarea bursei si in anul acesta oMui Al. Smirnov pentru i^oc- 
toraf (3.000 lei lunar). 

«2. Continuarea burselor panSj la isprqvirea termenului, una <^e 2.000 
lei lunar s^u^en^ului Rafiroiu Mircea i^ela Scoala Pohtehnic^ i^in Capi- 
ta si alta ^e 1.500 lei lunar lui D. Porumb i^ela Scoala Pohtehnic^ c^jrj 
Iasi. 

«3. Infiintarea unei noi burse pentru i^octorat, in locul aceleia expi- 
rate, a aVrei Soarec. Bursa se va pune la ^ispozitia Facultatii ^e Stiinte 
<^in Iasi si se va acoro'a, a"up^ recomana'area ei, la o specialise ^e care 
se simte nevoia, l^sata {o{ la aprecierea Facultatii. 

«4- Doua burse ^e cate 1.500 lei lunar la s^u^entii incepatori to{ la 
Facultatea $e Stiinte $m Iasi, pe {imp $e trei ani, una la Sectia ^e Stiinte 
Na^yrale si al{a la Sectia <^e Stimte Fizico-chimice. 

« 5. Douq burse <^e cate 1.500 lei lunar la i^oi styo'enti i^in anul I la 
Politehnica $m Iasi, pana la termmarea senior (4 am). 

« Bursele se a!au prin concurs, tinut la Iasi, potnvij Regulamen^ului 
stabiht <^e Acao^emia Romany. 

<\ Comisiunea mai propune un ajutor <^e 5.000 lei pentru Revista Stiin- 
tifica V. A^amachi, fun^ata ^e fostii bursieri i^in fon^ul V. A^amachi » t 



www.digibuc.ro 



5EDINJA DELA 17 MAI 1940 jj£ 

— Raportul se ia spre cunostinta, se aprobS propunenle Comisiunii pentru 
acordarea burselor in anul viitor si se realege Comismnea in persoana d-lor 
Alex. Lapedatu, I. Simionescu si Petre Bogdan. 



$EDINTA DELA 17 MAI 1940 

Presedinfia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-l TH. CAPIDAN ceteste urmatorul proces-verbal incheiat de Sec- 
tiunea Jiterara in sedinta dela 16 Mai curent: 

«Prezenti: d-nn G. Mumu, M Sadoveanu, Bratescu-Vomesti, S. 
Puscariu, I. Petrovici, Gh Petrascu, D. Caracostea, Lucian Blaga, Liviu 
Rebreanu, Th. Capidan, C. Radulescu-Motru, St. Ciobanu. 

« Astazi in 16 Mai 1940, membrn Sectiunn hterare ne-am intranit 
in sedinta speciala pentru alegerea a doi menibri activi in Sectiune in 
locul regretatilor Oct. Goga si N. Draganu. 

« Intrandu-se in ordmea de zi, d-l Sextil Puscariu propune pe d-l Ni- 
chifor Cramic in locul lui .Oct. Goga. 

« Se procedeaza la vot pnn buletin, potrivit art. 41 dm regulament 
si d-l Nichifor Cramic intrunmd unanimitatea de voturi (12 votun), este 
declarat ales si propus plenului spre votare. 

« Pentru locul al doilea, d-l Sextil Puscanu propune pe d-l Alexe Pro- 
copovici, expunand pe larg intr'un raport activitatea lui stiintifica. D-l 
Th. Capidan se rahaza la propunerea d-lui Sextul Puscariu. D-l C. RS- 
dulescu-Motru propune pe d-l Nicolae Cartojan, expunand de aseme- 
nea intr'un raport activitatea stiintifica a d-lui N. Cartojan. D-l I. Pe- 
trovici propune pe d-l I. Toroutiu, facand o expunere amanuntita asupra 
activitStn lui istorico-literare. D-l C. Radulescu-Motru recunoaste te- 
memicia propunern d-lui I. Petrovici. 

« Se procedeaza la vot potrivit aceluiasi articol si se constata ca, dup5 
cinci votan, niciunul n'a obtmut majoritatea regulamentara. 
— Se ia act si alegerea in plen a d-lui Nichifor Crainic se va pune la or- 
dinea de 31 a sedintei dela 20 Mai curent, conform art. 41 alin. 7, din Re- 
gulamentul General. 

D-l SEXTIL PUSCARIU ceteste urm&torul Raport asupra Dicfionarului 
limbii rotndne • 

«Pnn incetarea din vieata a mult regretatului nostru coleg N. Dra- 
ganu, am pierdut pe unul din cei mai pretiosi colaboratori la Dictionarul 
Academiei. DupS un deceniu de intrerupere, incepuse dm nou, in anul 
trecut, colaborarea cu unul din cele mai grele cuvinte, cu conjunctia si 
prepozitia de, cand moartea a pus pe neasteptate capSt neobositei §i 
fecundei sale activitati. 

«Pnn faptul c& Mmisterul Educatiei Nationale n'a mai prelungit 
detasarea la Dictionar a d-lor D. Mazilu, I. Chmezu si I. Costea, am 

8* 



www.digibuc.ro 



n6 



SEDINTA DELA 17 MA,I ^940 



mai pierdut trei colaboratori, tocmai cand ei se initiasera in tehnica lucrarii 
" si incepusera sa faca progrese imbucuratoare. •<rs 

« Daca am izbutit tofusi sa dam numarul de coale fagaduit, aceasta 
se datoreste muncii neobosite depuse de ceilalti colaboratori si mai ales 
de d-1 §t. Pasca si d-na Lia Manoilescu. D-l Costea a continuat sa lu- 
creze in orele libere si dupa incetarea detasarii sale la Dictionar, lar in 
d-l Macrea, asistent la Facultatea de Litere si filosofie din Cluj, am c^sti- 
gat un nou colaborator. 

« Anul acesta au fost redactate urmitoarele cuvinte : 

« dambla-dazvoca ( C. L a c e a ), 

« lua (A. Procopovici) f 

« ler-liptiu si m-malotea ( § t. Pasca), 

« desradacina-diagrama, deal-defaima (cuvinte vechi) si 

« efea-emulsiune (L. Manoilescu). 

« drege-dric (I. Breazu) 

« deala-degrada (neologisme) (I. Costea) 

« dialect-dinte (D. Macrea). 

« S'a continuat tiparirea literei L ajung^ndu-se panS la cuvantul Liptiu 
■si s'au tipant din litera D cuvintele incepatoare cu da. Revizia redactiei 
definitive o face pentru vol. I d-l I. A. Radulescu-Pogoneanu, 
pentru volumul II d-l T. N a u m, iar revizia traduceni franceze d-l 
Yves Auger. 

« Reorganizarea introdusa in 1938 — prin care s'a sporit numarul 
colaboratonlor si s'a dat cuvintelor o redactie mai comprimata — s'a do- 
vedit foarte buna, ajutandu-ne si prelucram intr'un an ceea ce mai inainte 
ne cerea doi ani de munca. Daca vrem ca Dictionarul sa progreseze repede, 
va trebui sS staruim in directia aceasta, cerand Ministerului Educatiei 
Nationale din nou sa detaseze un numar de 5 elemente tinere — asistenti 
universitari si profesori secundari — la Cluj, ca sS poatS lucra 
tot timpul la Dictionar, profit^nd de experienta vechilor colaboratori 
si de apara^ul stnntific dela Muzeul Limbii Rom^n,e. In acelasi timp 
Academia ar trebui sa prevada in bugetul ei viitor o suma din care sa 
se poata plati 15 coale anual Numai asa s'ar putea termina lucrarea 
in 12 — 14 am. 

« In discursul tinut in sedinta festiva din sesiunea trecuta, M. S. Re- 
gele a insistat asupra necesrtatu ca Academia sa puna c^t mai cur^nd la 
indem^na ^yturora Dictionarul Limbii Romane. Aceasta dorinta a precizat-o 
dupa sedinta, in urmatoarele cuvinte pe care a binevoit sa mi le adre- 
seze : « Dictionarul Limbii Romane trebue sa continue in forma lui 
actuate. Altitun de el avem nevoie de un dictionar mic, la indemana 
ftlturora, care sa apara cat mai cur{Ln,d ». 

« Chestiunea aceasta fiind de o deosebita importantS, am cerut d-Iui 
Presedinte al Academiei s'o puna la ordinea zilei a adunani extraordinare 
din toamna trecutS. Aceasta neput^ndu-se face, din cauze tehnice, cred 
ca Academia ar trebui sa se ocupe de aceasta problema in sesiunea dm 
Mai 1940, rezervjjnd una din sedinte pentru discutarea ei. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA, DEI.A, 17 MAI ig^tf 



i?7 



« Spre a prega^i {erenul aces^ei discutii si a da Delegatiei vreme 
sa sftidieze si posibili^atile ma^eriale de realizare a unui asemenea 
dictionary imi iau voia sa expun in cele urmafoare ca^eva principii 
generale. 

« Dictionarul eel mic poafe fi de douS feluri: sau un extras din dic- 
tionarul eel mare, sau o opera independents, pusa pe al^e baze si in^re- 
gindu-se cu Dictionarul eel mare. 

« A face un dictionar mic dinfr'unul mare nu e un lucru greu. Cum 
Dictionarul mare nu e inca gafa, ufilizarea ma^erialului de fise pen^ru 
parfea nelucrat^ inca nu s'ar pu^ea face deca{ cu mare pierdere de vreme 
si ar da de lucru la un numar mare de colabora^ori. 

« Dar un asemenea extras nici n'ar umplea un gol prea mul^ simti{, 
caci el nu s'ar deosebi mul{ de Dictionarul Universal al lui L. $aineanu sau 
de Dictionarul enciclopedic Cartea RomaneasdL 

« Ceea ce mi se pare urgen{, e o opera pe care nu o poa^e {ipari orice 
editor si nu o poafe face decaf Academia, cu presfigiul ei : un dictionar 
normapv, care sa puna capaf liberjatu excesive in in^rebuintarea de im- 
pruimrfun din {oafe limbile si de vorbe in^roduse din ^oa^e dialecfele, sS 
dea, aceluia ce vrea sa le cunoasca, sensurile exacfe si formele corecfe 
ale cuvinfelor rom^nes^i. Un asemenea dictionar-indrepfar ar face o ale- 
gere inteleap^S din bogatia prea mare de neologisme si de sinonime 
regionale, precum gramafica alege myloacele cele mai po^rivi^e penfru 
ca sa clSdim limpede, corecf si frumos fraza noas^rS. 

« Acfualul dictionar al Academiei e o lucrare sfnnfificS, care da \e- 
zaurul lexical al limbii rom^ne din {oa^e vremile si din \02\e. regiunile 
tarn, cSufand sa lSmureasca pe ce^or, la fiecare cuvanf, asupra onginei, 
lsfonei, desvol^Srii semanfice, rSspandirn geografice, frazeologiei, e{c. 
Esfe lucrarea de baza penfru once cerce^or de amSnun{. Valoarea lui 
consisfa in bogatia cuvinfelor frafafe si a exemplelor prin care se ilusfreaza 
in^rebuintarea lor in limba lit,erara si in graiul zilnic. 

« Dar pe ljjflga aceasfa operS de informatie {emeinicS, once Rom|n 
culf are nevoie de o car^e, nu prea mare, care sS-i arafe, care din mulfele 
variance formale e forma cea bunft si care dm mult,ele intelesuri e sensul 
exacf al fiecarui cuvan{ Pe el nuil in^ereseaza sa sfie ce insemneazft curare 
slavonism sau {urcism din vechile noasfre \ex\e, dar ar vrea sa sfie care e 
{ermenul romanesc pen^ru curare sculS pe care o s{ie numai dupS numele 
franjuzesc sau care e definitia jus^S a cu^Srui ^ermen Jennie. Cei preocu- 
pati de a vorbi bine romanest,e ar vedea ca 1 e cu ^ot,ul de pnsos sa zicem 
cupru, maladie, bild, e\c cand avem i — cu absolut, acelasi sens i — pe aramd, 
boald r fiere. 

« Un asemenea dictionar s'ar pu^ea face usor u^ihzand dictionarele 
exisfenfe (al Academiei ca{ a aparu^, al lui Tik^in, Dame, ^Sineanu, Can- 
drea-Adamescu), glosarele speciale si enciclopednle s^raine. Nefiind o 
lucrare lexicografica de specialise, ci mai mu\\ o opera de compilatie, 
el s'ar pufea face repede, termmarea lui fiind mai ales in functie de 
numarul sporif al colaborafonlor si de fonduri. 



www.digibuc.ro 



n8 



SED1NTA DELA 16 MAI 1940 



« Verbul a face sau conjunctive ca si cd ocupa in Dictionarul Acadei 
miei multe pagine ; in schimb lipsesc termeni medicali ca anevrism, ade t 
nom, hepatom, etc. carora Dictionarul eel mic ar trebui sa le consacre 
mai multe r^rjduri decat lui a avea sau prepozitiei de, si mai ales sa arate 
daca trebue sa zicem astmu sau astmd, axd sau ax, etc. 

^< Dar chiar si la cuvintele vechi ale limbii nu numai forma, ci si inte- 
lesurile variaza dupa regiuni : mos insemneaza « bunic » in Muntenia ?i 
« unchiu » in Moldova, casmaua e un fel de « harlet » in Muntenia si un 
fel de « tarnacop » in Moldova. Dictionarul-iindreptar ar trebui sa se ho- 
tarasca pentru unul din aceste doua sensuri si ar trebui sa arate Bana- 
tenilor ca babd insemneaza « femeie batrana» si nu « moasa » (= sage f 
femme) si unor Transilvaneni ca gdscd nu se poate intrebuinta in sens 
de « bulz ». Dictionarul Academiei inregistreaza toate aceste provincial 
lisme si msira toate sensurile pe care le are un cuvjjflt in difente regiuni ; 
un dictionariindreptar ar trebui sa limiteze polisemia cuvintelor la sen- 
surile cunoscute in cele mai multe regiuni si sa precizeze intelesul unor 
vorbe intrebuintate pentru lucruri diferite. 

« Acest dictionar ar trebui sa fie dustrat. Dar nu ca eel al Cartii Roma f 
nesti, care da ilustratu pentru cuvinte cu defilare, ci in felul cum este 
llustrat noul Dictionar Duden si mai ales Der SprachiBrockhaus. Acestea 
nu dau adica cateo llustratie pentru fiecare pe§te sau pentru fiecare nume 
de haind, ci la cuvantul peste se da o tabela cu 19 felun de pesti din cei 
mai cunoscuti (crap, pastrav, somn, stiuca, tipar, scrumbie, etc.), iar la 
imbrdedminte (barbateasca, femeiasca si de copu) se dau doua tabele cu cele 
mai importante haine (bluza, pantaloni, palton, pardesiu, vesta, frac, 
sacou, pullover, sweater, etc.). In felul acesta am avea in sfarsit o carte 
in care am gasi si exphcatia exacta a cuvintelor si cuvintele pentru no f 
tium pe care nu stim cum sa le numim. 

« La realizarea acestei carti ar trebui sa colaboreze toate sectiile Acai 
demiei. Sa nu uitam ca Academia a fost creata in intaiul rand pentru ca 
sa pubhee Dictionarul Limbii Romane. 

« Ar trebui alcatuita inainte de toate o redactte sub conducerea unui 
linguist, care sa dea indrumarile necesare eel or ce fac lucrarea de compii 
latie. Cuvmtele redactate ar trebui sa treaca la o comisie- a sectiei literare, 
care ar avea sa aleaga forma de recomandat intre doua sau mai multe va- 
riante (pattat sau pdtrat ; adauge T adduga t addugi ; versante t versanturi t 
versanti, etc.). Termenu tehmci — intre acestia si numinle romanesti 
de flon (diferite dupa difente provincn), de formatiuni topice, de obiecte 
agricole, etc. — ar trebui cercetati de speciahstn din diferitele sectn ale 
Academiei (inclusiv membrii corespondenti), iar in cazuri mai grele de 
o comisie. 

« Lucrarea aceasta de colaborare a Academiei intregi ar putea incepe 
numai daca exista, precum am putut constata cu bucune, la majontatea 
membnlor, o sincera donnta de a stabili o terminologie romaneasca. Ea 
s'ar putea face in vreme scurta — cam trei am — daci Academia gSseste 
posibilitati matenale de a o finanta. Sunt sigur ca o asemenea carte s'ar 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 17 MAI 1940 



119 



vinde mult, mai ales daca Ministerul Educatiei Nationale ar impuneiO 
m scoli. 

« Editia prima n'ar acoperi cheltuiala, fiindcStirajulnu ar trebui sSfie 
prea mare, iar pretul cartii mic. E de dorit ca s5 urmeze cap mai curftnd 
editia a doua si a treia, care ar putea f i completate prin cercetari ultenoare 
si in m&sura' ce progreseaza Dictionarul Academiei eel mare, Abia acestea 
ar aduce Academiei un venit, care ar putea deveni cu timpul considerabil, 

« Redactia micului Dictionar ar trebui facuta la Bucuresti de Bucuresteni 
— caci in capitals se vorbeste limba ce serveste de model tuturor, — „ intr'o 
sala anume amenajata, in localul Academiei si in contact permanent cu 
membrn Academiei. Ea ar trebui condusa de un Academician filolog. 

« In niciun caz eel ce conduce marele Dictionar si colaboratorii lui 
nu s'ar putea angaja la redactarea Dictionarului mic, caci cele doua 
lucran trebue sa apara paralel, intregindu r se, iar nu st^njenindu r se una 
pe alta ». 

— Se va convoca Comisiunea Dictionarului, pentru examinarea rapori 
tului. Comisiunea va coopta la lucrarile ei si pe dil coleg T h, C a p 1 d a n. 

D-l General R. ROSETTI ceteste urmatorul Raport despre activitatea 
Bibliotecii Academiei in anul 1939 : 

« Urm^nd a v5 infttisa, ca de obiceiu, activitatea si desSv^rsirile inde-i 
plinite de Biblioteca Academiei in cursul anului trecut, incepem prin a va 
aminti organizarea colectiunilor noastre si asezarea lor. 

1. COLECTIUNILE 

« Colectiunile bibliotecii Academiei, dup5 felul materialului pe care-1 
cuprind, sunt impartite — potnvit Regulamentului modificat in 1936 — 
!n urmatoarele sectiuni: 

«I. SECJIUNEA IMPRIMATELOR, cu diviziunile: 

« a) Carp si brosuri romjjnesti si straine, din toate timpurile si in toate 

limbile, pnvitoare cu deosebire la tara noastra si la neamul romftnesc. 

Cartile rom^nesti vechi, dinainte de anul 1830, sunt incredintate — ispre 

pastrare si folosire — 1 Sectiunii Manuscriselor si Documentelor, cu care 

au mai dese legatun de intrebuintare; 

« b) Pubhcafiuni periodice rom^nesti si straine: reviste, ziare, calendare, 

almanahuri, anuare, dan de seam3, situatii, statistici, rapoarte anuale, etc. 

SECJIUNEA MANUSCRISELOR in limbile: rom^na, latina, 
slava, greaca si altele. La aceasta sectiune se pastreaza si documentele 
istonce romanesti (onginale, fotografn si copn) precum si foile volante 
dinainte de anul 1866. 

#111. SECJIUNEA STAMPELOR cuprinz^nd: portrete, harti geo, 
grafice si istonce, planuri de orase si cetati, etc., onginale sau reproduse 
in difente chipun (htografii, fotografii, etc.). La aceasta sectiune se 
pastreaza si materialul grafic muzical. 



www.digibuc.ro 



120 



5EDINTA DELA 17 MAI 1940 



«IV. CABINETUL IsfUMISMATIC cupnnzand colectiumle de 
monete antice si romanesti. Pe langa Cabinetul ISfumismatic se mai afla 
si colec^iile cunoscute sub numele de Muzeul « M. C. Sutzu », precum si 
matenalul filatehc. 

2. LOCALUL 

« Colectnle Bibliotecii noastre se afla astazi stranse la un loc si ada- 
postite, in bune conditiuni de pastrare si folosire, in localul construit 
in anii 1936 — 1937. Mutarea si asezarea colectnlor si servicnlor s'au exe- 
cutat in luna Apnhe 1937, dupa urmatorul plan: 

« La parter au fost asezate: Cancelana Bibliotecii, Serviciile de cata- 
logare a Imprimatelor (carti si periodice), Sala de lectura a Imprimatelor,. 
avand alaturea o sala rezervata pentru membni Academiei si profesoni 
universitan si Serviciul Imprumutunlor cu cataloagele alfabetice si pe 
materii destinate pubhcului cetitor. La etajul I au fost asezate Cabinetul 
ISfumismatic si Muzeul M. C. Sutzu, Sala de lucru pentru manuscnse,. 
documente si carti romanesti vechi, precum si depozitul safe-unlor parti- 
culare. La etajul II s'au asezat: in aripa stangS Cabinetul Stampelor, 
avand alaturea depozitul de matenale respectiv, iar in aripa dreapta depo- 
zitul de manuscnse si documente cu safe-urile Bibliotecii. La etajul III 
s'a asezat depozitul de dublete al Stampelor. In subsolul cladirn s'a oran- 
duit un bufet cu o sala de fumat si atelierul de legat si reparat carti. 
In cladirea din 1927, legata pnn comunicatie cu noua constructie, s'au 
asezat, la etajul II, Serviciul Priminlor si biroul Conservatorului bibliotecii, 
celelalte etaje ramanand ca depozite pentru colectiumle imprimate. Au 
ramas in vechea cladire a A,cademiei, in fostele depozite de publicatiuni, 
colectiumle de dublete ale bibliotecii. 

« La 11 Mai 1937 acest nou local al Bibliotecii noastre a fost dat in 
folosirea publica. 

« A,sezata in fundul gradinn, departe de sgomotul strazii, inzestrata cu 
mobiher modern, cu serviciile sistematic organizate, noua cladire aduce 
reale imbunatatiri in ceea ce priveste atqt asezarea si pastrarea colectnlor 
cat si folosirea lor de catre pubhcul cercetator. 

« Este insa de amintit ca solutia la care s'a ajuns prin aceasta cladire 
akatueste numai un provizorat si ca trebue a se grabi constructia defimtivS 
a Academiei, ia care toate serviciile — al Bibliotecii in pnmul rand — sa 
se poata desvolta potrivit cu ntmul nou de vieata culturala a poporulu^ 
romanesc intregit. 

3. SPORUL 

«A) SECTIUISfEA IMPRIMA.TELOR a crescut in 1939 cu publi- 
catiuni intrate atat pe temeiul legii din 1904, cat si prin daruri, schimburi 
si cumparatun. Pentru pnmirea, inregistrarea si urmarirea pubhcatiunilor 



www.digibuc.ro 



§EDINTA DELA 17 MAI 1940 



121 



legale, bibhoteca siia organizat, inca cu multi am in urma, un Serviciu 
de primire care are acum 6 functionary si 2 oameni de serviciu. 

« S'au primit si inregistrat Jn cursul anului, prin acest serviciu, 7650 
carti si brosuri din tara in 7737 volume (in cate doua exemplare) — fata 
de 6700 opere intrate Jrj 19381 — si s'a tinut evidenta a 1669 publicatiuni 
periodice din tara (in cate doua exemplare), numar in care se cupnnd §i 
13 ziare romanesti §1 in alte limbi, imprimate peste hotare. Jn numarul 
celor pnmite nu se cupnnd mule de foi volante, care de multi ani jncoace 
nu se mai pot inregistra, si se pun d,e o parte, in pachete, spre a fi clasi- 
ficate si catalogate atunci cand serviciile vor avea personal indestulator. 

« Spre completarea colectiunilor cu publicatiuni legale netnmise, 
s'au urmarit la tipografi si editori 195 opere prin 183 reclamatiuni si in 
21 de cazuri s'au facut forme de dare in judecata pentru 44 opere. Pentru 
periodice s'au facut 2816 reclamatiuni (unele din ele cupnnzand mai 
multe titlun) si 220 dan in judecata. Fata de anul precedent numarul danlor 
in judecata este in scidere. 

« fteclamatiunile noastre au adus deci rezultate mai bune ca jfl ami 
trecuti, concursul autoritatilor Statului, indatorate prin lege sa sustina 
interesele Academiei, fund mai activ. Totusi hpsa de intelegere si uneori 
reaua credinta a tipografilor si editorilor jmpiedeca in mare masura apli- 
carea in conditiuni satisfacatoare a legii. Sunt imprimerii si editun, unele 
cu activitate jntinsa si cu frumos trecut in industria cartn, care trimie 
exemplare din cele mai urite, cu lipsuri de tot felul, sihnd prin aceasta 
Academia la multe interventii si pierdere de timp spre a obtine exemplare 
in buna stare. 

<\ Nadajduim ca unele din aceste neajunsuri sa fie Jfjlaturate prin punerea 
in aplicare a legii modificate, din 24 Martie 1937, care prevede, printre 
altele, urmatoarele masun de constrangere pentiu propnetani atelierelor 
grafice din tar3: 

<\ a) Majorarea amenzilor pentru contraventiunile la legea exemplarelor 
obligatorn dela 1 000 lei pana la 5.000 lei (art. 10); 

<\fr) Majorarea despagubirilor civile acordate Academiei Romane cu 
de 10 ori valoarea publicatiunilor executate si netnmise (art. 10); 

<\c) Acordarea de cheltueli de judecata pentru bibliotecile care se 
bucura de avantajul depozitului legal (art. 10); 

« d) Punerea Jrj concordanta a dispozitiunilor nouei legi cu o)ispo- 
zitiile art. 546 din noul cod de Proce^ura penala, in sensul ca atat 
despagubinle civile cat fi cheltuehle de judecata acordate de justitie 
bibliotecilor sa fie executate prin agentn Statului, in conformitate 04 
legea de urmanre; 

<\e) Punerea in concordanta a dispozitiunilor legii celei noi cu noul 
cod de procedura penala, jfl materie de prescriptie, precizandu-se ca con- 
traventnle la aceasta lege se prescnu dup& doi am dela aparitiunea lucranlor, 
prin derogare dela dreptul comun (art. 11). 

<\ In legaturS cu progresele tiparului in tara noastra, credem ca nu este 
lipsita de interes o comparatie cu sporal legal din alte tari ale Continentului, 



www.digibuc.ro 



122 



5EDINTA DELA 17 MAI 1940 



Cifrele de mai jos privesc in genere situatia din ami 1937 si 1939 si cuprind 
numai cartile si brosunle, fara pubhcatiunile penodice: 

Bulgaria (1937) 2.491 opere 

Ungaria (1937) 3.328 » 

Romania (1939) 7-6jo » 

Polonia (1937) 8.006 opere 

Italia (1937) 11-093 * 

Franta (1937) 14.91 1 » 



« Colaborarea, in ceea ce pnveste controlul publicatiunilor legale, cu 
celelalte biblioteci mari din tar5 (Cluj, Iasi si Cernauti), ne-a fost si in 
anul trecut de folos. 

« Pe langa aceste lucrari, Serviciul Pnminlor pregateste si trimite spre 
a fi publicate in strainatate — pnn Comisiunea Internationale de Cooperare 
Intelectuala, Almanahul Minerva, The Europa Service, revista Droit 
d'Auteur, Index Translationum, etc. — , difente statistici si bibliografh de 
traduced straine in limba romaneasca si da informatiuni presei si altor 
persoane despre pubhcatiunile ce apar. 

« Bibhoteca s'a mai imbogatit in 1939, pe langa imprimatele din tara, 
care se tnmit pnn obhgatie legala, atat pnn donatiuni cat si prin schimb 
de pubhcatiuni cu asezaminte culturale din strainatate. In fruntea dona- 
tonlor sta Societatea Natiunilor, care ne trimite toate pubhcatiunile ei 
oficiale, mr in fruntea publicatiunilor primite in schimb stau cele venite 
dela institutiunile stnntifice ale America, atat din Statele Unite cat si din 
repubhcele latine sud-amencane, precum si cele din Japonia si Rusia 
Sovietica. Pe langa acestea, bibhoteca a mai primit pubhcatiuni in schimb 
dela cele mai multe academii si societati savante din lumea intreaga. 

« Daruri de pubhcatiuni s'au mai pnmit dela urmatoarele institutii si 
persoane : 

« a) InsMufii: Smithsonian Institution din Washington, Legatiunile 
dm Bucuresti ale Frantei, Itahei, Olandei, Danemarcei, Jugoslaviei, Rusiei 
Sovietice, Poloniei, Inalta Curte de Casatie a Romaniei, Epitropia Aseza- 
mintelor Brancovenesti, Fundatia Cultural5 Principele Carol, Directiunea 
Marinei Comerciale din Ministerul Aerului si al Mannei, Directiunea 
Generala a P.T.T., Directiunea Generala a Monitorului Oficial, British 
Council-London, Institut Balkanique-Beograd, Societe pour le develop- 
pement des Relations Culturelles Internationales din Marunouchi-Tokyo- 
Japonia, Bibhotheque de la Chambre des Deputes Hellenique-Athenes, 
Comisiunea Monumentelor Istorice din Bucuresti; 

« b) Persoane: D-nele: Alexandnna Enachescu-Cantemir, Ioana N. 
Ghica-Comanesti, Jindra Huskova-Bratislava, Maria Amiral Lupascu, 
Maria Oprescu; Pr. Paraschiv Angelescu si d-nn: Colonel G. Bacaloglu, 
G. Baiculescu, Prof. T. Balan, Prof. Al. Barcacila, Prof. Dr. Valenu Bologa, 
Prof. Theophile Boreas-Athenes, Dr. Nicolae Branzeu, Prof. C. Bratescu, 



www.digibuc.ro 



SjEDINTA DELA 17 MAI 1940 



123 



Inginer V. Bruckner, Prof. Maurice Caullery-Paris, Prof. Dr. M. Ciuc2, 
Prof. Radu Codreanu, Mitita Constantinescu, Prof. Vasile Cnstu-Sofia, 
Prof. Ing. N. Danaila, Prof. N. Dascovici, Dem. Dimancescu, Prof. Vintila 
Dongoroz, Prof. M. Dragomirescu, V. Dudu, Par. Econom D. Furtuna, 
Prof. G. Giuglea, Prof. D. Gusti, Spiru Hasnas, Henri Helfant-Madnd, 
Teofil Ioncu, Prof, Serban Ionescu, Prof. K. Jaberg-Berna, Prof. N. Iorga, 
Const. I. Karadja-Berlin, Prof. Const. Kintescu, Edmond Labbe-Pans, 
Jose Licinio-Rendeiro, Lubango-Angola, Gino Lupi-Milano; Colonel N. 
Manolescu, Prof. C. Moisil, Prof. C. Motas, I. Muslea, Arhitect Iulian N5- 
mescu, Prof. C. Narly, F. G. Naum, Prof. Const. Nedelcu, Teodor Nicolau, 
Prof. Dr. C. Parhon, Prof. Gonzalo Pena y Troncoso-Mexico, Prof. Nicolae 
Petrescu, Mihail Pizanty, Prof. Cr. Predescu, Prof. I. Raducanu, Prof. 
Al. Rosetti, General R. Rosetti, Prof. Mario Ruffini-Torino, Silviu Rusu, 
A. Sacerdoteanu, Prof. Radu I. Sbiera, Corneliu Secasanu, H. Dj. Siruni, 
Prof. I. Simionescu, Prof. Victor Slavescu, Nicolae Solomon, Prof. Eug. 
Sperantia, Dr. Sarafidi-Constanta, Inginer M. Stamatiu, Prof. I. D. 
Stefanescu-Paris, Prof. Fl. Stefanescu-Goanga, Prof. V. N. Stmghe, 
Prof. H. Stahl, Const. Tautu, Mr. Tefri, Neuilly-sur- Seine-France; 
General Adj Paul Teodorescu, M. Teodonan-Carada, I. E. Toroutiu, I. 
Urban, Emil Vartosu, Prof. George Vernadsky-New Haven (Connec- 
ticut), U.S.A.; Laura Vlad, Prof. Radu Vulpe. 

« Din numarul imprimatelor pnmite in dar sau in schimb in cursul 
anului 1939 s'au inregistrat si predat servicnlor de catalogare respective 
2740 opere in 2823 volume carti, precum si 1812 pubhcatiuni penodice 
straine in 8766 numere. 

« Colectnle imprimatelor au sporit de asemenea prin cumparare, cu 
-951 opere in 1018 volume carti. 

« Pe langa procurarea de carti straine necesare studnlor privitoare la 
tara si neamul romanesc, a fost si in anul trecut tot mai vie preocuparea 
•de a procura — prin cumparare — c3rti si penodice romanesti vechi, 
spre completarea tezaurului cultural national aflat in colectnle bibhotecii 
Academiei. 

«B) SECTIUNEA MANUSCRISELOR SI DOCUMENTELOR a 
crescut in 1939 cu urmatoarele: 

« a) 58 volume manusciise cu provenienta: 15 cumparate, 40 primite 
in dar si 3 prezentate la premnle academice si neretrase in termen. Dupa 
limba in care sunt sense, aceste volume se impart. 52 in limba romanS, 
1 in limba francezS, 2 in limba slav5, 1 in limba greacS si 2 in mai multe 
Jimbi; 

* b) 53 documente nationale — dintre care 47 sunt onginale iar 6 in 
■copii fotografice — provenite : 42 pnmite in dar si 1 1 cumparate ; 

« c) Arhiva Csany din Arad (54 pachete) ; hdrtiile 1 dmase dela Ovid 
Densusianu (25 mape) si corespondenta familiei I. C. Brdtianu (3 lazi 
sigilate, ce nu se pot deschide inamte de 1969). 



www.digibuc.ro 



124 



$ED1NTA DELA 17 MAI I94» 



« Institutule si persoanele care au facut donatiuni in 1939 pentni 
aceasta sectiune sunt : Primana Municipiului Arad, Prefecture jud. Hotin 
famihile Bratianu, Resch; d-nele: Maria Amiral Lupascu, Elena Perti- 
can-Davilla, Elena Puscanu si d-nn: M. Beza, I. Buzdugan, B. Catargi,. 
I. Calinescu, D N. Ciotori, M. Costachescu, C. Gulyas, V. Grecu, 
T. Ioncu, N. Mihaiescu-Nignm, C. Orghidan, Em. Orzescu, I. Popo- 
vici, Gh. Potra, Gh. Paraschivescu, Andrei Radulescu, C. Radulescu- 
Motru, R. D. Rosetti, General R. Rosetti, V. Slavescu, C. Stoicescu,. 
H. Stahl si Gr. Trancu-Iasi. 

« Pe langa Sectiunea Manuscriselor si Documentelor s'a instituit in. 
1938 un depozit de documente particulare, in scopul de a pune cat mai 
multe documente istorice la adapost de stricaciuni si de a usura cerceta- 
tonlor cunoasterea a cat mai multe acte privind trecutul nostru departat 
sau apropiat. Depozitarea acestor acte (documente, manuscnse, scnsori,. 
etc.), care raman propnetatea acelor ce le-au depus, se face in chip gratuit 
si pe timp limitat sau nelimitat, in « safe »-unle anume instalate in noul 
local. Numeroase persoane s'au grabit sa-si asigure astfel pastrarea docu- 
mentelor ce poseda depunandu-le, in conditiunile stabilite de Academie^ 
in « safe »-unle de siguran^a ale bibliotecii. 

« C) SECTIUNEA STAMPELOR a crescut in 1939 cu: 36 stampe 
(10 legale, 7 daruite si 19 cumparate); 95 portrete (94 legale si 1 daruit)- 
16 albume (10 legale, 5 daruite si 1 cumparat); 15 fotografn (daruite); 29 
calendare de perete (legale); 9 diplome (8 legale si 1 daruita); 79 harti (28 
legale, 48 daruite si 3 cumparate); 2 atlase (1 daruit si 1 cumparat) si 794. 
opere muzicale (167 legale, 622 daruite si 5 cumparate). 

« Pentru cresterea colectmnilor acestei sectiuni au facut daruri, in 
1939, urmatorii: D-nele: Cornelia Comanescu, E. Dvoicenco, Maria Amiral 
Lupascu, Filofteia Nicoleanu, Ana Urhci, Teodora Voinescu; D-nii: Artur 
Coman, V. Dudu, C. C. Dumitrescu, N. Istrati, Jose Lamoc, D. Millas, 
G G Nemetescu, Prof. G. Oprescu, General R. Rosetti, Dan Simonescu^ 
Prof. Em. Simtion, G. Sterescu, Dr. C. Sturdza precum si institutiile : 
Casa Autonoma a Monopolunlor-Bucuresti, Asezamintele Brancovenesti- 
Bucuresti si Geological Survey of England. 

«D) CABINETUL NUMISMATIC s'a imbogatit in anul trecut cu 
190 monete si medaln. 

« Fata de anii antenori sporul inregistrat in 1939 la toate aceste sec- 
tiuni ale Bibliotecii — atat legal cat si provenit din donatiuni, schimburi. 
si cump2ratun — este in neincetata crestere, dupa cum se poate constata. 
si din tabelele urmatoare: 



www.digibuc.ro 



3EDINTA DELA 17 MAI 1940 



TABELA I, aratSnd sporul legal in ami 1935 — 1939 



Ann 


Volume 
51 bro$un 


Reviste 
51 ziare 


Atlase 


tr 

a 


Stampe $1 
portrete 


Albume 


Note 
muzicale 


Formulare 
ilustrate 


I93S 
1936 

1937 
1938 
1939 
Totalul 
crejterilor in 

I93S— 1939 


S-48o 
6 180 
6 275 

6 773 

7 737 


2.351 
2.29s 
2 343 
2 051 
1.669 


6 
2 
1 
1 


7 
42 
31 
20 
28 


18 
42 
59 
129 
104 


9 

10 

12 
8 
10 


29 
88 
no 
240 
167 


39 
40 
20 
32 
37 


32 445 


10.709 


10 


128 


352 


49 


634 


168 



TABELA II, aratSnd sporul legal din 1939, dupS felul pubh- 
ca^iunilor 91 dupa limba in care sunt sense 



L 1 m b a 


Volume 
si bro$uri 


Reviste 


Ziare 
51 gazete 


Total 


Romana . . . 


6 234 


782 


559 


7-575 


FrancezS . . . 


775 


19 


8 


802 


Germana . . . 


35i 


42 


54 


447 


Maghiara . . . 


216 


79 


91 


386 


Alte limbi. . 


86 


5 


7 


98 


Mixte . . . . 


75 


16 


11 


102 


Total . . . 


7 737 


943 


726 


9410 






1.669 





TABELA III, aratand sporul general, la toate sec{iunile Bibhotecn, in 1939 



Provenien^a 


Carti 


Penodice 






ay u 

8.8 




n 


8 2 


.uzicale 


V 
m 


nente 


"•"3 






Reviste 


Ziare 




G «- 




0 




u 












■ifi 


5 






UT3 
** 4) 




u 
ft 


1 s 


Din 


S 


Din 


s 


tn 




5 0 


8 




II 


V 


§ § 


0 






O 




fara 


Stra 


$ara 


XO 

u 
*-> 


< 


K 


a & 

w 




< 


£~ 


0 

z 


° p 
> b 


0 
Q 




Legale . . 


7 650 


7-737 


943 




726 






28 


104 




10 


37 


167 








Dar si 


































schimb 


2.740 


2 823 


74 


1 913 




13 


1 


48 


8 


15 


5 


1 


622 


15 


42 


190 


Cumparate 


95i 


1.018 


11 


153 






1 


J 


19 




1 




5 


43 


11 




Total . ■ . 


"•341 


".578 


1 028 


2 066 


726 


13 


2 


79 


131 


15 


16 


38 


794 


58 


53 


190 



www.digibuc.ro 



12.6 



$ED1NTA DELA 17 MAI i 9 4» 



4. LUCR^RI DE CATALOGARE SI ALTELE 

« Fata de anul precedent lucrarile executate in 1939 au fost in parte 
incetinite din cauza deselor concentran ale personalului supus serviciului 
militar. S'au depus totusi dm partea personalului nostra toate sfort^nle 
ca lucrarile sa nu sufere intarziere, astfel ca diferenta fata de anul trecut 
se observft numai la echipa de catalogare pe matern, nevoitg, din motivele 
aratate, sa-si suspende, timp de c^teva luni, orice activitate. 

«I. SECTIUNEA IMPRIMATELOR a continuat si in 1939, pe: 
lfinga catalogarea publicatiunilor curente (legale, daran, schimburi si 
cump^rftturi), sft inregistreze dupa noul sistem publicatiuni din vechile 
bibhoteci ale Academiei. 

«A) gerviciul Catalogului cftrtilor. Dela 1 Ianuarie 1938 acest 
serviciu functioneaza cu trei echipe de catalogare: echipele I-a si a Il-a 
pentru catalogarea alfabetica, echipa Ill-a pentru catalogarea pe matern.. 

« Echipa I-a (compusa din 4 functionan) si echipa Il-a (compusa din 5 
functionari), au lucrat in orele de dimineata: 8 — 13 iar echipa a Ill-a 
(compusa djn 3 functionari) a lucrat in orele de dupa amiazi: 13 — 18. 
Cfttesitrele echipe au fost ajutate, in lucrarile lor, de un om de 
serviciu. 

« a) Echipa I-a a inscris in inventar in 1939 un numar de 3018 opere 
in 3255 volume (Nr. 157.673 — 160.690). S'au catalogat definitiv si s'au 
asezat in raftunle bibliotecn 3607 opere in 3868 volume (Nr. 149 076 — 
150.472 cu care s'a incheiat vol. 23 dm inventar si 157.673 — 159.882 din 
vol. 25 de inventar), pentru care s'au lucrat 4892 fise pentru catalogul 
alfabetic al autonlor si 3607 fise pentru catalogul pe materii, in total 
8499 fise. 

« Pentru catalogul alfabetic-dublet, destinat salii de lectura a lmpn- 
matelor, s'au lucrat de asemenea 4892 fise. (Dintre acestea, 2668 fise au 
fost copiate de personal auxiliar in ore suplimentare). S'au lucrat deci in 
1939, pentru cele trei cataloage, 13.391 fise. 

« Dintre publicatiunile in curs de aparitie s'au inscris in inventarul 
special 143 opere (C. 3260 — 3402), pentru care s'au fftcut 143 fise de 
control. S'au mai lucrat fise speciale pentru acestea si anume: 207 fise 
alfabetice si 143 fise pe materii, iar pentru catalogul alfabetic-dublet s'au 
fftcut 207 fise (dintre care 93 au fost copiate de personal auxiliar in ore 
suplimentare). S'au lucrat in total, pentru publicatiunile in curs, 700 fise. 

«In rezumat, echipa I-a a lucrat in cursul anului trecut 14.091 fise;. 

nb) Echipa a Il-a a inscris in inventar in 1939 un numgr de 3754 
opere (153.21 1 — 156.964) in 4137 volume. S'au cataloga\ definitiv si. 
s'au asezat in rafturile bibliotecn 3950 opere (Nr. 152.316 — 156.265) in. 
4390 volume, pentru care s'au fgcut: 5291 fise pentru catalogul alfabetic 
si 3958 fife pentru catalogul pe matern, in total 9241 fise T 

« Pentru catalogul alfabetic dublet s'au lucrat 5291 fise. (Din acest 
numftr, 3487 fise au fost copiate de personal auxiliar in ore suplimentare). 



www.digibuc.ro 



SED1NTA DELA 17 MAI 1940 



127 



« S'au mai catalogat provizoriu 101 opere in curs de apantie (C. 3403 — 
C. 3503) pentru care s'au facut 101 fise de control, 137 fise alfabetice si 
101 fise pe mateni, in total 339 fise. Pentru catalogul alfabetic dublet s'au 
copiat 137 fise de catre personal auxiliar in ore suphmentare. In total 
echipa a Il-a a lucrat in 1939, pentru cele trei cataloage, 15.012 fise. 

« Cele doud echipe de catalogare alfabettcd au inventariat, prin urmare, 
in cursul anului trecut, 6772 opere in 7392 volume, au catalogat definitiv 
7557 opwe in 8258 volume si provizoriu (publtcatii in curs de aparipe ) 244 
opere si au lucrat: 10.771 fise pentru catalogul alfabetic, 7805 fise pentru 
catalogul pe materii si 10.527 fise pentru catalogul alfabetic-dublet pus la 
dispozitia cetitorilor la sola de lecturd, in total 29 103 fise lucrate in 1939. 

<tc) Echipa a Ill-a a catalogat pe materii, dupa sistemul decimal un 
numar de 2100 opere (Nr. 144.001 — 146 100). Pentru aceste opere s'au 
facut in cursul anului 728 fise pe materii, suphmentare. 

« In rezumat, pan5 la 31 Decemvne 1939, catalogul caxtilor cuprindet 
insense in inventar 159.982 opere in 185.971 volume; catalogate definitiv 
si asezate in rafturi 158.475 opere in 184 331 volume. 

((Pentru toate aceste 150 918 opere s'au lucrat: 
206.369 fise alfabetice, 
189.251 fise metodice, 
Total 395.620 fise. 

B) Serviciul Catalogului Periodicelor a functionat in 1939 cu 3 
functionari si 1 om de serviciu. Pe langa acest serviciu a mai functionat 
Cancelaria bibliotecii, serviciul de predare si primire a colectiunilor date 
la legat, ehberarea permiselor, precum si comenzile de carti, periodice si 
alte matenale. 

« Lucrarile efectuate la acest serviciu in cursul anului 1939 au fost 
urmatoarele : 

<i 1. S'au catalogat si inscris in inventar 804 colectii nou5, rominesti 
si straine (Nr. 16.051 — 16.855), lucrandu-se 886 fise pentru catalogul de 
control — dintre care 82 sunt fise de trimitere — si 1608 fise pentru 
catalogul alfabetic si pe locahtati de aparitiune (geografic). 

« Aceste pubhcatiuni noua, catalogate si inventanate in cursul anului 
1939 se impart in: 

«a) romdnesti: 650 colectii (565 legale, 11 cumparate si 74 daruite) si 

« b) strdine: 154 colectii (15 provenite din abonamente si 139 din 
daruri si schimb). 

« 2. S'au mai catalogat, in cursul anului, 1610 publicatiuni noua din 
categoria celora ce se inventariaza la un singur num5r de inventar (1500), 
pentru care s'au facut 1694 fise alfabetice de control, dintre care 84 sunt 
fise de trimitere. 

« 3. La continuaxi au fost catalogate 3804 publicatiuni romanesti si 
straine, dup£ cum urmeazS: 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 17 MAI 1940 



« a) romdne^ti: 1614 colectii legale si 378 provenite din diverse dona- 
tiuni, in tofal 1992 si 

« b) strdine: 138 colectii (in 904 numere) cumpSrate; 984 colectii (in 
4812 numere) primite in dar si 790 colectii (in 3050 numere) pnmite in 
schimb, in tofal 1812 publicatii in 8766 numere. 

«II. SECTIUNEA MANUSCRISELOR SI DOCUMENTELOR. 
La aceasta sectiune serviciul este indeplinit de 5 functionan 51 un om de 
serviciu. Pe l^nga supravegherea in sala de lucru, la aceasta sectiune s'au 
executat in 1939 urmatoarele lucran: 

«a) S'au inventariat 137 manuscnse in limbile franceza, spaniola si 
engleza si s'au facut tot atfjtea rezumate ale cupnnsului lor spre a fi pubh- 
cate in <( Cresterea Colectiunilor*; 

« b) S'au trecut in inventar si s'au asezat in cartoane 12 897 documente, 
din care numar 3222 au fost inventariate ca lucrare de serviciu lar 9675 
au fost inventariate de personal auxiliar, in ore suplimentare ; 

«c) S'au inventariat 904 rezumate ale hirtnlor slave aflafe pnntre 
manuscnsele rom^nesti (dela Nr. 1079 pftna la Nr. 1174), iar dintre docu- 
mentele slave au fost rezumate un numar de 307. 

« d) S'au redactat de asemenea 201 rezumate de pe documentele gre- 
cesti cupnnse in primele 160 pachete de documente ale sectiei; 

«e) S'au controlat, clasat dupa speciahtati si asezat in mape hftrtnle 
ramase dela profesorul Ovid Densusianu. 

« Serviciul special al Cdrfilor romdnesti vechi, ce functioneaza pe lingft 
aceasta sectiune, a urmat si in anul trecut lucrarea de completare — pnn 
cdpn fotografice — a colectiunilor de carti romdnesti vechi, executandu-se 
in 1939 fotografierea a 10 volume dupa onginale aflate in bibhoteci din 
tara si strainatate. Lucrarea aceasta, foarte importanta pnn rezultatele ei, 
este astazi in continuare, urmarindu-se cu staruinta " — dupa cataloagele 
bibliotecilor din tara si stramqtate — procurarea de copn fotografice dupa 
toate publicatiile romdnesti din perioada 1508 — 1830, te nu se afla in 
bibhoteca noastra. 

« S'a lucrat si pregatit pentru tipar o parte din suphmentul addenda al 
Bibhografiei Romdnesti Vechi, p^na la numarul 917 A, precum si suph- 
mentul corrigenda pana la anul 1650. 

« III. SECTIUNEA STAMPELOR a pnmit in cursul anului trecut 0 
noua si sistematica organizare, matenalul din aceasta sectiune fiind impartit 
in doua fondun deosebite: a) Stampe propriu zise si b) h&rfi ft atlase, 
fiecare categorie fund supus^ la lucran separate de inventanere si catalo- 
gare. Pentru lucrarea celor dintgi s'a numit un functionar cu pregatire 
de specialitate, astfel ca sectiunea are azi 2 functionan si un om de 
serviciu. 

« Pe langa aceasta sectiune se pastreaza de mai multi ani si materialul 
grafic muzical, fftra s^ fi fost insa supus lucranlor de inventanere si cata- 
logare. In toamna anului trecut s'au inceput si aceste lucrari, aflate azi in 
phna desfasurare, pentru executarea carora a fost angajat, in mod pro- 



www.digibuc.ro 



5EDINTA DELA 17 MAI 1940 



129 



vizoriu, un specialist din Biblioteka Jagiellonska din Cracovia, acum re- 
fugiat in Romania. 

« Din materialele intrate in aceastS sectiune s'au inventariat in cursul 
anului 1939: 15 hard, 8 atlase, 2 albume si 1266 opere muzicale si s'au 
lucrat: 1589 fise pentru stampe (920 pentru stampe propriu zise, 218 pentru 
portrete, 203 pentru gravuri si 248 pentru formulare llustrate), 938 fise 
pentru harti, 3716 fise pentru muzicS si 456 fise pentru Cresterea Colec- 
tiunilor. 

« Catalogul pe fise al intregului material cuprinde: 11.277 fise pentru 
Mrti (auton si materii), 22.733 fise pentru stampe (autori si matern) si 
4528 fise pentru muzicS (autori si materii). 

« Deosebit de acestea s'au inceput si se continue lucrarile de conservare 
sistematicS a matenalelor sectiunii, in special a stampelor, care cer, prin 
natura lor, o mai mare ingnjire precum si aplicarea unor procedeun de 
pSstrare potnvite cu valoarea lor artistic^. 

IV. CABINETUL NUMISMATIC. Pentru lucr&rile executate in 
1939 la aceastS sectiune, d-1 Coleg Corespondent C. Moisil, ingnjitorul 
colectiilor numismatice, va prezenta in sedintS, ca si in anii trecuti, un 
raport aparte. 

« In scopul organiziirii cat mai temeinice a serviciilor bibliotecii, s'au 
inceput in 1936 si a continuat in anul trecut intocmirea normelor de lucru 
pentru fiecare sectiune sau serviciu in parte. Azi toate aceste norme de 
serviciu sunt terminate, alc&tuind un corp de instructiuni tiparite pe care 
se reazimS intreaga organizare stiintificS a colectiilor. 

5. PERSONALUL BIBLIOTECII. — LUCRARI PROIECTATE 

« Biblioteca Academiei are azi 34 functionari x ) si 20 oameni de serviciu 
a caror distribute pe servicii este urmStoarea: 

« Funcfionari: 26 la sectiunea imprimatelor (12 la Catalogul Cartilor, 
4 la Catalogul Periodicelor si Cancelaria Bibliotecii, 2 la Sala de IecturS, 
2 la Imprumuturi si 6 la Serviciul Priminlor); 5 la Sectiunea Manuscriselor 
si Documentelor, 2 la Sectiunea Stampelor si 1 la Cabinetul Numismatic. 

« Oameni de serviciu: 12 la Sectiunea Imprimatelor (1 la Catalogul 
Cartilor, 1 la Catalogul Periodicelor, 4 la Sala de lecturS, 4 la depozitele 
cu imprimate si 2 la Serviciul Primirilor); 1 la Sectiunea Manuscriselor 
$i Documentelor, 1 la Sectiunea Stampelor si Cabinetul Numismatic, 1 
la Calorifer, 1 portar, 2 la garderobi, 1 in curte si 1 la Cancelaria Bibliotecii 
indeplinind serviciul de curier si om de rezervS pentru schimbul persona- 
Iului in orele dela pranz. 



') In leg&turi cu nevoile de azi ale {Srii, funcfionarii institujiunn noastre, au 
rSspuns, la apelul pentru inzestrarea armatei, subscriind salariul lor pe cfite una luna. 

De asemenea, at3t funcfionarele noastre cSt si sofiile oamenilor de serviciu ai 
Academiei, au lucrat pentru Crucea Ro?ie, prefficSnd in obiecte de imbracaminte 
(flanele, ciorapi, manusi) 30 kgr. l&ni. 

9 A. R. — Anale. — Tom. LX — Seduifele 1939— 1940. 



www.digibuc.ro 



r 



130 



§EDINTA' DELA 17 MAI ig^o 



« Personalul superior al Bibliotecii este bine pregatit pentru lucrarile ce^ 
are de facut si depune sfortari temeinice spre desvoltarea si imbunatiitirea 
lor. Desi a fost sporit in 1937, dela 27 la 31, in 1938 la 32 si in 1939 
la 34, efectivu 1 acestui personal este inca neindestulator pentru numarul 
mare de lucr&ri absolut necesare si care r^rnan de ani de zile, spre paguba 
cercetatorilor, numai in stare de proiect. La Sectiunea Imprimatelor, de 
pilda, cu tot sporul de personal din ultimii ani, inca n'am ajuns sa tinem 
la zi catalogarea celor curente. Dupa statistica intrarilor, biblioteca a 
primit in 1939, n. 341 opere in 11.578 volume si a catalogat in cursul 
anului: alfabetic 7557 opere in 8258 volume si pe mateni 2100 opere, 
ceea ce inseamna c3 aproximativ o treime din sporul pe acest an, neputan- 
du-se cataloga, va face sS creasca numarul celor intarziate astfel dela 
an la an. Dar mai sunt de inventanat si catalogat urmatoarele: 

« a) Colectii de c&rti imprimate provenite din difente donatn si cumpa- 
riituri — in total circa 2500 volume si brosun ; 1 

« b) Periodice. Sunt de inventariat multe din colectnle de publicatu 
anuale: dari de seamS, situatii, statistici, etc., precum si un mare numar de 
periodice provenind din daruri, in total circa 20.000 volume. Din acestea 
s'au catalogat in 1939 aproximativ 4000 pubhcatiuni romanesti (reviste, 
anuare, calendare), cele mai multe fiind repartizate la dublete. De asemenea 
sunt de[ inregistrat, inventariat si catalogat circa 200.000 foi volante mo- 
derne si contemporane. Asupra acestora din urma s'a pus problema, car^ 
se afla inca in studiu, daca se pot ingloba intre publicatnle periodice sau. 
daca este cazul sa se creeze, pentru catalogarea lor, un serviciu aparte; 

« c) Manuscrise ft documente. Cantitati neinventariate : 750 pachete cu- 
prinzand circa 200.000 foi, 300 condici si 150.000 documente ale casei 
Hagi-Pop din Sibiu, 44 lazi nedeschise inc5, 600 volume manuscrise in hmbi 
straine ; 40 cutii de clisee fotografice de documente si 90 planuri de mosii r 

« Trebue amintit apoi c3 avem cateva zeci de mn de volume din vechil^ 
bibhoteci a caror catalogare a fost nesistematic facuta si ale c^ror fise, din 
pricina multei intrebuintan si a hartiei de rea calitate din care sunt facute, 
cad in bucati. 

« Recatalogarea acestor bibhoteci trebue deci facuta, lucru ce s'a si 
inceput, dar nu mai poate fi sistematic urmat cu actualul personal, De 
amintit ca in 1939 s'au scos dela vechile bibhoteci, recatalogandu-se, numai 
323 opere. Spre a nu intrerupe aceastS lucrare, absolut trebuincioasi 
pentru buna pastrare si ufoara consultare a publicatiunilor, trebue marit 
numarul functionarilor dela Cataloagele Imprimatelor (Carti si Periodice) 
in proportie corespunzatoare. 

« Bibhotecile vechi contin, conform inventarelor: 

« Biblioteca A 29.486 numere de inventar, 



» 



» 



ScheianS 
■ Veche . . 
Ghenadie 



1 ! ! 



7 236 

6 535 
I 719 



)> 



» 



Total . 



44.976 



www.digibuc.ro 



SDDINTA DELA 17 MAI 1940 



« De notat ca, in inventarele acestor bibhoteci, la un numar sunt ade- 
seori inscrise mai multe opere, incat totalul real al operelor este mai mare. 

« Dintre acestea, in intervalul de timp dela 1922 — 1939, s'au scos si 
s'au catalogat dupa 1 noul sistem, conform rapoartelor anuale ale bibliotecii, 
12.486 opere. R^man asa dar peste 32000 opere (in realitate mai multe) 
care asteapta sa 1 fie recatalogate. Pentru a duce la sfarsit aceasta catalogare 
o echipS de 3 functionari ar trebui s5 lucreze aproximativ 10 — 12 ani. 

« Din cauza personalului redus au mai ramas in stare de proiect si alte 
lucrari de catalogare trebuincioase. Astfel e catalogarea statutelor diferitelor 
societati si institutii comerciale, profesionale, etc., apoi a tezelor de licentS 
si doctorat dela universitatile strame si a pubhcatiilor engleze primite din 
America. Singure statutele sunt inregistrate de pnmire numai. Toate aceste 
pubhcatiuni cuprmd aproximativ 32.000 volume si brosuri si anume: 

Statute 15.000 

Teze 11.000 

Englezesti r . . . . 6.000 

« Statutele fund primite conform legii si avand importanta lor in cadrul 
bibliografiei nationale rominesti, trebuesc catalogate. Ramane de studiat 
daca nu e cazul a li se aphca o catalogare simplificata. In ceea ce pnveste 
tezele straine si publicatiunile de tot felul in limba engleza, trebue facuta 
o alegere asa ca sa nu fie catalogate — eel putin deocamdata — decat cele 
de valoare si care ar putea fi consultate cu folos de c&tre cercetatorii romani. 

« Celelalte s'ar inregistra numai de pnmire in parte sau in grupe si 
s'ar pastra in depozite, intr'o ordine ce urmeaza a se stabili spre a fi gasite 
la nevoie. 

« Tot din punctul de vedere al folosintei publicului cititor, este nevoie 
sa se urmeze cu tipanrea unor anumite pubhcatiuni bibhografice, incepute 
de mult, despre care se vorbeste mai pe larg la capitolul respectiv. 



6. LUCRARI DE CONSERVA.RE 

« I. I/egatnl COlecliunilor. S'au legat in cursul anului, dela Sectiunea 
Impnmatelor, 4208 volume (2339 volume carti si 1869 volume penodice) 
si s'au reparat 69 volume carti si penodice cu legatura stricata pnn 
mtrebuintare, mr dela Sectiunea Manuscriselor s'au legat 283 volume 
manusense si carti din biblioteca uzualS. De asemenea s'au legat 94 carti 
romanesti \cchi. '1 r " ! 

«Lipsa de fonduri ne-a impiedecat s5 legSm tot matenalul, mai ales 
periodicele, a caror legaturS, djn cauza formatului, costa mai mult. O 
treime din colectiunile bibliotecii fiind nelegate, este trebuinta sa se ga- 
seascii fondurile necesare spre grabirea lucrarilor pentru conservarea 
acestor colectii, din care unele — cartile — sunt supuse, prin consultare, 
detenorarii, iar periodicele stau nefolosite — conform prevederilor regu- 
lamentare — atat timp cat nu se pot lega. 

9* 



www.digibuc.ro 



133 



5ED1NTA DELA 17 MAI 1940 



« In urma controlului efectuat in Septemvne 1938 la Sectiunea Manu- 
scriselor si Documentelor s'a constatat ca trebuesc legate sau reparate de 
urgenta 1 aproximativ 1000 volume de manuscrise si carti vechi romanesti 
si peste 5000 documente. Gasindu-se fondunle necesare, s'a comandat 
in Anglia materiale de legitorie si reparatie speciale, astfel ca lucra- 
rile de conservare privitoare la aceste colectii sunt acum in curs de 
executare. 

« II. Curaiirea depozitelor si a colectiilor s'a facut in luna Septemvrie 
trecut, prin procedee manuale si mecanice, avandu-se in vedere in primul 
rand indepartarea prafului depus in cursul anului peste rafturi si carti. 

« Depozitele si colectiile de manuscrise, documente si carti vechi roma- 
nesti au fost radical deparazitate, in cursul anului 1938, prm procedeul 
chimic aphcat de firma « Stenlogaz* din Bucuresti. In scopul de a fen 
ca pe vntor sa se mtroduca in depozite materiale purtatoare de insecte, 
ciuperci sau microbi, bibhoteca a cumparat in 1939 un aparat special dela 
firma Disinfection du livre dm Bourges, (Cher-France) cu ajutorul caruia 
sunt deparazitate si desinfectate, mai inamte de a fi inventariate si catalo- 
gate, toate cartile, documentele sau manuscrisele intrate, care prin vechimea 
1 or ar putea confine microbi, ciuperci sau insecte vatamatoare. 

« Se intelege dela sine ca operatiunea de desinfectare si deparazitare 
nu se aphca publicatiunilor curente, de abia iesite de sub teascunle impri- 
meriilor. 

7. FOLOSIREA COLECTIUNILOR 

« I. Consultarea in salile de lucru. Pentru admiterea in salile de 
lucru ale bibhotecn — imprimate, manuscrise si documente, stampe — 
s'au hberat in 1939, prin Serviciul Cancelariei, 1098 permise provizorii, 
pentru cercetari de scurta durata, hmitate la eel ihult 6 zile; 835 permise 
de intrare anuale, din numarul carora 245 au fost si pentru periodice ro- 
manesti vechi iar 128 si pentru manuscrise si documente si 38 permise 
permanente, care dau dreptul posesorilor sa consulte toate colectiile biblio- 
tecii. 

« De catva timp s'a luat obiceiul ca foarte multi studenti si fie trimisi 
si-si faci lucrarile de seminar in Bibhoteca Academiei. Ori nu aceasta este 
menirea Bibliotecii noastre, cu atat mai mult cu cat unii studenti nu sunt 
inca destul de pregatiti pentru cercetarile stiintifice. Cum salile de lectura 
ale Bibliotecii au avut pan2 in 1937 un numar restrans de locun: a impri- 
matelor 65, a manuscriselor si documentelor 8, a stampelor 4, iar numarul 
cartilor de intrare acordat studentilor fiind atat de mare incat impiedeca 
posibilitatile de consultare pentru alte persoane cercetltoare, s'a luat hota- 
rirea, inca dela 1 Iuhe 1933, si. nu se mai libereze carti de intrare in 
Biblioteca decat studentilor din ultimn ani de studii, hotarire care se 
pastreaza si acum, intru cat numarul locurilor din salile de lucru din 
localul nou a crescut intr'o proportie putin intinsS, mai ales pentru con- 
sultarea imprimatelor, a caror sala de lecturS are azi 90 locuri. 



www.digibuc.ro 



5EDINTA DELA 17 MAI 1940 



133 



« Din cauza marelui numar de cererL spre consultare a colectiilor de 
ziare si reviste romanesti si pentru a feri de disftugere aceste colectii, 
unele unice, care n'ar mai putea fi inlocuite, mai ales cele dinainte de 
r2zboiu, s'a luat inca de acum cativa ani hotarirea ca aceste colecfii de 
reviste si ziare romanesti, aparute inainte de 1920, sS nu se mai dea spre 
consultare studentilor pentru lucrari de exercitii didactice de seminar. 

« In legatura cu acestea tinem a semnala, ceea ce am aratat si Delega- 
tiunii noastre, ca inca mai sunt cetitori cari nu s'au pa^runs de respectul 
ce trebue dat colectiilor ce li se pun la indemana in chip cu totul gratuit, 
Qolecjii in felul celora alor noastre, pentru inzestrarea si intretinerea carora 
Academia si Statul insusi fac sacrificii, trebuesc pastrate cu sfintenie ca 
un bun national si transmise in viitor, in buna stare, generatiilor ce se vor 
simti chemate sa studieze fiinta fi manifestarile acestui neam. E un adevar 
pe care unn nu-1 inteleg, caci numai astfel se explka barbaria cu care 
sunt tratate unele carti sau reviste, fie prin sublinieri sau adnotari de tot 
felul, fie prin distrugerea lor partiala, smulgandu-se sau taindu-se foi sau 
fascicole intregi. 

« Sala de lectura a cartilor tiparite a fost deschisa in 1939 in 278 zile. 
Dela 2 Ianuarie pana la 23 Martie sala a fost deschisa cate 10 ore pe zi, 
dela 8 — 18, lar dela acea data si pana la sfarsitul anului, din cauza con- 
centranlor personalului supus indatoririlor mihtare, numai 8 ore pe zi, 
dela 8 — 12 si 14 — 18. In timpul vacantei de vara, 1 Iuhe — 15 Septemvrie, 
sala de lectura a fost deschisa cate 4 ore pe zi (8 — 12). (^etitoni cari au 
frecventat sala imprimatelor in 1939 au fost in numar de 20.158, carora 
h s'au comunicat 67.351 volume si brosuri. Se aminteste ca cetitorii au 
la libera dispozitie, in sala de lectura, o bibhoteca de refennta alcStuita din 
2493 volume, iar in sala rezervata membnlor Academiei §1 profesorilor 
umversitari 11 19 volume, in total 3612 volume. Pe langa acestea mai sunt 
expuse 272 reviste, dintre care 170 straine si 102 romanesti. 

« Sectiunea Manuscriselor si Documentelor^ ale carei ore de lucru 
pentru public au fost aceleasi ca si la sala imprimatelor, a fost cercetata 
in 1939 de 2288 cetitori, cari »u consultat: 4764 volume manuscnse, 1946 
documente istonce si 469 c3rti romanesti vechi. 

« La Sectiunea §tampelor, care este deschisa pentru public intre orele 
8 — 13, au lucrat, in 1939, 273 cercetatori. 

« Pentru inlesnirea cercetatorilor Bibhoteca are un aparat de fotografiat 
Letero-Fotokopist (anexat la Serviciul Priminlor), care face bune servicii 
atit cercetatorilor cat si Academiei. S'au executat astfel pentru Academie 
820 fotografn, reproducen de pe colectnle bibhotecii sau de pe acte si 
documente puse de particulan la dispozitia Academiei spre a fi copiate 
fotografic, precum si reproducerea in intregime a 10 volume de carti 
romanesti vechi dinainte de 1830, imprumutate dinafara in acest scop, 
Pentru cercetatori s'au executat 937 fotografii pe un pret modest. 



www.digibuc.ro 



*34 



SEDINTA DELA 17 MAI 1940 



« Tot sub ingrijirea Serviciului Priminlor s'a continuat fotografierea 
manuscriselor lui Eminescu, lucrare inceputa in amil 1936. S'a fotografiat 
in anul trecut caietul 2259. In chipul acesta originalul poate fi crutat, la 
dispozitia cercetatorilor punandu-se spre consultare doar copnle foto- 
grafice. Cheltuelile de fotografiere se acopere din costul copiilor cedate 
celorlalte biblioteci din tara. Speram ca, in chiput acesta, sa putem foto- 
grafia, in cativa ani, toate manuscrisele lui Eminescu si sa continuam cu 
alte colectii pretioase ale bibliotecii. Spre a duce lucrarea mai departe 
se simte nevoie de 0 mai buna organizare tehnica si de personal 
specializat. 

« Pentru crearea de dublete la manuscrise, documente si stampe s'a 
luat masura de a se pastra cate o copie din toate fotografnle, executate 
pentru particulari, de pe colectnle respective. 

« II. Imprumuturi. In cursul anului 1939 s'au inregistrat 3643 impru- 
muturi, eliberandu-se 4355 volume la 2142 imprumutatori. Desi impru- 
mutarea este bine marginita prin Regulamentul nostru, atat pentru per- 
soane si timp, cat si pentru felul cartilor ce pot fi imprumutate, acest 
serviciu este ingreuiat de abuzul pe care-1 fac unele persoane carora li se 
face aceasta inlesnire, nerestituind cartile imprumutate la timp, ci numai 
dupa reclamatiuni repetate ce li se adreseaza in sens si uneori numai 
dupa darea lor in judecata Din aceasta cauza multi din cercetatorn veniti 
din provincie nu gasesc totdeauna in Biblioteca publicatiile ce le sunt ne- 
cesare. 

« Ajutorul ce da Biblioteca noastra culturii nationale se poate vedea din 
statistica cetitorilor pe ultimii cinci ani, aratat in tabela de mai jos : 



TABELA IV, aritSnd n.umarul cercetatorilor bibliotecii in ami 
1935— 1939 



Anil 


Cetitori 


Volume co- 
municate in 
sala de lectura 


Imprumu- 
tatori 


Volume 
imprumutate 
acasa. 


1935 


20.294 


65-9I5 


2.142 


5-139 


1936 


21.302 


64414 


2.292 


4-777 


1937 


20.021 


57 886 


2 023 


4.280 


1938 


18.177 


62.165 


2 280 


4896 


1939 


20 158 


67 351 


2.142 


4 355 



« III. Cancelaria Bibliotecii a continuat fi in 1939 sa execute toate 
lucranle de relatie — prin corespondenta — ale Bibliotecii, cu institutive 
sau particularii din tara si strainatate, privitoare la imprumuturi de carti, 
daruri si schimburi de publicatiuni, informatii bibliografice pentru cerce- 
tSn si studii stiintilice, comenzi de carti si alte materiale necesare serviciilor 
bibliotecii, pregatind si executand toate lucranle hotarite de Comisiunea 
Bibliotecii . 



- www.digibuc.ro 



gEDINJA DELA 17 MAI 19+0 



« In legaturS cu masurile impuse de autoritati s'au pregatit in cursul 
anului toate lucranle de mobilizare si aparare pasiva ale institutiei si s'au 
redactat toate instructiunile tinand de planul de mobilizare al acesteia. 

« Tinem a sublinia ca lucranle acestui serviciu anexat pe linga Catalogul 
Periodicelor, cer atat prin importanta si vanetatea lor, cat si prin numSrul 
lor din ce in ce mai mare (care in 1939 a fost aproape indoit fata de nu- 
marul lucrarilor din 1938), ca Serviciul Cancelariei sa fie organizat inde- 
pendent de lucrarile de catalogare si cat mai curand. 

«IV. Publicatiunile Bibliotecii. Bibliotecaincepuseinaintederazboiu 
o sene de publicatiuni bibliografice menite s5 inlesneasca studnle hterare, 
istonce si stnntifice. Toate aceste publicatiuni au fost opnte din cauza 
razboiului si nu au putut fi continuate decat numai in parte. Aceste pu- 
blicatiuni sunt: 

« a) Crefterea Colectiunilor, inceputa in 1903, s'a publicat pana la 
1915. De atunci matenalul a stat pregatit farS a se putea tipari. Multumita 
fondunlor puse la dispozitie de d-1 Coleg A. Lapedatu, in anul 1928, 
aceasta publicatiune a fost continuata cu un volum, cuprinzand cresterile 
pe ami 1916 — 1919. Ne mai putand, din lips! de fonduri, a se urma cu 
tipanrea ei, s'a hotarit sa se tipareasc^, incepand cu anul 1932, un Buletin 
lunar, in care sa fie trecute numai cartile straine — damn, schimburi sl 
cumparaturi — pentru informarea cetitorilor asupra publicatnlor straine 
intrate in Bibliotecii in cursul anului. S'au tipant din aceasta publicatie 
12 numere (5 brosuri) pentru anul 1932, care au fost trimise fara plata 
tuturor cercetatonlor romani, profesori universitari, institutii culturale, 
biblioteci, etc. Incepand cu anul 1933, aceastS publicatie de mare folos 
a fost si ea opritS din hpsa de fonduri. In 1935 s'a pregatit si s'a dat la 
tipar o parte din « Cresterile » pentru Documents (anii 1920 — 1932) si 
pentru Cabinetul Numismatic, care au si aparut in 1936. Simtindu-se tot 
mai adanc nevoia unei asemenea pubhcatii bibliografice, s'a hotarit in 
urma mijloacelor acordate, sa se continue aceasta publicatie, deocamdata 
cu cresterile cele mai recente. Anul trecut au aparut Cresterile pe anul 
1936 si se afla acum sub tipar cele pe 1937; 

« b) Bibliografia romdneasca veche, avand sa cuprinda descrierea vechilor 
c^rti romanesti 1508 — 1830. Se publicase pana acum douS tomuri si 
primele douS fascicole dm tomul III, cuprinzand descrierea a 850 carti 
din anii 1508 — 1817. In 1934 s'a pus sub tipar celelalte fascicole din tomul 
III, cuprinzand anii 1817 — 1830, care au aparut in toamna anului 1936. 
Se lucreaza acum la volumul de addenda et corrigenda cu care se va incheia 
aceasta lucrare de mare utilitate pentru cunoasterea vietii culturale roma- 
nesti pan5 in secolul al XlX-lea; 

« c) Publicafiile periodice romanesti (ziare si reviste). S'a tiparit pana 
acum tomul I, cuprinzand catalogul alfabetic al periodicelor din 1820 — 
1906 cu note bibliografice despre fiecare. Tomul II, la care se lucreaza, 
urmeaza sa cuprinda periodicele dintre anii 1907 — 1920 precum si indicele 
cronologic, pe localitati, pe limbi, pe materii, si indicele pe numq propni 
pentru ambele volume. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 17 MAI 194* 



« De mare folos ar fi s5 se fac2 intr'o deosebitS lucrare aratarea cuprinr 
sului publicatiilor periodice romanesti, in ordinea sistematicS pe autori si 
pe materii, pentru ar^icolele si matenalele de natur5 stiintificS si literari 
apSrute in aceste publicatiuni; 

d) Catalogul descriptiv al manuscriselor. Pentru cele romanesti, care 
sunt acum in numar de 5636, s'au pubhcat inainte de razboiu 2 volume de 
catalog, in care au fost descrise 728 manuscrise; in 1931 s'a publicaf: 
tomul III pentru Nr. 729 — 1061 si este astazi in pregStire tomul IV r 
Pentru cele grecesti s'a publicat in 1909 un catalog de C. Litzica iar la 
inceputul acestui an a aparut din acelasi catalog vol. II, lucrat de d-1 Nestor 
Camariano. S'a pus de asemenea in lucrare si se afl5 in curs de redactare 
si catalogul manuscriselor slave dm biblioteca noastra. Publicarea acestor 
cataloage va usura lucrul numerosilor cercetatori ai manuscriselor noastre,. 
cari azi sunt siliti a pierde multa vreme pentru cercetarea lor. 

« V. ExpOztyiilf JJibliotecii. Materialele cuprinse in colectiile Biblio- 
tecii au putut fi cunoscute parf3 acum aproape numai de specialisti, spre a 
face studii asupra lor. Numai pentru putine din ele sunt pubhcate, cum se 
arat3 mai sus, cataloage descriptive, asa ca in totalitatea lor au ramas- 
necunoscute marelui public. 

« Un bun mijloc pentru inlaturarea acestui rau este organizarea de 
expozitii, in care s3 se arate pe rand publicului categoriile mai de seamS de 
materiale. Din cauza lipsei de local, asemenea expozitii nu s'au putu£ 
organiza sistematic. 

<i Un modest inceput s'a facut in 1925. 

<( Seria expozitnlor a inceput cu « Presa periodica romaneascS din anii 
1820 — 1925 f> in luna August 1925, cu ocazia Congresului international al 
presei Mien Intelegeri. 

<1 A doua expozitie: <( Cartea romaneasc5 veche (1508 — 1830) si cateva 
poj^rete si stampe alese ^> a fost organizata la 15 Martie 1926, fiind deschisa. 
aproape 3 luni de zile. 

<( Cu ocazia Congresului Presei Latine, in 1927, s'a organizat din nou 
<i Expozitia retrospective a presei romane )>, care a fost deschisS in zilele de 
30 Septemvrie — 8 Octomvne, 

« In anul 1928, cu prilejul comemorani lui Vasile Alecsandri, s'a orga- 
nizat o expozitie speciala de operele, editnle, manuscrisele, autografe, perio- 
dice, pe care le-a alcStuit, redactat sau la care a colaborat bardul dela 
Mircesti, stampe, fotografii, obiecte de muzeu, etc., in legatura cu vieata 
si activitatea poetului. Expozitia a fost deschisS dela 3 — 10 Iunie, 

« AcesatS expozitie — a 4-a — a fost urmatS de aceea a <\ Poetilor Ro- 
mani p, facuta deodata cu SaptSmana Poeziei, din zilele de 7 — 20 Aprilie 
1930, organizata de Directiunea Culturii Poporului, 

<1 In 193 1 s'a fScut, in luna Octomvne, o expozitie de stampe cu ocazia 
vizitei parlamentanlor straini, iar in luna Noemvrie a aceluiasi an o expo- 
zitie de poffrete, vederi, tipuri si costume din tar5. 

<1 In anul 1932 s'a organizat, in luna Noemvrie, cu ocazia congresului 
profesonlor de geografie, o expozitie de harti geografice. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 17 MAI 1940 



137 



« In 1933 au fost doua expozitii: intaia privind « Cartea romaneasca 
veche », in luna Mai, pentru Saptamana CSrtii, iar a doua pentru « Pome- 
nirea culturala a lui Constantin Brancoveanu », in luna Octomvrie. 

« In 1934, in legatura cu Congresul Asociatiei Romane pentru inaintarea 
stiintelor, s'a intocmit in zilele de 29 Apnhe — 5 Mai, o expozitie privind 
« Cartea stiintifica romaneasca in secolele 17 — 19 », iar pentru Saptamana 
Cartii Biblioteca a organizat o noua expozitie, referitoare la « Cartea roma- 
neasca ilustrata >>, care a fost deschisa dela 12 Mai — 3 Iunie. 

« Din initiativa d-lui Coleg Al. Lapedatu, s'a organizat in anul 1935, 
cu prilejul implinini a 150 ani dela martinul eroilor nationali: Horia, 
Closca si Crisan, o expozitie comemorativa cu matenalul dela Academie s,i 
dela alte institutii si persoane, dupa aratarea si cu concursul d-lui Octavian 
Beu, consilier de legatie. Expozitia aceasta a fost deschisa dela 17 Martie — 
17 Aprilie. Tot in 1935 s'a organizat de catre Serviciul Bibhotecii expozitia 
« Cartea si presa bucuresteana », cu ocazia Lunii Bucurestilor si a Sapta- 
manii Cartii, care a fost deschisa publicului intre 9 Mai — 9 Iunie 1935. 

« In 1936 bibhoteca a organizat o expozitie de « Calendare si Alma- 
nahuri romanesti », deschisa pentru public intre 10 Mai — 9 Iunie, iar in 
cursul sesiunn noastre generale din 1938 s'a intocmit o expozitie despre 
« Presa ardeleana pana la razboiul de intregire », in legatura cu centenarul 
« Gazetei Transilvaniei » sarbatorit in acel timp. 

«Acestea sunt, Domnilor Colegi, lucrarile executate de Biblioteca 
Academiei in 1939, a carei activitate, dela an la an, este, precum se vedea 
in necontenita crestere si pentru desavarsirea careia cerem intreg concursul 
Domniilor-Voastre. 

« Comisiunea Bibliotecii a lucrat, in cursul anului, in 15 sedinte, rezol- 
vind probleme in legatura cu imbogatirea, conservarea si organizarea 
colectiilor. 

Conservatorul Bibliotecii §i al Colectiunilor, Comisiunea Bibliotecii, 

General R. Rosetti Prof. Th. Capidan 

Prof. Tr. Scvulescu 

In urma d-1 General R. ROSETTI prezinta o dare de seama generals 
despre Biblioteca Academiei in cursul mandatului d-sale de 5 ani de 
Conservator al Bibliotecii si Colectiunilor: 

«Discutia asupra mersului bibliotecii in anul expirat ispravindu-se, 
si de oarece mandatul meu expira, ingaduiti-mi a arata temeiurile venirn 
mele la conducerea bibliotecii si colectiunilor, precum si o pnvire generala 
asupra reahzanlor in cei cinci ani cSt a tinut mandatul meu. 

« Regretatul I. Bianu a venit in luna Septemvrie 1934, la mine la tara 
si mi-a propus staruitor ca sa pnmesc a-i fi urmasul in conducerea 
bibliotecii. In lunile urmatoare a reinnoit staruintele sale, examinand si 
chipul cum s'ar face transmisiunea conducerii. 



www.digibuc.ro 



i 3 8 



§EDINTA DELA 17 MAI 1940 



«In ziua chiar a incetarii din vieata a lui Bianu (Februarie 1935) Se- 
cretarul general de atunci, G. fiteica a staruit pe langa mine ca sa pn- 
mesc a fi urmasul lui Bianu, aratjjndu-mi ca asa 1-a dat sfatul in ultimele 
zile ale vietii si ca-mi face aceasta propunere si din partea presedintelui, 
care era atunci d-1 Coleg Mrazec. 

« In urma acestor staruinte am primit si am fost insarcinat provizonu 
de Delegatie sa conduc servicnle Bibliotecii si ale Colectiunilor, pftna la 
sesiunea din Mai acelasi an, cjjnd Academia mi-a incredintat mandatul 
de Conservator al Bibliotecii si Colectiunilor pe cinci am, mandat care 
expira in cursul sesiunii actuale. 

« La luarea in primire a serviciului am gasit o buna 51 temeinica orga- 
nizare, un personal bine pregatit, si in aproape totalitatea sa foarte destoi- 
nic, asa c^ n'am avut decat sa urmez normele lui Bianu, adaugand numai 
ici si colo mici modificari si noi directive cerute de desvoltarea ce 0 
capata mereu Biblioteca. 

«Iata infaptuirile mai de seama: 

«In urma staruitoarelor aratari asupra nevoiei ce era de a se gasi mij- 
loace pentru scoaterea colectnlor din vechiul local, Delegatia si-a insusit 
aceasta parere cum si-a insusit-o si d-1 Coleg A\. Lapedatu. Multumita 
relatiunilor si staruintelor D-sale si intelegerii factonlor guvernamentali 
s'a putut adauga depozitului cladit in 1928, o cladire care adaposteste 
in bune conditiuni de siguranta colectiunile noastre. Dar spatiul din 
aceasta cladire este foarte limitat si este nevoie de a se cladi biblioteca 
si depozitele definitive, cum este nevoie sa se construiasca cat mai urgent 
depozitul de dublete si tezaurul planuit la Prajani (Prahova), 

« In ceea ce pnveste personalul, nevoile au cerut si D-voastra ati gasit 
mijloace pentru marirea efectivului sau, care era de 24 functionari si 17 

oameni de serviciu in 193S, la 34. functionari si 20 oameni de serviciu 

azi. Am avut din partea acestui personal foarte destoinic, eel mai devotat 
concurs. Efectivul sau este insa cu totul neindestulator pentru facerea 
tuturor lucrarilor, lar cuantumul salariilor nu este, dupa parerea mea 
indestulator, in imprejuranle de azi. 

« Colectiile au crescut in interval dela 1935 la 1940, astfel: 
« Carti 52.090 volume (din care nu s'au inventariat decat 36.025 de 
volume si catalogat numai 33.710 volume ceea ce dovedeste inca odata 
insuficienta numerica a personalului nostru dela cataloage). 

Periodice 16.173 volume 

Atlase 40 » 

Harti 360 bucati 

Stampe-portrete 1 092 » 

Fotografii 857 » 

Albume 307 » 

Note muzicale I -3 I 3 * 

Manuscnse 646 volume 

Documente 1.861 bucati 

Monete si Medalii 9.066 » 



www.digibuc.ro 



5EDINTA DELA 17 MAI 1940 



139 



«In acest interval de timp s'au legat 15.520 volume carti si 7871 vo- 
lume periodice si s'au reparat 784 volume a caror legaturSl fusese stricatS. 

« Publicatiunile bibhotecii au fost in. parte continuate, lar in parte 
xeincepute. 

« Au aparut pana acum : 

« Cresterea colectiuntlor 1920 — 1932 
4 Cresterea colecfiunilor 1933 — 1936 

* Catalogul manuscriselor grecesti II, intocmit de N. Camariano. 

« Instrucpuni provizoni pentru funcfionarea servichlor. 

-« Sunt in curs de lucru si de tipanre : 

« Cresterea colecpunilor 1937. 

■« Catalogul manuscriselor romdnesti, IV. 

« Catalogul manuscriselor slave, I. 

« Catalogul periodicelor romdnesti, II, 1907 — 1920. 

« Addenda si corrigenda la bibhografia romdneascd veche. 

« Inmultirea personalului si nevoile serviciului mi-au aratat ca este 
nevoie de a aduce usoare modificari instructiunilor alcatuite de I. Bianu 
si de a redacta instructiuni si pentru serviciile pentru care nu fuseserS 
redactate instructiuni de acestea. Conformandu-mS normelor lui Bianu 
am alcatuit cu sefii de serviciu o serie de instructiuni pe care le-am aphcat 
provizoriu in .cursul acestor ani. Pe baza observatiilor facute am trecut la 
■0 redactie cu un caracter mai definitiv, pe care le-am tiparit acum, dar tot 
•cu un caracter de provizorat. 

« Intretinerea materialului a fost o alta problema. Cu fondurile alocate 
s'a facut o desinfectare generala (cu vapori de acid prusic) a intregii colec- 
tiuni de manuscrise si documente §1 s'a cumparat din Franta un aparat 
care ne ingadue sa desinfectam de acum inainte orice carte, manuscris 
sau document nou intrat in biblioteca, atacat de can sau de alte vietati. 

« Tot in scopul bunei intretineri a colectnlor cu un anumit fond pus 
la dispozitie in acest scop, s'a inceput repararea, cu material de specia- 
litate adus din Anglia, a manuscriselor si documentelor deteriorate. Lu- 
■crul e foarte migalos si cere mult timp; s'au facut pana acum asemeni 
xeparatiuni la 372 manuscrise. 

« Urmarind acelasi scop al crutarii materialului, am luat masura de a 
se fotografia pe rand toate manuscrisele mai de seama. S'a inceput cu ma- 
nuscrisele Eminescu ajunse intr'o jalnica stare in urma consultarii lor 
prea multa. S'au fotografiat pana acum douSl manuscrise (667 pagine) al 
■caror cost a fost rambursat prin vinderea de c6pn unor institutiuni. 

« Tot la fotografie am recurs pentru a implini hpsurile de carti roma- 
nesti vechi. Sectiunea respective s'a imbogatit astfel cu 87 volume cuprin- 
zand 6553 pagine (in copii fotografice) a cSror originale — unice — se 
gasesc in difente biblioteci si colectiuni din tara 51 din strainatate. SingurS. 
bisenca Sf. Neculai dm Schei (Brasov) sustinuta de Mitropoha din Sibiu, 
nu a putut pricepe foldsul acestei lucrari si a refuzat sa imprumute cele 
patru volume unicate ce posedl. 



www.digibuc.ro 



140 



5EDINTA DELA 17 MAI 194a 



« S'au pus la cale si isprSvit aproape complet trei lucrari ce nu fusese 
facute panS acum: 

« inventarierea si clasarea colectiilor filatehce, lucrare ce a aratat ci 
posedam o insemnata avere in aceste colectiuni ; 

« inventarierea si catalogarea metodica a insemnatei noastre colectiuni 
de piese muzicale; 

« reclasarea sistematica a colectiuni de stampe, colectiune a carei clasare 
nu era nici sistematicS nici complete. 

«Lucrul nu a mers farS greutSti; acestea au putut fi insa inlaturate 
si s'au putut realiza progrese, multumita pe de o parte destoiniciei si devo- 
tamentului personalului, lar pe de alta concursului neprecupetit ce 1-am 
avut din partea jDelegatiunilor permanente a Academiei si a intelegerii 
de catre D-voastra a nevoilor Bibliotecn si Colectiunilor. 

« Toate cele aratate mai sus fac ca sa pot depune azi mandarul ce am. 
primit, cu credinta ca increderea ce a avut-o rSposarul Bianu nu a fost 
grefita fi ca Biblioteca si Colectiunile se afla in plina desvoltare pe calea 
insemnata de predecesorul meu. Fie ca urmasul meu sa o duca si mai 
departe pe calea progresului ». 

— Se ia act. 

D-l I. NISTOR ceteste urmatorul Raport al Comisiunii financiare asupra 
activitdtii gestionare a Academiei Romdne pe exercifiul I Ivlie 1938 — 30 Iu- 
nie 1939 : 

« Subsemnatii membrii a Comisiunii financiare cercetand Bilantul si 
Conrul de Profit si Pierdere asupra activitatn gestionare a Academiei 
Romane pe exercitiul 1 Iulie 1938 — 30 Iunie 1939, le-am gasit in con- 
cordanta cu registrele. 

« De asemenea am gasit numerarul fi valonle in conformitate cu regis- 
trele Contabilitatii, cari au fost tinute in perfecta regula. 

« Acestea fund constatarile noastre, va rugam, Domnilor Colegi, sal 
binevoiti a aproba Bilantul fi Contul de profit fi pierdere pe exercitiul 1 
Iulie 1938 — 30 Iunie 1939 fi a da cuvenita descarcare. 

— Se ia act fi se da descarcare gestiunii Academiei pe exercitiul 1 Iulie 
1938 — 30 Iunie 1939. 

D-l I. NISTOR cetefte urmatorul Raport al Comisiunii financiare 
a Academiei asupra gestiunii Fundafiunii Famihei nMenachen H. EliasD pe 
anul 1939 : 

« Comitetul Fundatiunii Elias a depus Darea de seamS asupra exer- 
$iului 1939, intocmita de d-nii D. Pompeiu si Th. Capidan, 
insarcinati cu venficarea gestiunii financiare. 

« Bilantul de venituri fi cheltueli este insotit de tablouri care cuprind 
situatia patnmoniului fi operatiunilor ce s'au facut. 

« Averea Fundatiunii se ndica la suma de lei 430 645 213,79 formata. 
din numerar in casa, depozitat la banci, efecte publice fi actiuni, imobile, 
constructia Spitalului Elias, etc. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 17 MAI 1940 



141 



«Yeniturile au fost de lei 19.901.761, iar cheltuelile de lei 10.984.754 
deci a rezultat un excedent de lei 8.917.007, care s'a trecut la Fondul 
de Rezervjj pentru inzestrarea si intretinerea Spitalului FJias. 

((jAjCest fond la 31 Decemvrie 1939 a fost de lei 35.167.764,06. 

« Fondul de prevedere si investitii a fost de lei 2.787.484,82. 

« Din suma ar^tatft mai sus ca cheltuitfl, A,cademia a primit drept pre n 
levari suma de lei 2.000.000, iar diverse institutiuni de culturft si binefa- 
cere lei 2.231.116, in total lei 4.231. 116. 

« Cheltuelile de contencios, intretinerea localului Fundatiunii, salani, 
etc., au fost de lei 2.753.638. 

« Cheltuelile pentru constructia Spitalului dela 1932 — 11939 au fost 
de lei 129.396.047. 

« Suntem de p^rere eft se aprobe gestiunea financial a Fundatiunii 
plias, asa dupft cum este prezintat^, dgndu-se desc^rcarea cuvenit^». 
— Se 1a act si se d^ cuvenita descftrcare gestiunii Fundatiei « Menachem 
H. FJias » pe 1939. 

D-l Secretar general /\LEX. L^P£D/\TU da cetire urm^torul Raport 
■asupra mersului Fundatiunii « Joan J. Dalles » pe anul 1939 — 1940 : 

« Fundatiunea loan I. Dalles, desi numai in al optulea an de existent^, 
si-a cflpfttat in miscarea noastrft cultural^ si artistic^ un loc de mftna in- 
tftia. /^ceasta nu este o constatare pe care o facem numai noi cei can, pnn 
indatonrea ce avem de a conduce administratia Fundatiunii, urmftrim 
zilnic desvoltarea pe care a luat-o aceastg institutie, ci este o constatare 
a lumii intelectuale in genere. 

« Datontft bunului nume pe care Fundatia loan I. Dalles si 1-a cftstigat 
in opinia public^, rezultatele din acest an ale activitfttii ei sunt foarte 
satisfftcfltoare. 

« yom inffttisa pe scurt, in cele ce urmeazft, aceste rezultate pe lunile 
Iulie 1939 — /\pnlie 1940, asa dar numai pe zece luni, neputftnd prevedea 
venitunle si nici cheltuelile dm cursul lunilor Mai si Iunie, cu care se 
incheie anul nostru financiar. 

«In cursul acestor zece luni s'au tinut 131 conferinte, 77 concerte, 
25 expc^zitii de picturft, de sculpturft, de covoare si de legftturi^ artistic^ 
in piele. 

« Din punct de vedere financiar rezultatele au fost mai bune dedkt 
Sn anul precedent. /\,stfel s'a reahzat un venit brut de 1.052. 91 8 lei fatft 
de venitul brut de lei 922.950 lei realizat in anul trecut, socotit acesta 
pe 12 luni. Prevedem c^ la acest venit se vor ad^uga incas^ri pe lunile 
Mai si Iunie viitor in sum^ de eel putin 70.000 lei. 

« In ce priveste cheltuelile, ele s'au ridicat, pjft]$ la finele lunei /Vprihe 
trecut, la suma de lei 606.328, reprezentj\nd salarii si intretinerea locai 
lului. Intretinerea a necesitat sume insemnate, mai ales la consumul de 
■combustibil si de lumin^, al cftror pret a fost urcat in cftteva rftnduri in 
•cursul anului. 



www.digibuc.ro 



142 



SEDINTA DELA 18 MAI 194a 



« Recapituland situatia la finele lunei Apnlie trecut, ea se prezinti. 
astfel : 

IncasSri din inchirierea salilor . . Lei i. 052.918 
Cheltueh » 606.328 

Venit net Lei 446.590 

— Raportul se 1a spre cunostinta si se aproba. 



$EDINTA DELA 18 MAI 1940 

Pre^edintia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-l Secretar general ALEX. LAPEDATU comunicS urmStoarea telegramS 
prin care Majestatea Sa Regele, Protectorul §1 Presedintele de Onoare al Aca- 
demiei Romane, a binevoit a raspunde la telegrama pe care Academia i-a 
adresat-o la deschiderea actualei sesiuni generale: 

« Multumesc Academiei Romane, pentru expresiunea devotamentuluL 

ei. Sanatate!)). CAROL R. 

D-l ANDREI RADULESCU raporteaza asupra urmatoarelor legate ft 
donatiuni facute Academiei in ultima vreme §1 asupra acceptarii carora 
urmeaza a se pronunta plenul: 

1 . Defuncta Rozina Ilie Jitianu a testat Academiei mosia sa 
din Dobrogea, din satul Casian, Comuna Gura Dobrogei, in intindere de 
235 ha. Testatoarea dispune ca din venitunle mosiei si se creeze un fond 
denumit Fondul Rozina si Ilie I. Jitianu, din care sa se acorde, prin concurs,, 
cate o bursa la trei studenti dintre cei mai meritosi si saraci, dela Facultatile 
de Agronomie, Litere si Filosofie si Medicina dm Bucuresti, de preferinta 
dintre studentn dm comuna Gura-Dobrogei sau din orasul si Judetul Con- 
stanta. Mai hotaraste ca restul venitului sa fie folosit anual pentru premii 
§i alte scopuri culturale, « dupS. initiativa Academiei Romane » si ca Acade- 
mia sa ingnjeasca de mormantul sau dela cimitirul Bellu §i sa faca in fiecare 
an cate un parastas pentru pomenirea donatoarei §1 a sotului sau. 

D-l Andrei Radulescu arata ca pe mo^ie mai exista o carierS de piatra 
pentru pavaj si o exploatare de piatra de var si c5 mosia se afl5 la patru kilo— 
metri de cea mai apropiata statie de cale ferata. Mosia este grevata de o da- 
torie la Creditul Funciar Rural in valoare de circa 500.000 lei. D-sa propune 
ca acest legat sa fie acceptat de Academie, bine inteles sub beneficiu de in- 
ventar. 

— Propunerea se aproba si se da vot unanim pentru acceptarea legatului 
Rozina-Mana I. Jitianu. 

2. Doamna Dr. Elena Puscariu, sora regretatului nostru coleg 
Ovid Densusianu, doneazl prin act autentic Academiei Romane manuscri- 
sele ce i-au fost lasate prin testament de c3tre fratele sSu defunct Ovid Den- 
susianu. Aceste manuscnse au si fost predate Academiei Romane in cursul 
anului trecut 1939. Prin actul sau de donatie D-na Elena Puscariu roaga. 



www.digibuc.ro 



§EDiNTA DELA 18 MAI 1940 



H3 



Academia sa publice urmatoarele lucrari inedite ale regretatului Ovid Den- 
susianu : 

a) Istoria hmbii romane, Secolul al XVII-lea; 

b) Evolutia estetica a limbii romane. 

Donatoarea si-a exprimat dorinta ca publicarea acestor lucrari sa se fac3 
in termen de doi ani dela autentificarea actului de dame. 

D-l ANDREI RADULESCU propune sa se accepte aceasta donatie, spre 
cinstirea memonei neuitatului nostru coleg, marele filolog Ovid Densusianu. 

— Propunerea se accepta in unanimitate. 

Se mai lau difente deciziuni cu pnvire la dania de carli facuta de defunctul 
Aurel Vulpe din Constanta, la succesiunea defunctului Arhitect E d- 
mond Van Saanen Algi, la legatul lasat de defuncta Eugenia 
Colonel Niculescu si la alte chestiuni pnvind patnmoniul Aca- 
demiei. 

D-l CONST. MOISIL, membru corespondent, ceteste urm&torul Raport 
despre activitatea Cabinetului Numismatic in IQ39 : 

« Anul care a trecut a fost putm favorabil imbogatirn colectnlor Cabi- 
netului Numismatic Restrictive ce s'au impus comertului cu metale pre- 
tioase si urcarea vertiginoasa a preturilor acestor metale — din cauza 
imprejuranlor pnn care trecem — s'au resfrant si asupra comertului 
cu monete antice de aur si de argint, can au disparut aproape cu totul 
de pe piata. Insisi descopentoni nu indrasneau sa le prezinte on le ofereau 
cu preturi extraordmar de man. 

« Desi spre sfarsitul anului, in urma interventiei Academiei Romane 
si a Societatii Numismatice Romane monetele de metale pretioase desti- 
nate colectiilor numismatice au fost scoase de sub aceste restnctii, totusi 
negustoni si descopentoni s'au tinut foarte rezervati, iar preturile au 
continuat sa creasca. 

« Am reusit cu toate acestea sa facem unele achizitiuni destul de im- 
portante multumitS mai ales prestigiului de care se bucura Cabinetul 
Numismatic si faptului ca da pubhcului, cu cea mai mare usurinta, infor- 
matnle numismatice de care are nevoie. 

« Cu acest pnlej mentionam ca scopul Cabinetului Numismatic fiind 
de a colectiona numai monetele ce s'au emis ori au circulat pe teritonul 
Romaniei, nu avem interesul sa achizitionam, dintre piesele lzolate ce ni-se 
prezinta decat pe acelea ce nu le posedam in colectn sau le posedam in 
• stare de conservare defectuoasa. Numai tezaurele monetare trebue sa le 
colectionam in once caz — in total sau in parte — de oarece ele prezinta 
important^ nu numai din punct de vedere strict numismatic, ci si economic 
si financiar, lamurind o multime de probleme din aceste demenii, pe care 
cu ajutorul altor izvoare nu le putem cunoaste deplin. 

« Tezaurele ce am reusit sa le achizitionam in anul expirat sunt Ur- 
matoarele : 



www.digibuc.ro 



14.4 



5EDINTA DELA i8 MAI J(94<> 



« i. Un mic tezaur de dinari romani gftsit in locahtatea Belica, lftngft 
Turtucaia, si compus din dinari dela imparatii Vespasian si pomitian, 
amestecati cu dinari republicani din veacul I in. I. Cr. 

« pi confirma de o parte circulatia impreunft a acestor doua categorii 
de dinari, de alta parte faptul c$ la noi dinarii dela primii imparati romani 
n'au intrat decqt foarte rar si abia dela Vespasian au inceput sa circule 
frl cantitati mai mari. 

« 2. Un alt tezaur mic, acesta de monete de bronz, dela imparatii 
Comneni, gasit in Vlasca. 

« 3. Un tezaur mai mare gasit in apropiere de Alexandria ( Teleorman) 
si compus din dmari romani republicani si tetradrahme din Thasos. Nu 
1-am putut achizitiona, dar 1-am studiat; el dovedeste ca in veacul I in. 
d. Cr. circulau impreuna la noi aceste categorii cu totul deosebite 
de monete, dinarii romani reprezent|nd fractiuni din tetradrahmele 
grecesti. 

« 4. In sf^rsit am pnmit in dar pentru Cabinetul Numismatic mula- 
jele in gips dupa o parte din staterii de aur ai tezaurului dela Marasesti 
descoperit in anul 1909. Aceste mulaje reprezinta staterii dm acest 
tezaur care fusesera achizitionati de raposatul C. Alessandrescu, fost 
director al « Monitorului Oficial » si cari dupa moartea sa au fost vftnduti 
in strainatate. pie ne permit sft identificftm cu precizie o mare parte din 
monetele din acel tezaur. 

« pintre monetele pacilor am achizitionat anul trecut douft piese 
interesante. Una gasitft in Bucuresti, in malul p&mbovitei, cu prilejul 
lucrSrilor ce s'au fftcut pentru acoperirea raului in dreptul Spitalului 
Brancovenesc ; alta de tipul lui Ianus, gasita in regiunea Turtucaia-Turc- 
smil. 

« pe asemenea am putut cumpara un stater de aur din Tomis, cu un 
monogram de monetar foarte rar §1 douft monete de argint dela Mircea 
eel Bfttrftn cu tipul ce reprezintft pe pomn tin^nd o spada in m^na dreapta. 

« p-1 G. Oprescu, profesor universitar, ne-a daruit o interesant^ co- 
lectie de piese antice si moderne de argint si bronz, iar d-1 prof. M. Gre- 
gorian un sestert de bronz dela Traian, g§§it in ruinele antice dm Bala 
(jud. Mehedinti). 

« C^t priveste medalule, Monetaria National^ ne-a trimis medalia 
comemorativ^ a fostului patriarh Miron Cristea, un exemplar de argint, 
iar Patriarhia un exemplar de bronz din aceeasi medalie. pela Asez^min- 
tele Br^ncovenesti am pnmit dou^ exemplare de bronz din medaliile 
centenarului acestei institutii, iar dela Institutul Pr. Cantacuzino prin d-1 
Pr. Ionescu-Mihaiesti medalia comemorativ^ a P-rului Al. Slatineanu. 
D-1 ing. C. Orghidan ne-a daruit placheta de bronz a pxpozitiei inter- 
nationale din Bruxelles (1935), d-1 Theodorian-Carada machetele in 
bronz ale plachetei p. A. Sturdza (1903) si V. Lascftr (1907); Riunione 
Adriatica din Trieste medalia centenarului ei, iar d-1 general ]Radu Ro- 
setti marturii de botez. In acelasi timp am cump^rat douft medalii vechi 
referitoare la St. I^epites, fost membru al Academiei Rom^rje. 



www.digibuc.ro 



5EDINTA DELA 18 MAI 1940 



<i Colectia obiectelor de muzeu s'a imbogfttit §1 ea cu un insemnat 
num|r de antichitftti egiptene (figurine, s^a^uete, vase, sigilii, etc.) dftruite 
de d-1 ing. Const. Orghidan, cu douft inele de important^ istoncft din 
colectia d-nei Zoe pengescu, depuse de d-1 N. Racotft din pucuresti §i 
cu o cununft de mireasft lucratft la forjft din argint si impodobitft cu sidef, 
dftruitft de d-1 I. Lupu-Gherasim din Dorna-Candreni. 

«0 problemft care intereseazft de aproape Cabinetul Numismatic, 
ca si Muzeele noastre si pe colectionarii particulari, este apantia in co- 
mert de c^teva ani, a unui numftr foarte mare de monete false, ynele 
dmtre piesele antice sunt at^t de bme falsificate, inc^t pot induce in eroare 
si pe numismatii cu experientft. Ar fi in interesul stiintei numismatice si 
a, colectiilor monetare din tara noastrg, ca Academia Romqnft sft ia ati^udine 
tmpotriva acestor profanatori ai monumentelor monetare antice si S3 in- 
{ervinft a se prevedea sanctiuni contra falsificaforilor, ca si contra negusto- 
rilor cari cu bung stiintg vljnd monete false. 

« Ca incheiere imi permit sft repet cererea pe care o fac mereu de cqtiva 
ani, de a se prevedea in buget un post de ajutor numismat, care sft cunoascft 
aceastft ftiintft si sft lucreze in Cabinetul Numismatic atqt la determinarea 
si clasarea monetelor, djt si la catalogarea lor. Fatft de marele numftr de 
piese ce posedftm este absolut necesar ca personalul Cabineftdui Nu- 
mismatic sft fie complect, cftci altfel o multime de lucrftri nu se pot face 
la timp si cerce^fttorii, tot mai numerosi, nu au posibili^atea de a face 
s^udiile ce doresc si deci propftsirea stiintei numismatice este prea mult 
tinutft in loc ». 

«In cursul anului expirat in Cabinetul Numismatic au lucrat 201 
cercetfttori, can au consult 1363 monete, medalii si cftrti de numisma- 
^icft. De asemenea s'au prezen^at spre determinare 181 1 monete antice 
si medievale. Sala de expozitie a fost vizifgtft in numeroase rqnduri atqt 
de specialist si amaton, cqt §1 de grupun de excursionisti, de s^udenti 
si de strftjeri si strftjere ». 

La ordinea de zi fiind pusa chestiunea jubileului Academiei de 75 de ani, 
d-1 Secrefar general ALpX. L^PfiDATV aminteste eft la sfarsiftd raportului 
D-sale despre lucrftrile Academiei Romane dm anul expirat, a arg^at eft in 
anul vntor se imphnesc 75 de am dela infiintarea Academiei; eft De- 
legatiunea a luat mftsura sft pubhee cu acest pnlej monografia pe care proiec- 
^ase sft^o dea la ivealft acum trei ani, CEjnd titlul Insti^utiunii noastre fusese 
adus in discutiune pubheft si eft a anuntat eft plenul va avea de hotftrit 
modul de sftrbfttorire a acestei date insemnate in istoria Instrfutiunii 
noastre. 

Predecesorn nostri au sftrbfttont aniversftnle de 25 si de 50 de ani ale 
Academiei. Pentru a avea o bazft de discutiune in vederea intocmirii pro- 
gramului serbftrii dm anul viitor, D-sa aratft in cele ce urmeazft cum s'au 
sftrbfttorit jubileele de 25 si 50 de am. 

Jubileul de 25 de ani s'a serbat intr'o sedintft solemnft a sesiumi generale 
din 1891, anume la 1 Aprilie. §edinta a fost prezidatft de Regele Carol I, 

10 A. R. — Anale — Tom. LX. — $edmtele 1939—1940- 



www.digibuc.ro 



146 



SEDINTA DELA 18 MAI IQ40 



care a tinut o cuvftntare. Apoi Dimitrie Sturdza, Secretarul general a fftcut un 
rapor^ in rezumat despre activitatea Academiei in int^ii 25 de ani ai existentei 
sale, dupft care Regina Ehsabe^a a cetit compunerea Sa poeticft « Sola », iar 
Mihail Kogftlniceanu a rostit celebrul sftu discurs despre « Desfiinfarea rot 
biei figantlor, a privilegiilor de close, a cltfcef si despre impropriettfrirea f^ranilor ». 

In seara aceleiasi zile a fost un dineu la Palat, la care au fost invi^ati toti 
membrii activi, corespondenti si onorari romjjni si strftini. I?upft toastul Re t 
gelui, au vorbit B. P. Hasdeu, Dimitrie Sturdza si G. Baritiu. 

Tot cu ocazia acestui jubileu s'a bfttut si 0 medalie. 

Jubileul de 50 de ani, care urma sft se sftrbfttoreascft in 1916, s'a sftrbfttorit 
dupft sfsjrfitul rftzboiului, in 1919 ?i tot la deschiderea sesiunii generale. §e- 
dinta solemnft pentru aceastft sftrbfttorire a avut loc la 14 Mai 1919, a fost 
prezidatft de Regele Ferdinand insotit de Regina Maria 51 de Principele Moste- 
nitor. Regele Ferdinand a rostit o cuvjjnfare, dupft care Dimitrie Onciul a 
cetit memoriul sftu despre uFazele desvoltfiru ptorice a popotului si Statului 
Roman dela origine pdtitf in zilele noastre ». Acea sedintft fiind prima la care 
luau par{e membrii din provinciile unite cu Regatul, d-1 N. Iorga a rostit, 
apoi, un cuvftjjt de bunft venire cfttre acesti domni colegi. I s'a raspuns de d-nii 
I. Inculet din parjjea Basarabiei, I. Nistor dm parjea Bucovinei si Andrei 
Bqrseanu din parjea Ardealului. Dupft cuv^ntarea lui Dimitrie Onciul, I. C r 
Negruzzi, ca Secrefar general, a rostit o cuvftntare despre telurjle Academiei 
m cei 50 de ani impliniti. 

D-1 Secrefar general isi aminteste eft a urmat ceva mai t^rziu o masft la 
Palat, in legftturft tot cu jubileul de 50 de ani ai Academiei. 

D-sa crede eft in stabilirea programului jubileului de 75 de ani sft pro- 
cedftm asa cum au procedat inam^asii nostri. 

De altft parjje, in vederea acestei festivitftti, D-sa crede eft este necesar 
sft comple$m por^retele fondatorilor Academiei, fftcqndu-le porjrete in uleiu 
dupft fotografn pe care le avem si le pftstrftm la colectia noastrft de S^mpe r 
De asemenea va trebui sft ne gqndim §i la facerea por{retelor celorlalti mem- 
bri activi, pentru a le aseza lftngft porfretele existente in Sectiuni. Prevedem 
c^ aceste por|;rete vor fi destinate sft formeze o galerie aparjje in cuprinsul 
Muzeului Culturii Nationale, pe care Academia il are in proiectele sale de 
viitor in legftturft cu constructia noului palat. 

D-1 Dr. GR. ANTIPA este de pftrere sft se dea un vot general pentru 
facerea serbftni si sft se am^ne hotftririle de amftnunt, intruc^t acestea depind 
de ceea ce va hotftri Majestatea Sa Regele. 

D-1 I. NISTOR crede eft trebue sft se dea acestei sftrbfttoriri o amploare 
d|t mai mare. Trebue sft tinem seama eft 75 de am de neintreruptft activate 
culturalft si stiintificft la noi in farft e un lucru cu totul neobisnuit. De aceea 
va trebui sft inaugurftm, in amintirea acestui jubileu, ceva trainic, spre exem- 
plu inceputul acelui Muzeu al Culturii Nationale propus de d-1 coleg Antipa 
sau in orice caz sft legftm acest eveniment de crearea unui asezftmftjjt care va 
rftmftnea. D-sa roagft Delegatiunea sft se ocupe cu intocmirea programului, 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 20 MAI 1940 



147 



pe care sa-1 comunice din vreme d-lor colegi, dar in acelasi timp s5 se gan- 
deasca si la realizarea acelui asezamint propus de D-sa. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU incheie discutia cu speranta c5 
vom putea lega jubileul de 75 de ani de punerea pietrii fundamentale a noului 
palat al Academiei Romane. In ce priveste stabilirea programului aceasta 
nu se va putea face pina nu vom avea cuvantul regal despre caracterul si 
amploarea pe care va trebui s'o dam festivitatilor. 



$EDINTA PUBLIC! SOLEMN! 

DELA 20 MAI 1940 
Presedintia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-l Dr. C. I. PARHON isi rosteste Discursul de receptiune despre In- 
semn&tatea teoreticd si practicd a Endocrinologiei si despre necesitatea de a se 
organiza miscarea stiintificd endocrinologicd la noi in tard. 

D-l N. VASILESCU KARPEN a cetit raspunsul. 

D-l TRAIAN SAVULESCU comunica urmatorul proces-verbal incheiat 
de Sectiunea stimtifica in sedinta dela 18 Mai 1940: 

« Presedinte: Gr. Antipa; Secretar: Tr. Savulescu; Membrii pre- 
zenti: L. Mrazec, I. Simionescu, Vasilescu Karpen, G. Macovei, Dr. 
Parhon, M. Ciuca, D. Voinov, I. Inculet, D. Pompeiu, P. Bogdan, G. 
Ionescu-^isesti, E. Racovita. 

« La ordinea de zi : 

«i. Propuneri pentru alegerea a 3 membri corespondenti romani. 

« 2. Propuneri pentru alegeri de membri corespondenti straini. 

« I. D-l Presedinte constats ca sunt 14 membri prezenti, ca sectiu- 
nea conform art. 31 si 33 din Statute si 42 dm Regulamentul General 
este convocata in termen si ca numSrul de voturi pe - care trebue sa-1 in- 
truneasca candidatii este eel putin 8. 

« Procedandu-se la votare pentru desemnarea candidatilor ce urmeaza 
a fi propusi plenului, pentru alegerea ca membri corespondenti, urmatoa- 
rele persoane au intrunit numarul de voturi cerut de Statute si Regu- 
lament : 

«i. I. Atanasiu, profesor de Geologie la Facultatea din Iasi, H 
(unsprezece) voturi. 

« 2. Ing. C a r a n f i 1, Bucuresti, 10 (zece) voturi. 

«3- R. Cernatescu, profesor de Chimie, Iasi, 8 (opt) voturi. 

« Sectiunea are onoarea a propune plenului aceste candidaturi pentru 
alegere. 

« II. In ceea ce priveste a 2-a chestiune de pe ordmea de zi, sectiunea 
in unanimitatea este de acord ca sS se amine alegerea de membri co- 
respondenti straini pentru viitoarea sesiune generala si roaga plenul si 
admita aceasta incheiere. 

10* 



www.digibuc.ro 



[48 



§EDINJ^ DELA, 20 MAI 1940 



La ordinea de zi fiind votul pentru propunerea de alegere ca membru 
activ a d-lui Nichifor Crainic, d-1 DIJ\J. CARACO§T£A ceteste urmatorul 
raport : 

« In locul r^mas vacant prin stingerea jn veci neuitatului Octa- 
vian Qoga, Academia Rom^nS are datoria sa cheme pe un poet care, 
pe langa 1 arta literara care consacra, sa reprezinte prin opera sa glorioasa 
traditie a valorificarii fondului nostra etnic. §e mai cere totodata ca ale- 
gerea sa cada asupra unei personalitati, fara actiunea careia sa nu poata 
fi conceputa literatura noastrS de azi. 

« fyectiunea literara a Academiei Romane propune pentra a treia cara 
pe d-1 Nichifor Crainic, jn convingerea ca atat poezia cat si 
bogata sa activitate culturala jl desemneazS ca pe alesul ce jndephneste 
conditiile de a fi urmasul lui Octavian Qoga. 

«In 191^ cand, dupa epocala actiune a seman3torismului, cei mai 
multi dintre poetii nostri oscilau jntre feluntele curente straine si ne- 
adaptate conditiilor noastre de vieata, Jjichifor Crainic, prin primul sail 
volum de poezii, ^esuri natale, se impunea dintr'odatS pnntr'o valorifi- 
care nou5 a sufletului nostra, care se caiita pe hnia specificului ferit de 
conventionalism. §e mai releva totodata o crestere phnS de sevS a" limba- 
jului nostra poetic. Cu un rar instinct de arta, opera lui N. Crainic jnj|lta 
in sfera poeziei atatea cuvinte si expresii care pan^ atunci nu-si doban- 
dise dreptul de cetatenie jfl lirica noastra. £ra o noua desvaluire a como- 
rilor expresive care circula jn graiul nostra obstesc. Taina acestei ajirmari 
este usor de jnteles, cand Jti amintesti versurile neuitate din foetul, jn 
care, adresandu-se tatSlui sSu, mSrturiseste : 

C^nd tu arai c'un tril de doinS 'n gurS 
§ub arcul cerurilor unduiate. 
^\rfl jnvatat a versului masura 
Din simetna brazdelor arate. 



Din sboral ce-1 grabeste ciocarlia 
^\rfl jnvatat aprinsele avanturi 
§i ritmul, care naste armonia, 
Din leganarea granelor jrj vanturi. 



«Pe aceasta temelie etnica adanc traita, sufletul lui s'a jmbogatit ne- 
contenit, caci a stiut sa fie mereu deschis acelor forme alese ale poeziei 
moderne care se infrateau cu fiinta sa. lata de ce, spre deosebire de mai 
toti contemporanii, N. Crainic nu Jnfatiseaza o poezie eclectica, ci un tot 
organic fi reprezentativ. Poezia lui este nu o poezie de linsm anarhic si 
smgularizant fi nicio poezie ornamentala, ci o r8spicata pozitie fata de 
existenta, asa jncat jn ea ne reg3sim sufletefte fi noi. £a are deci o jn- 
semnata functiune vitala. 

« Rareori s'a gasit jn poezie un titlu mai potnvit pentra jnsaf i esenta 
pozitiei unui creator decat acela din volumul f)arur\le p&mdntului. Toate 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 18 MAI 1940 



fetele multiple ale poeziei lui N. Crainic sunt caracterizate printr'un 
gest de generoasft daruire. 

« Cu firea aceasta el era predestinat sS fie alesul care a dat glas frSmftn- 
tarilor obstesti din razboiul pentru unitatea nationals. Yor rSmanea pu- 
rurea in constiintele noastre versunle din Cdntecele patriei, credintS in 
vesnicia romaneascS in care noi trecStoni ne pierdem dob^ndind un sens : 

Ca raurile contopite 'n mare, 
Noi vom muri in nemurirea ta. 

« Dupa cum vibratia dm razboiul pentru neatarnare rSmane pururea 
nedespSrtitS de Yasile Alecsandri, unde oare se pSstreazS in vers vibratia 
de atunci a epopeei de intregire a neamului, dacS nu in Cdntecele inchi- 
nate patriei de N. Crainic? 

« OdatS cu inseninarea adusS de unitatea nationals, Crainic se urea 1 
artistic pe o treaptS mai inaltS, aceea dm volumul cu titlul tot atat de 
pregnant: fara de peste veac. poezia anterioarS este acum transfiguratS 
printr'un plan de spiritualitate in care etnicul nostru este adesea strabStut 
de esenta ad^nc umanS a clasicismului crestin, trSit de un suflet modern. 
DacS poezia de maine va parSsi carSrile problematicelor sovaelnice si se 
va indrepta spre atitudini raspicate, Nichifor Crainic va aparea tot mai lim- 
pede ca un deschizator de cSi. 

«|Prin toate insusirile arState, poezia lui este aceea care a pStruns mai 
adanc decat a oricarui alt poet contemporan in constiinta obsteascS : ne- 
contenit publicul o cere, dupa cum aratS numSrul editnlor. InvStSm^ntul 
nostru gSseste in opera aceasta o minS de educatie esteticS, umanS si na- 
tionals totodatS, Traduceri in hmbi straine, in germanS, rusS, italianS, 
polonS si maghiara; apoi trecerea, acestor poezii in antologii europene 
aratjt cS N. Crainic devine si pentru strainfttate un poet reprezentativ 
romanesc. 

« Spre deosebire de aproape toti contimporanii sSi, N, Crainic infS- 
tiseazS si o pozitie proprie ideologies f a t S de ma- 
rile intrebSri ale existent ej si ale artei. Cu un 
tact rar, el a vizut in ortodoxismul nostru tiparul 
spiritual de universalizare a etnicului nostru. 
Doua dintre lucrSnle sale, Puncte cardinale in haos si Qrtodoxie ft etnocrafie, 
JnfatiseazS aceastS atat de originals pozitie. Chiar in primavara aceasta, 
a apSrut voluminoasa lucrare Nostalgia paradisului, in care autorul dS 
forma ultimS a pozitiei sale fatS de culturS si arts, problem; din cele mai 
grele, de esteticS, teologie si filosofia culturii, devin accesibile publicului 
prezentate intr'o luminS nouS. 

« Un merit deosebit al acestui scrntor stS in faptul cS el indestuleazaj 
deopotrivS setea de poezie $i nevoia deo viziune unitarS a 
1 u m i i. 

« jPrin toate aceste insusiri, Crainic era predestinat sS devinS un centra 
de cristalizare a vietii noastre literare de azi. In mod instinctiv, scriitori din 



www.digibuc.ro 



150 



5EDINTA DELA zi MAI 1940 



cei mai alesi si aproape tot ce are mai de seamS lirica si gandirea noastra 
hterara se afla in jurul revistei Gandirea pe care o conduce el. Fara aceasta 
revista., care reprezinta eel mai sanitos si mai fecund curent estetic de astazi, 
vieata noastrS. hterara n'ar putea fi conceputa. 

« Nevoia de generoasa daruire 1-a indemnat sa desvolte si o activitate 
f2.rS. pSreche de indramStor si inalfator al tmeretului. Numai cine mii- 
soari ce insemneaza. a cutreera necontenit {ara, {inand peste 400 de con- 
ference cerute si in cele mai indepartate unghere, isi poate da seama de 
jertfa constienta pe care o face, daraindu-se si subt forma aceasta de ne- 
intrerapta impartasire a publicului larg. Tot din aceasta nevoie a lzvorit 
si bogata lui activitate zianstica. 

« Dupa cum poezia si ideologia lui, tot astfel si aceasta daruire pana 
la risipa lzvoraste din aceeasi trasatura organica a fnn^ei sale : « a munci 
este a te darui i>, totul fund pus in slujba mtereselor noastre permanente. 

« Sa nu uitam ca toati aceasta activitate este datorita unui fecior de 
plugar, care se ndica intr'o singura generate, numai prm propriile lui 
puten la cea mai inalta forma de creajiune culturala. Adaugata la atatea 
cazuri asemanatoare reprezentate stralucit in Academia Romana, — avem 
inca o parghie de incredere in vitalitatea spintuala a neamului nostra. 

« In deplma constnn^a a rispundenlor fata de judecata zilei de maine, 
ne facem datona de a propune plenului ca membra activ al Academiei 
Romane pe d-1 Nichifor Crainic, ales de sec^ia hterara — in unanimitate ». 

— Procedandu-se la votul cu bile, drept rezultat al votului se constata 
ca, dm 34 votun expnmate, d-1 Nichifor Crainic a intranit 23 de voturi, 11 
voturi fimd contra. 

D-1 Presedmte C. RADULESCU-MOTRU arata ca d-1 Nichifor Crainic 
a intranit cele doua treimi de voturi cerute de Statute si il proclama' ales 
membra activ al Academiei Romane la Secjiunea Literary, in locul regreta- 
tului Octavian Goga. 



§EDINTA DELA 21 MAI 1940 

Pre$edintia d-lui I PETROVICI, Vicepresedinte. 

Intrandu-se in ordinea de zi, d-1 DIM GUSTI, ales de Sec^iunea istorica, 
•ca membra in Comisiunea Bibliotecn spre a completa numaral de 3 al acestei 
Comisiuni, declara ca se asociaza la lucrarea celorlalti doi domni colegi din 
acea comisiune, d-nii Th. Capidan si Traian Savulescu si cS isi insuseste 
Raportul d-lui Conservator cetit intr'o sedin^a antenoara despre activitatea 
Bibliotecii Academiei in 1939. 

D-1 I. NISTOR propune ca Raportul d-lui Conservator sa fie pnmit 
cu multumire. 

— Propunerea se aproba. 



www.digibuc.ro 



§ED1NTA DELA 22 MAI 1940 



Dil TH. CAPIDAN ceteste urmatorul Raport al Comisiunii Dictiona- 
narului Limbii Romane incheiat in sedinta sa specials dela 18 Mai curent: 

« Comisiunea Dictionarului Limbii Romane intrunindu-se in sedintS 
speciala, (18.V.940) spre a lua in cercetare propunerile djui S. Puscanu 
facute in raportul inaintat Academiei, dupa mai multe discutiuni, si-a 
insusit raportul, al carui continut se reduce la urmStoarele dou5 puncte: 

« 1. Pentru accelerarea lucrarilor la Dictionar, dil S. Puscanu cere 
Academiei aprobarea de fonduri, pentru ca numarul coalelor anuale sa 
ajunga pana la 15. Tot in acest scop d.sa roaga Academia sa intervina 
la Ministerul Educatiei Nationale ca sa se detaseze dela catedra 5 pro- 
fesori secundari sau asistenti universitari, care sa colaboreze la Dictionar. 

« 2. Deoarece Dictionarul Limbii Romane in proportiile in care este 
redactat, va mai tinea incl 13—15 am pana sa fie terminat, d B l S. Puscanu 
propune ca, alaturi de el, sa se publice de Academie un Dictionar norma- 
tiv mic, care sa fie la indemana tuturora si sa apara intr'un interval cat 
cat de scurt (trei am). La reahzarea acestui Dictionar ar trebui sa colaboi 
reze toate Sectnle Academiei, spre a putea stabili o terminologie rom^neascS 
unitara. 

« In ce priveste pnmul punct, Comisiunea Dictionarului crede cS va 
putea gasi sumele necesare pentru ca numarul coalelor s5 fie spont pjlnS 
la 15 anual. De asemenea Academia va face toate demersurile necesare 
pe langa Ministerul Educatiei Nationale, pentru detasarea colaboratorilor 
ceruti. 

« Cat priveste propunerea a doua, anume publicarea de catre Academie 
. a unui Dictionar normativ, Comisiunea Dictionarului a primitio in prin^ 
cipiu. O hotarire defmitivS in aceasta privintq se va putea lua numai dup5 
ce Sectiunea literara va face propuneri concrete si complete pentru 
redactarea si editarea lui. 

« Comisiunea Dictionarului la sfarsitul sedintei a multumit dilui 
Sextil Puscanu pentru progresele care s'au realizat in ami din urma la 
redactarea Dictionarului Limbii Romane ». 



§EDINfA DELA 22 M^I 194.0 

Presednfia d.lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D.1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU saluta pe d.l Nichifor Craimc 
care vine si ia parte la sedintele Academiei pentru intaia oara dup3 recenta 
sa alegere ca membru activ la Sectiunea literara. Alegerea d-lui coleg Crainic 
s'a facut pentru merite care nu mai au nevoie de a fi amintite fata de expu- 
nerea lor in raportul pe care ni 1-a facut d.l coleg Dim. Caracostea. D-l 
Presedinte ii ureazS bun venit in sanul Academiei. 

D-l NICHIFOR CRAINIC, raspunz^nd, zice: 

« Va multumesc dm mima pentru cuvintele binevoitoare cu care ma 
inglduiti in acest suprem asezlmant al cultuni romanesti. Tin sSl mul- 



www.digibuc.ro 



5EDINTA DELA 22 MAI 1940 



fumesc fierbinte Sectiei literare: marilor fauritori de frumusete, adan- 
cilor cugetatori si subtihlor dramuitori ai graiului nostru, cari cu intreiti 
st3ruint5 m'au recomandat inaltei atentii a corpului academic. In aceeasi 
mSsurS multumesc savantilor §i eruditilor acestui corp, cari, prin votul 
Domniilor lor, au hotarit chemarea mea in Academic §i nu mai pujin 
fierbinte multumesc pentru voturile negative ce mi s'au dat, in care eu 
vad un semn al intelepciunii de dincolo de noi, ca sa nu ma infumurez 
si sa nu-mi pierd cumpatul in aceasta zi de sarbatoare a vietii mele. 

« Venerate domnule Presedinte, calcand si eu acest prag nu vin cu im- 
presia ca am intrat in Ohmp. Olimpul homeric nu e imaginea armoniei,. 
ci a disensiunilor dintre nemuntori, disensiuni pricinuite de pasiunile 
felurite ale zeilor, macar ca erau stropite cu nectar si parfumate de ambro- 
zie. Academia Romitna e, dimpotriva, un for atat de inalt incat sgomo- 
tele puternice ale luptei de idei si de curente dmafarS, cSnd ajung aid,, 
se domolesc si se imbina in acea armonie de puteri, in acea sintezS de 
energii reprezentativa pentru vieata intregului nostru neam. 

« Eu vad mai bucuros in aceasta adunare de creatori, de savanti si de 
eruditi, o Cincizecime nationala, adka o sarbatoare a Rusalnlor, in care 
fiecare dintre cei cari o akatuiti purtati pe crestet o flacara din geniul 
rasei noastre. 

« Eu nu vin cu aceasta flacara. Eu aduc, daca aduc, numai o scanteie^ 
— o scanteie n3scuta din ciocnirea energiei mele cu energia altora, a ere- 
dintelor mele cu credintele altora. Dar stiu un lucru de care va pot asi- 
gura : ca aceasta energie intreaga voiu cauta s'o armonizez cu marile puteri 
pe care le aveti, spre folosul acestui suprem asezamant al culrurii nationale 

D-l I. NISTOR ceteste urmatorul Raport al Comisiunii financiare a Aca- 
demiei asupra proiectulut de buget al Fundafiunii Familiei « Menachem H. Elias * 
pentru exercifiul ig4i : 

« Consiliul de Administrate al Fundatiunii « Menachem H. Elias »• 

depune conform statutelor, bugetul Fundatiunii pe 1941, din care se 



vede ca s'a prevazut atat la venituri cat si la cheltueh 

suma de Lei 19.263 .000 

I. Veniturile sunt formate din: 

* a) Venitul mosiilor Sascut, Darvari si Balotesti . . » 3.200.000 

« b) Din china imobilelor din Bucuresti » 7.437,000- 

« c) » » » » Viena » 2.150.00a 

« d) Din cupoane si dividende dela efecte si actiuni 
aflate in Romania, Germania, Franta, Belgia, Iugoslavia, 

Bulgaria » 6.344.000 

«e) Din dobanzi » 132.000 

Total Lei 19.263.000 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 23 MAI 1940 



153 



II. Cheltueli: 

« Cheltuelile se descompun in modul urm&tor : 
<ta) Administratia centrals, intretinerea localului Fun- 
datiunii, spese de cancelarie, diurnele consihului 51 sa- 



lariile personalului Lei 2.755.000 

« b ) Administratia mosnlor Darvan, Sascut si Balo- 

testi, amortismente » 250.000 

«c) Hotel ((Continental* » 250.000 

«d) Administratia imobilelor din Viena, salarii etc. » 640.000 

« e) Pensii si rente testamentare » 190.000 

«/) Subventn si ajutoare » 1.760.000 

<ig) Neprevazute: Fond pentru deschiderea de credite 

suplimentare si extraordinare » 400.000 

« h) Cheltueli de contencios » ^^90.000 

« i) Academia Romana, prelevari » 2.000.000 

«j) Intretinerea spitalului » 5.000.000 

*k) Disponibil pentru dispozitiuni testamentare . . » 5.928.000 

Total Lei 19 263.000 



« Acest buget dupa cum se vede, este intocmit dupa normele ante- 
noare si la intocmirea lui au luat parte pe langa d-nn : David Emanoil si 
Em.Pantazi fi colegii nostri Dr. Gr. Antipa, I. Simionescu, D. Pompeiu 
si Th. Capidan. 

« Suntem de parere ca proiectul de buget sa se aprobe asa dupS cum 
a fost intocmit de Consiliul de Administrate al Fundatiunii ». 

— Dupa o discutie la care iau parte d-nii I. Nistor si Dr. Gr. Antipa 
se voteazS in unanimitate proiectul de buget al Fundatiunii si al Spitalului 
Familiei « Menachem H. Elias » pe exercitiul bugetar 1941. 

Se procede prin vot secret la alegerea delegatilor titulari si delegatilor 
supleanti ai Academiei in Consiliul de Conducere al Fundatiunii Elias pentru 
anul Iunie 1940 — Maiu 1941. 

— Se realeg ca delegati titulari d-nii Dr. Gr. Antipa, Th. Ca- 
pidan, Dim. Pompeiu si I. Simionescu, iar ca delegati su- 
pleanti d-nii S. Puscariu, N. Vasilescu Karpen, S. Me- 
hedinti si G. Murnu. 



QEDINTA DELA 23 MAI 1940 

Pre^edmpa d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-l I. LUPAS face o comunicare despre Emanuil Gozsdu. Originea fi 



opera sa. 



www.digibuc.ro 



iS4 



SEDINTA DELA 23 MA,I 194,0 



§edipt$ igtima 

Pftnntele N. M. TOPEiyCU, Yjcepresedinte, ocupg fotoliul prezidential. 

Dela d-1 TZIGARA,-§AMURCA§, Membru Corespondent, se pnmeste 
urm^toarea not^ despre defunctul nostru coleg corespondent T rau g ott 
famm: 

((Traugott T a m m > (nqscut 22X.i§6o la Eddela^, mort 2$. 
yil.193? la Ratzeburg in Lanenburg). Dr pfoilos. autor de scnen geo- 
grafice si apoi romantier. Yine in Romania in i??7; public^ in 1^91, la 
. Bonn : Uber den Ursprung der RUmanen, Ein Beitrag zur Etfonograpfaie 
Sudeuropas (150 pp ), in care combate teona lui Roessler. Inainte a pu- 
blicat articole arfttftnd eft Romania nu poate fi considerate ca tarft bal- 
canicft, Dunftrea jformgnd granita intre Qarpati si Balcani. 

«In 1^91 este ales membru corespondent al Academiei Romgne; apoi 
Pflnft in Iunie 1903, ocupft postul de §ecretar particular al Prjncipelui 
Mostenitor Ferdinand. §e retrage la Ratzeburg si public^ o sene de ro- 
mane cu subiecte luate djn tara noastrft si dela §asi (sotia lui fund fnca 
preotuluj sas din Bucuresti (FiltschJ. 

«A fost distins cu premiul Goethe ». 

D-1 §ecretar general ALEX. L^PfiDAfU aduce Ja cunostinta Academiej 
c& s'au implinit § zile dela descjjiderea sesiunn generale actuale fftrft ca §ec- 
tiunea ljterar^ sft fi cftzut de acord asupra propunern unui candidat ca membru 
activ in acea §ectiune, in locul regretatului coleg N. Drftganu 

In conformitate cu art. 25, alin. 2, din iytatute, mgine fund a 10-a zi a 
sesiunij, urmeazft ca sft se irjtruneasc^ ipectiunea literary impreunft cu De- 
legatiunea in Colegiu extraordinar de candidare, pentru a foot^ri, cu majo- 
ntate de voturj, candidatul de propus la votul plenului. D-sa propune, decj, 
sft se convoace Qolegiul extraordinar de candidare mgine, irjainte de desc^i- 
4erea sedintei plenare a Academiei. 

— Propunerea se aprobjj. 

Proce^andu-se la alegerile de membn corespondenti in iyectiunea stiin- 
tifjcft, Preotul N. M. POPE§CU, Yicepresedinte, d^ cuvantul d-lui I. §1- 
mjonescu. 

D-1 I. §IMIONE§CU ceteste urmqtorul raport asupra activity j d-lui 
Jnginer N. C a r a n f 1 1 : 

« Activitatea constructive a d-luj Ing. N. Caranfil e cunoscutft 
tuturora acelora dintre noi care au vizitat irj dou^ randun grandioasa 
lucrare ce a transformat bftltile dela penfena Bucurestiuluj irj lungul 
Colentinei intr'un sirag de lacurj cu ap^ ljmpede mereu primenjt^, prin 
deviarea apei din Ialomita. 

« E o lucrare tefonicft impunfttoare nu numai prin ceea ce s'a realjzat, 
dar prin executarea planului metodjc stabilit, la termenele fixate prjntr'o 
program^ amftnuntitft. §ub conducerea sa si cu pretioasele sale ajutoare 
s'a sftvarsit astfel o operft mftreatft care dft deosebitft valoare aptitudjmlor 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 23 MAI 1940 



155 



infaptuitorului ei, open! intru nimic mai prejos de acele ce le admiriim 
din t^n straine. 

«Pe lang^ cateva publicatiuni apreciate din domeniul ingineriei prac- 
tice dar si a economiei generale (d. ex. Cum renuntqm anual la miliarde, 
Lucrari hidraulice la Nord de Capital^, s. a.), activitatea D n sale intreagzj 
dela 1918, ca §ef al biroului tehnic al Comisiei militare de Armament 
din Franta, Anglia, Italia (1918 — 1920) si pana azi este indreptata in di- 
rectia infaptuirilor. Ca director general al Societatii Energia (1922 — 1929) 
infiinteaza industria de masini electrice dela Cluj si Timisoara, ca director 
general al U.C.B. n ului dela 1930 a adus imbun^tinle de organizatie 
zilnic constatate de fiecine, ca director general al Societatii de Gaz si Elec n 
tricitate, dela 1930 pftn^ azi a reconstruit uzinele comunale sponndu-le 
cu 60.000 CP., a creat marea uzinq electric^ dela Dobresti, ca Ministru 
al aerului a organizat Ministerul corespunz^tor. 

« Cunoscut si in str^in^tate ca Membru in Societatea Inginerilor civili 
din Franta, Membru in Consihul «Uniunii internationale a procura- 
torilor de energie electrica,», dnl N. Caranfil, reprezint^ la noi omul de 
energie si pricepere, infSptuitor de lucr^n cari au schimbat fata Capi- 
talei in deosebi, aducandno la nivelul centrelor man din Europa. 

« Sectia stiintifici propunandunvq ratificarea alegeni de Membru 
corespondent al ei, tine sS| aducij un omagiu personal unei energii roma- 
nesti constructive, dar prin el intregului corp de ingineri romani can 
au inf^ptuit atatea lucrari tehnice de deosebit^ valoare pentru tara ». 

— Procedandunse la votul cu bile se constat^ c^, din 33 voturi expn- 
mate dnl Ing. N. Caranfil a intrunit 30 voturi, — 3 voturi fund contra. 

Pr. N. M. POPESCU, Vicepresedmte, proclama ales membru coresponr 
dent la Sectiunea stnntific^ pe d-1 Ing. N. Caranfil. 

D r l L. MRAZEC ceteste urm^torul raport despre activitatea stiintific^ 
a d-lui Ion Atanasiu: 

(ilon Atanasiu, Doctor in Geologie, Profesor la catedra de Geo- 
logie a UniversitStii Mih^ilene din Iasi, fost seful sectiei geologice la Insti- 
tutul Geologic al Romaniei. 

« Atanasiu este eel mai distins geolog din generatia aceea care a fost 
indrumat^ inspre studii regionale amanuntite ale Carpatilor si in cazul 
lui in special al segmentului oriental al catenei. 

« F^candunf i o educatie §tnntific^ general^ largq si vanat^, Atanasiu 
a g^sit in aceast^ preparatie un spnjin puternic si mult folositor in studiul 
problemelor celor mai difente din domeniul geologiei. 

« Stratigraf distins si tectonician cu cunostinte solide de petrografie 
general^, cartograf de o preciziune remarcabilq, el intruneste toate cali- 
tatile unui cercetfttor stnntific de frunte si ale profesorului ce poate forma 
scoalSj. 

« Numeroasele sale lucrari sunt caractenzate prin acea preciziune si 
minutiozitate pe care le intalnim la omul de stnnt5 caut&nd adev^rul si 
numai adevSrul. In afara de aceasta, se reflects in lucr^nle sale tendinta 



www.digibuc.ro 



§EDINTA DELA 23 MAI 1940 



de a ridica chestiunile, pe cflt posibil, la inftltimea problemelor de ordin. 
general, prin lftrgirea cadrului de cercetare si ad^ncirea laturei lor evolutive. 

« Ion Atanasiu ca om de stiintg e logic si prudent in generalizarea con- 
cluziunilor sale. Ponderat §i realist, el scoate tot ce poate extrage din ob- 
servatiunile fftcute, separsjnd latura teoreticft sau hipoteticft a problemelor 
de pftrtile ei indiscutabile reale, lmpnm^nd astfel lucrftrilor sale carac- 
terul unei documented pretioase si mai ales inalterable in generalitatea lui>. 

« £hemarea lui Ion Atanasiu in sanul Academiei Romjjne £ste o recu- 
noastere a meritelor ce datorim unui distins cercetfttor roman, iar Aca- 
demia Rom^nfj cjjstigft pe un colaborator dintre cei mai activi si devotaji »„ 

— Procedjjndu-se la votul cu bile, d-1 Ion Atanasiu, din 30 votyri expri- 
mate, intruneste 29, 1 vot fiind contra. 

Pr. N. M. PQPES^U, Vicepresedinte, proclamft ales pe d-1 Ion Ata- 
nasiu ca membru corespondent al Academiei Romftne la Sectiunea stiin- 
tific^. 

D-1 PETRE B9<?DAN ceteste urmfltorul raport asupra activitfttii stiin- 
tif ice a d-lui Prof. Radu (Jern jtescu: 

« Imediat dupft infiintare3 Universitfltilor romftnesti incepe si miscarea 
de desvoltare a invfttftmf^ntului stiintific. Manifested timide la inceput,. 
toate sfort^rile au fost indreptate mai mult pentru pregfttirea profesorilor 
secundari. Dupft 1900, Profesorul Istrati a putyt spune c^ de aici inainte 
invfttamantyl stiintific va contribui la creatii noi, la lucrftri originale. 
Inainte de aceastft datft, lucrjrile originale ale lui Petru Poni, Istrati^ 
(?r. (Jilobjjlcescu etc. apoi sporadic. 

« Noua perioadft de desvoltare, care incepe aproximativ cu anul 1900 
a fost caracterizatft pnntr'un mare numftr de lucr^ri originale executate 
mai ales de tinerii chimisti. Memornle, comunicftnle stiintifice de chimie 
sunt foarte numeroase, si un numftr mare de tineri chimisti s'au distins; 
prin activitatea lor. Printre acestia este si d-1 Profesor Radu £ e r n ft- 
t e s c u, ale cftrui lucrftri in domeniul chimiei teoretice, analitice si chiar 
biologice 1-au fixat printre chimistii distinsi ai generatiei actuale. 

« Lucrftrile Domniei-Sale apflrute in Annales Scientifiques de l'Uni- 
versite de Jassy, Buletinul Academiei Romftne, Zeitschrift fyr physikalische 
(j^hemie, Zeitschrift fyr Analytische Qhemie, Q. R. Soc. de Biologie, etc. 
sunt foarte numeroase. 

« De aceea il propunem pentru locul de membru corespondent al Aca- 
demiei Rom^ne ». 

— Procedsjndu-se la votul cu bile, la despuierea scrutinului se constat^ 
cfl din 29 votyri exprimate, d-1 Radu £ernfttescu a intrunit 22 de votyri, 7 
votyri fund contra. 

Pr. N. M. P9PES9U, Vicepresedinte, proclamft pe d-1 Radu £ e r- 
njtescu ales membru corespondent al Academiei Romane la Sectiunea 
stiintific^. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 24—25 MAI 1940 



157 



§EDINTA DELA 24 MAI 1940 

Prefedinfia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-l TH. CAPIDAN ceteste urmStorul proces-verbal incheiat in sedinta 
-de astazi de Sectiunea literara impreuna cu Delegatiunea Academiei, intru- 
nite in Colegiu extraordinar de candidare pentru locul rSmas vacant pnn 
incetarea din vieata a lui N. Draganu: 

« Astazi in 24 Mai 1940, membrii Sectiunii hterare impreuna cu 
membrii Delegatiunii Academiei, intruniti in Colegiul extraordinar de 
candidare, potrivit art. 41 din regulament, spre a decide asupra candida- 
tilor propusi pentru ocuparea locului ramas vacant in urma incetarii din 
vieata a lui N. Draganu (Al. Procopovici, N. Cartojan si I. Toroutiu) | 
au constatat ca, dupa cinci votin, niciunul dintre candidati n'a intrunit 
majoritatea de voturi. In consecinta, locul ramane vacant pana la se- 
siunea urmatoare ». 



$EDINTA PUBLICA SOLEMA 

DELA 25 MAI 1940 
Presedinfia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-l GH. MACOVEI ceteste discursul de receptiune despre Profesorul 
G. fifeica 1873 — 1939 si despre Contribufiunea romdneascd la cunoasterea 
petrolului. 

D-l I. SIMIONESCU ceteste raspunsul. 

§edinta intima. 

La ordinea de zi fiind alegen de membri de onoare, d-l SEXTIL PU§CA- 
JRIU ceteste urmatoarea propunere : 

« Propun ca membru onorar pe d-l G i u 1 1 o B e r t o n i, profesor 
la universitatea din Roma §1 membru al Academiei Italiei. De pe timpul 
cand era la Universitatea din Fribourg in Elvetia, dar mai ales de cand 
s'a reintors in tara sa de nastere, ocupand catedre la Universitatile din 
Tormo si Roma, d-l Bertoni a dat o sene de lucrari importante atat din 
domemul literaturii italiene si provensale, cat si al linguisticei. Ammtesc 
<lin cele din urma Programma di filologia romanza come scienza idealtsta, 
Linguistica ed estetica si Breviario di neolinguistica, care chiar prin titlurile 
lor arata directiile noua pe care le urmeaza ca linguist. 

« D-l Bertoni este, dela 1917 incoace, directorul revistei Archwum 
romanicum si a fost insarcinat de curand cu conducerea noului Dictionar 
al Academiei italiene. 

<i Ca profesor de limbi romanice, el a dat totdeauna, in cursurile sale 
si in conferinte, o atentie deosebita hmbii 51 literaturii romane, iar ca prieten 
sincer al poporului nostru a fost un activ promotor al amicitiei italo- 



www.digibuc.ro 



158 



$EDINTA DELA 27 MAI 194& 



romane. Infiintarea catedrei de limba romanS la Roma se datoreste mai 
ales staruintelor sale in aceasta directie ». 

R. Rosetti, M Sadoveanu, C. R. Motru, Ntchifor Cramic y 
Sexttl Puscariu, I. Petrovtci, AL Lapedatu, I. Lupas, Ltviu 
Rebreanu, N Bdnescu, L. Blaga, S Dragomir, Ion I. Ntstor* 

— Pusa la votul cu bile propunerea intruneste 26 voturi, din 27 exprimate„ 
1 vot fiind contra. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU proclama ales membra de 
onoare al Academiei Romane pe d-l Giulio Bertoni. 

D-l Vicepresedinte I. PETROVICI ocupS fotohul prezidential si da cu- 
vSntul d-lui Sextil Puscariu pentru a ceti propunerea de alegere a d-lui Coleg 
corespondent Artur Gorovei ca membra de onoare. 

D-l SEXTIL PUSCARIU ceteste urmatoarea propunere: 

« Propunem alegerea d-lui Artur Gorovei ca membra onorar 
al Academiei Romane, in credinta ca aceasta distinctie dm partea celei 
mai inalte institutiuni culturale va incununa dupa merit o activitate lunga 
si fertila a distinsului nostra folclonst reinvntor al trecutului romanesc 
si scrntor de seama ». 

Sextil Pufcartu, Mihatl Sadoveanu, Ntchifor Cratnic, Luctan Blaga, 
I. Petrovtci, D. Gusti, G, Petrafcu, N. Bdnescu, Th. Captdan, 
, Liviu Rebreanu 

— Procedandu-se la votul cu bile, se constata cad-1 Artur Gorovei 
a intranit 20 voturi din 24 expnmate, 4 voturi fiind contra, fiind si una 
abtinere. 

D-l Vicepresedinte I. PETROVICI proclama ales membra de onoare 
al Academiei pe d-l Artur Gorovei. 



QEDINfA DELA 27 MAI 1940 

Presedinfia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

La ordinea de zi fimd reglementarea fondurilor primite in ultima vreme 
de Academie, d-l N. BANESCU, in numele Comisiunii formate din d-sa 
si d-nii colegi I. Petrovici si Tr. Savulescu, arata c5 aceasta Comisiune a avut 
insarcinarea sa intocmeasca proiectele de regulamente pentru functionarea 
a 11 fonduri primite in ultima vreme de Academie si de a le supune apro- 
barii plenului in aceasta sesiune. 

Comisiunea si-a indeplmit aceasta sarcina. 

D-l N. BANESCU da cetire rand pe rand urmatoarelor proiecte de 
regulament : 

1. Regulamentul Fondului Amelia M. Aprih&neanu : 

« Art. J. — Din venitul sumei de lei 650.000 (sase sute cincizeci mn), 
valoare nominala in titluri de renta a improprietarirn, consemnata la Casa 



www.digibuc.ro 



§ED1NTA DELA 27 MAI 1940 



159 



de Depuneri pe numele Academiei Romane, cu recipisa Nr. 68.783/940 
de c&tre d-1 Prof. G. B o t e a, in calitate de executor testamentar, renta 
ce reprezinta valoarea reals de 400.000 (patru sute mil) lei, I5sat5 Acade- 
miei Romane de catre defuncta Amelia M. Aprihaneanu, prin testamentul 
sau cu data de 22 Iulie 1932, se institue un premiu denumit: «Premiul 
Inginer Ion Aprihaneanu ». 

{{Art. 2. — Acest premiu va fi anual si va avea valoarea de 20.000 
(douazeci mii) lei. 

« Premiul se va da pentru cea mai buna 1 lucrare din specialitatea Electro- 
mecanica. 

« Art. 3. — In cazul cand intr'un an premiul nu se va fi acordat 
din hpsa de lucrari meritorii, persoana care va obtine premiul vntor, va 
pnmi si sumele corespunzatoare din anul precedent, in care premiul 
n'a fost acordat. 

« Art. 4. — Sumele ramase dupa acordarea premiului se vor capita- 
liza la fond. 

« Art. 5. — Academia Romana va ingriji de mormantul testatoarei si 
a copiilor sai, din Cimitirul Bellu ». 

— Se ia act si se aproba. 

2. Regulamentul Fondului Miha.il Vdlsan : 

«Art. I. — Venitunle rentei 5% in valoare nominala de 470.000 
(patrusute saptezeci mn) lei, lasata Academiei Romane de cStre defunctul 
Mihail Valsan, conform testamentului sau autentificat de Tnbunalul 
Ilfov, sectia Notariat, la Nr. 2783/936, dupa ce se vor scadea prelevSrile 
statutare cuvenite Academiei Romane, vor fi folosite pentru incurajarea 
cercetarilor si publicatiilor geografice si etnografice, prin acordarea pe 
cicluri trienale de premii, subvenfii, burse. 

« Art. 2. — Aceste ajutoare, sub oncare din formele mentionate mai 
sus, vor purta numele « Profesor George Valsan » si vor avea o valoare 
de 15.000 (cincisprezece mil) lei anual. 

« Art. 3. — Sumele ramase neintrebuintate se vor capitaliza la fond ». 

— Se ia act si se aproba. 

3. Regulamentul Fondului Josef ina Stoicescu : 

«Art. I. — Se institue din suma de 1. 000.000 (un milion) lei, va- 
loare nominala in renta de improprietarire, donatS de d-na Josefina Stoi- 
cescu prin actul autentificat de Tnbunalul Ilfov, sectia Notariat, la Nr. 
35.508 din 2 Octomvrie 1939, un fond inalienabil, care va purta numele 
mamei donatoarei « Elena G. San-Mann ». 

«Art. 2. — Veniturile acestui fond, dupa ce se vor scadea prelevanle 
de 25%, conform statutelor, vor servi la scopurile culturale ale Academiei 
Romane. 

« Art. 3. — Academia Romana este obligata ca din venitunle acestui 
fond sa mgnjeasca, dupa moartea. donatoarei, de intretinerea cavoului 
sau dela cimitirul Bellu, cum si s3 intretina o candela la cavou. 



www.digibuc.ro 



j6o 



$EDINTA DELA 27 MAI 1940 



« De asemenea Academia Romj^na este obligate s5 fac5 in fiecare an un 
parastas de S^mb&ta mortilor, pentru pomenirea donatoarei si a mamei sale ». 

— Se ia act si se aproba. 

4. Regulamentul Fondului Arhitect Petre Antonescu : 

« Art. I. — Se institue din suma de lei 600 000 (sase sute mil) valoare 
nominala in efecte publice, donata de catre d-1 Profesor Arhitect Petre 
Antonescu, membru de onoare al Academiei Rom^ne, prin actele de 
donatie autentificate de Tribunalul Ilfov, sectia Notanat, la Nr. 18.208/939 
si 19.107/939, un fond denumit: «Fondul Arhitect Petre Antonescu », 
vare va ram^nea in proprietarea Academiei Rom^ne in perpetuitate. 

« Acest fond va servi la incurajarea renasterii si prop&sini Arhitecturii 
nationale, prin contmuarea si adaptarea traditiilor la cenntele artei si 
tehnicei vremurilor noua, 

« Art. 2. — Din venitul acestui fond, dupa ce se vor preleva sumele 
prevazute de Statutele Academiei Romftne, se va acorda un premiu anual 
in valoare de 15.000 (cincisprezece mil) lei unui arhitect rom^n, care va 
fi dovedit ca a contnbuit mai mult la atingerea scopului de mai sus prin 
constructiuni de arhitectura romaneasca, dupi planunle sale. 

«Premiul se va putea acorda si tinerilor arhitecti diplomati pentru lucrarile 
de diplomS, atunci c^nd proiectul de constructie, care a servit drept tez5 de di- 
ploma, constitueo conceptie artistica de arhitectura rom^neascS traditionala. 

it. Art. 3. — Premiul va fi acordat de Academia Rom^nS, pe baza ra- 
portului unei Comisiuni speciale, compusS din membrii Academiei Ro- 
m^ije, care va putea consulta, daca va crede necesar, arhitecti fac^nd 
parte din Corpul profesoral al Facultatii de Arhitectura din Bucuresti. 

« Art. 4. — In cazul cand printr'o imprejurare oarecare premiul nu 
s'ar putea acorda intr'un an, sumele de bani ramase, se vor capitaliza 
la fond, servind aceluiasi scop. 

« De asemenea se vor capitaliza si sumele ce ar prisosi in urma decer- 
nerii premiului anual ». 

— Se ia act si se aprobS. 

5. Regulamentul Fondului Profesor Cristea Otin : 

« Art. I. — Cu suma de 1 .000.000 (un milion) lei, valoare nominala 
in renta de Stat 5 % donata de c5tre d-1 Profesor Dr. Inginer Cristea Otin, 
cu actul de donatie autentificat de Tribunalul Ilfov, sectia Notariat, la 
Nr. 3004 din 30 Ianuane 1940, se institue un fond denumit q Fondul 
Profesor Cristea Otin ». 

« Art. 2. — Din venitul acestui fond, dupa ce se vor scadea prelevanle 
statutare pentru Academia Romj\na, se vor acorda cs^te doua burse in fie- 
care an de <$te 1500 (una mie cinci sute) lei lunar, una pentru Chimie 
si alta pentru Electrotehnica, adica in total lei 36.000 (treizec si sase 
mii) anual, incep^nd dela 1 Octomvrie 1939. 

<\ Art. 3. — Bursele vor fi acordate de catre Academia Rom^na prin 
exaraen, studentilor saraci, crestini ortodocsi, etnici rom^ni, dela Scoala 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 27 MAI 1940 



PolitehnicS Gheorghe Asachi din Iasi. La note egale vor fi preferiti ur- 
masii donatorului pana la orice rang. 

« Art. 4. — Bursele se vor da pe timp de 4 ani panS la savarfirea sftj- 
diilor — respectiv luarea diplomei in specialitatea Chimiei sau Electroi 
tehnicei si in niciun caz nu va trece de cinci ani si aceasta numai pentru 
cazuri apreciate de Consiliul scoalei. 

« Bursierul care nu-si va fi trecut cu succes examenele anuale va pierde 
bursa. 

« Arf . 5. — Din resftd de venit Academia RomanS va acorda aftmci clnd 
capitalizable ii vor permite, un premiu de c5l5torie in valoare de lei 30.000 
(treizeci mii) celui mai bun titrat al aceleiasi scoale dela Facultatea de Chimie 
Industrials sau Electrotehnica, dupa recomandarea Consihului scoalei. 

« Vor fi luati in considerare toti titratii celor patru ani anteriori dela 
acea Facultate. 

«Premiul poate fi acordat fi unui fost bursier. Normele de alegere 
vor fi aceleasi ca pentru burse, mai putin examenul. 

«Premiatul este dator s£ viziteze in strain&tate instalatiuni industriale 
sau scolare de speciahtate, rostul acesflji premiu fiind de a inlesni candi- 
daftdui s& viziteze si s3 observe, iar nu sa capete vreun titlu scolar. 

« De cele vazute premiaftd va face un raport Academiei Romane. 

« Arf. 6. — In cazul cand bursa sau premiul nu se vor putea acorda 
din vreo imprejurare oarecare, sumele ramase se vor capitabza la fond, 
cumparandu-se renta de Stat. 

« Arf. 7. — Fondul instiftut, dupS. cum se arata mai sus, este inalienabil. 

« Arf. 8. — Pentru a se stimula pe de o parte sentimenftd de ajutorare 
in viitorn cetateni, can si-au creat o si^yatie datorita fapftdui de a fi avu^ 
posibilitatea unei burse, iar pe de alta parte, pentru a intari simtul demni- 
■^.tii personale, fiecare bursier considerandu-se numai ca detinSitorul 
unui imprumut de onoare, iar nicidecum al unui ajutor de gratuitate, 
bursele vor fi rambursabile in timp de 10 (zece) ani in rate egale, incepand 
dela un an dupa ce fostul bursier isi va fi facut un rost prin exercitarea 
cunostintelor c^patate. 

« De asemenea vor rambursa sumele primite si bursierii carora li s'a 
ridicat bursa, neindeplinind conditiunile bursei. 

«Premiile nu vor fi rambursabile. 

« Rambursarea 'poate fi facuta si in timp mai scurt dac5 bursierul gS- 
sefte cu cale. 

«In niciun caz nu poate fi prelungita peste dublul anilor de bursa. 

« Nu se va face nicio urmSrire contra celor cari n'ar intelege sa respecte 
angajamenftd de onoare ce-f i vor lua la obtinerea bursei. To^ysi in fiecare 
an in luna Octomvrie se va publica numele celor cari n'au inteles s5 respecte 
obligatiunile luate, ridicand astfel posibilitatea ca fi alte elemente merii 
torii si s^race sa 1 se poatS bucura la rUndul lor de acelafi ajutor. 

« Sumele rambursate se vor capitaliza, cump^randu-se ^jitluri de Stat, 
pana ce se va dubla capitalul initial, folosindu-se apoi fie la crearea de 
noi burse, fie la completarea primelor ^ac5 fluc^yatiile valutare continu5. 

zi A. R — Anale. — Tom, LX. — $edintele 1939 — 19^0. 



www.digibuc.ro 



5EDINTA DELA MAI 19^0 



« Aceste noi burse vor fi acordate fie Pohtehnicei din Iasi, fie unei 
alte scoale tehnice de rang superior din Iasi, sau din orice alt oras din Ro- 
mania, dupa cum va decide Academia Rom^nS. 

« Criternle de acordat vor fi cele specificate mai sus. 

« Cjjnd imprejurarile vor permite, din sumele noi rambursate, se 
pot acorda burse si scoalelor tehnice inferioare sau medn. 

— Se ia act si se aproba. 

6. Regulamentul Fondulut Ingtner Ion Teodoreanu : 

« Art. 1. — Se institue din suma de lei 800 000 (opt sute mn), lasata 
Jn numerar Academiei Romqne de catre defunctul Inginer Inspector 
General Ion Teodoreanu, prin testamentul sau autentificat de Tribunalul 
Ilfov, sectia Notariat, la Nr. 10.985/939, un fond denumit: « Fondul 
Ion Teodoreanu Inginer Inspector General ». 

« Art. 2. — Din venitul acestui fond se vor acorda in fiecare an, dupS 
ce se vor scadea prelevarile statutare pentru Academia Rom^nS, dou5 
premii de cj\te 25.000 (douazeci §i cinci mn) lei fiecare : unul pentru o 
lucrare originala din domeniul disciplinelor cari se predau la Facultatea 
de Construcjn si ElectromecanicS, sau din acela al disciplinelor Aviatie 
si Armament; lar altul pentru cea mai buna lucrare din cursul anului 
respectiv relativa la boalele organelor respiratorii, in special tuberculoza, 

« Art. 3. — Sumele de bani ramase dupa acordarea acestor premn, 
cum si in cazul cj(nd premnle nu s'ar decerne din lipsS de lucrari meri- 
torii, se vor capitaliza la fond ». 

— Se ia act si se aproba. 

7. Regulamentul Fondulut Ion Q. Mihail : 

« Art. 1. — Se institue, din venitul sumei de 1 .000.000 (un milion) 
lei, lasata de catre defunctul Ion C. Mihail, prin testamentul sau olograf 
din 14 Februane 1933, dupa ce se vor scadea prelevarile statutare cuvenite 
Academiei Rom^ne, urmatoarele premii: 

«a) Un premiu de 50,000 (cincizeci mii) lei care se va acorda in fie- 
care an de catre Academia Rom^nS pentru lucrari cu subiecte, de pre- 
ferinja, din istoria nafionala sau din ramunle stnn^elor morale si pohtice, 

ftAcest premiu va fi divizibil, atunci c^nd mai multe lucrari prezen- 
tate, vor fi de valoare egala. 

«b) Un premiu literar de 10.000 (zece mil) lei, care se va acorda din 
5 in 5. ani pentru cea mai buna lucrare pur literara, in proza sau in ver- 
suri, ce se va fi publicat in cursul acestui interval de timp. 

« Art. 2. — Din venitunle ramase dup& acordarea celor dou5 premn 
mai sus aratate, Academia Romjjna va putea s5 acorde premn si recom- 
pense pentru difente descoperiri stiin^ifice, fie in domeniul stnnjei pure, 
fie in eel al stnnfei aphcate. 

. « Aceste premn si recompense se vor acorda de Academie anual, sau 
la intervale ce nu vor depasi in niciun caz cinci ani. 



www.digibuc.ro 



5EDINTA DELA 2(7 MAI 1940 



I63 



« Art. 3 — Sumele r3mase dupi acordarea acestor premn sau recom- 
pense, cum si in caz cand premiile si recompensele prevazute mai sus 
nu s'ar acorda din Iips3 de lucrari meritorii, se vor capitahza la acest fond ». 

— Se la act si se aproba, 

8. Regulamentul Fondului Victor Georgescu : 

« Art. 1. — Din venitul sumei de lei 50 000 (cincizeci mii) valoare 
nominal!, in rent^ de Stat : donate de d-1 Dr. Alexandra Steopoe, in numele 
promotiei 1921 a Facultatn de Stiinte din Bucuresti, sectia de Chimie, 
care a subscris acest fond, se mstitue un premiu purtand numele «Pre- 
miul Chimist Victor Georgescu ». 

« Art. 2. — Acest premiu se va acorda de Academia Romany din trei 
in trei ani pentru cea mai buna lucrare de Chimie facuta in Romania, 
privind in special utilizarea industrial^ a matenei prime indigene. 

«Premiul va fi in valoare de 5.000 lei (cinci mil) si se va acorda pentru 
o lucrare de specialitate, iar nu pentru carti didactice. 

« Art. 3. — Sumele ramase in urma acordani premiului, cum si in 
cazul cand premiul nu s'ar putea acorda, se vor capitahza la fond. 

— Se 1a act si se aproba. 

9. Regulamentul Fondului Dr. Calistrat Grosovtct : 

« Art. 1. — Cu suma de 70.000 (saptezeci mil) lei, valoare nominala 
in titlun de rent^ 5%, donata de catre d-1 Constantin Orghidan, pnn actul 
autentificat de Tnbunalul Ilfov sectia Notariat, la Nr. 1200/940, se spo- 
reste la 120.000 (una suta douazeci mn) lei, fondul « Dr. Calistrat Gro- 
sovici » in prezent de lei 50.000 (cincizeci mil), instituit de c^tre defunctul 
dr. Calistrat Grosovici, prin testamentul sau cu data de 2/15 Maii9i8. 

« Art. 2. — Din venitul acestui fond sporit la 120.000 lei, care va 
p^stra acelasi nume si aceeasi destinatiune, se va acorda, dupa scaderea 
prelevanlor statutare, un premiu de 12.000 (douasprezece mii) lei din 
trei in trei ani, pentru cea mai buna lucrare de median^, sau in lipsa pentru 
o lucrare stiintifka ce se va pubhca, sau se va propune de Academic 

«Primul premiu se va oferi pentru o lucrare tratand asupra tifosului 
exantematic. 

« Art. 3. — Sumele de bani ramase in urma decernerii acestui premiu, 
sau in caz cand premiul nu s'ar decerne din vreo imprejurare, se vor ca- 
pitahza la fond. 

« Art. 4. — Din suma de lei 30.000 (treizeci mii) valoare nominala 
in titluri de rent^, donata de c^tre d-1 Constantin Orghidan, prin actul 
de donatie mai sus ar^tat, se institue un fond purtand numele de : « Fond 
pentru intretinerea mormantului Dr. Calistrat Grosovici ». 

« Din venitul acestui fond se vor suporta cheltuelile fie pentru ingri- 
jirea mormantului dela cimitirul Bellu, fie pentru- facerea unui parastas 
la anume epoci crestinesti ». 

— Se 1a act si se aproba. 



www.digibuc.ro 



SED1NTA DELA 27 MAI 1940 



10. Regulamentul Fondului Elena General Perticari-Davilla : 

« Art. I- — Se institue din suma de 100.000 (una suta mil) lei numerar, 
donata de catre d-na Elena General Perticari-Davilla, prin actul autentificat 
de Tribunalul Ilfov, sectia Notanat, la Nr. 1469/940, un fond inalienabil, 
ce va purta numele « Fondul Carol si Ana Davilla ». 

« Art. p. — Din venitul acestui fond, care se va investi in renta de 
Stat, sc creeaza o bursa pentru un student in medicina lipsit de mijloace, 

« Bursa va fi 18.000 (optsprezece mii) lei pe an, cSjte 1500 (una mie 
cinci sute) lei pe luna si se va acorda la fiecare trei ani unui student din 
ultimul an al uneia dintre Facultatile de Medicina din tara, pe baza reco- 
mandarii Consiliilor profesorale. 

« Bursa se va acorda pe r(|nd fiecarei dintre Facultatile de Medicina 
din tara in ordinea alfabetica. 

« Art. 3. — Sumele cari ar rim^nea in urma acordSni acestei burse, 
cum si in cazul c^nd dintr'o imprejurare oarecare bursa nu s'ar putea 
acorda, se vor capitaliza la fond », 

— Se 1a act si se aproba 

11, Regulamentul Fondului Felicia Dr. Ratiu: 

« Art. ^. — Din venitul sumei de lei 400.000 (patru sute mil), valoare 
nominala in titluii ale imprumutului de ^nzestrare a tarii 1934, dupa ce 
se vor scadea prelevarile statutare cuvenite Academiei R.om£jne, se insti- 
tue un premiu denumit : « Premii{l loan si Emilia Dr. Ratiu ». 

«Acest premiu se va distribui din doi in doi ani si va avea o valoare 
de 25.000 (douazeci si cinci mil) lei. 

« Art. p. — Lucranle propuse pentru premiare vor trata despre urma- 
toarele subiecte: 

« Cele dintjji patru premn can se vor acorda din doi in doi ani, vor 
avea subiectul si ordinea urmatoare: 

«Primul premiu se va distribui pentru cea mai buna lucrare, trat^nd 
Vieata si activitatea D-rului Ion Pvatiu si a sotiei sale Emilia. 

« Al doilea premiu se va da pentru cea mai buna scnere despre Istoria 
R.omj|nilor din Evul Mediu pftna in zilele noastre. 

« Al treilea premiu se va da pentru eel mai documentat op despre 
procesul Memorandului si vandalismului dela Turda, subliniindu-se 
rolul avut de D-ryl loan ^Ratiu si de sotia sa Emilia. 

<f Al patrulea premiu se va da pentru cea mai valoroasa lucrare despre 
luptele R.omftnilor din Ardeal incep^nd din anul 1848 si p^na la unirea 
cu patria mama. Se va accentua si aici partea ce au avut o in aceste lupte 
D-rul I, B.atiu si sotia sa Emilia. 

^1 Art. j. — Dupa acordarea acestor patru premii la intervale de c^te 
doi ani, venitul fondului va servi, dupa buna chibzuire a Academiei R.o- 
mg|ne, la premierea de lucrari stnntifice, medicale, filantropice, religioase, etc, 

« Art. 4. — Sumele rjimase neintrebuintate din veniturile fondului se 
vor capitaliza la acest fond. 

— Se ia act si se aproba. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 27 MAI 1940 



D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU exprima multumiri Comi- 
siunii pentru munca depusa la reglementarea acestor fondun. 

D-l Secretar general ALEX. LAPfiDATU aminteste ca in sedinta dela 
16 Martie trecut s'a admis de plen ca sa se dea onorariu de autor si celorlalti 
auton in afara de membrii activi care isi publica lucrarile in publicatiile Aca- 
demiei. Se cere acum, prin urmatoarea propunere, ca sa se introduca in Re- 
gulamentul General la art. 57 un alineat in sensul propunerii: 

« Subsemnatii propunem completarea art. 57 din Regulamentul Ge- 
neral pentru lucrarile Academiei cu urmatorul amendament: 
«La art. 57, dupd aim. I, se va adduga : 

« Pentru lucrarile celorlalti autori, in afara de membn activi, fiecare 
Sectie in parte va putea fixa un onorariu pe care il va plati din propriile 
sale fondun de publicatie, fara ca insa acest onorariu si intreaca pe acel 
prevazut pentru membrii activi, care ramane un maximum ». 

C. Rddulescu-Motru, N. Bdnescu, G Murnu, Th. Capidan, Liviu 
Rebreanu, I. Al. Brdtescu-Voineftt, I Peirovicx, §t. Ctobanu, I. 
Simtonescu, L. Mrazec, D Voinov, D Pompeiu, C. I. Parhon 

— Se voteaza in unanimitate adaugirea alineatului propus. 

La ordinea zilei fund alegerea Comisiunii Bununlor mobihare si imobi- 
liare, prevazuta la art. 60 din Regulamentul General pentru lucrarile Acade- 
miei, d-l Secretar general ALEX. LApEDATU, pentru a evidentia necesitatea 
alegerii acestei Comisiuni, ca si pentru a expune plenului, spre cunostinta, si- 
tuatia patnmoniala a Institutiunn noastre, da cetire urmatoarei dan de seama 
a D-sale despre aceasta situatiune: 

« Spre a putea cunoaste situatiunea patnmoniala a Academiei Romane 
tin sa va prezint cateva date sumare cu pnvire la averea — mobila si imo- 
bila — a Institutiunii noastre. 

« Datele acestea sunt extrase din tablourile ce am dispus sa se intoc- 
measca pentru uzul meu personal ca si acel al membnlor viitoarei Comi- 
siuni a Bununlor, care, dupa noul Regulament, urmeaza a fi aleasa si insti- 
tuita in actuala noastra sesiune generala. 

« Cad nici Secretarul general al D-voastre, care are raspunderea con- 
duceni intregii administratiuni a Academiei si nici membrii Comisiunii 
Bunurilor, carora le incumba datoria de a indruma si supraveghia in spe- 
cial modul de exploatare a acestor bunuri, nu-si vor putea indephni sar- 
cina fSrS a cunoaste de-aproape si specificat situatiunea avern de tot felul 
a asezamantului nostru. 

AVEREA MOBILA 

« Se compune din actiuni, rente, obhgatiuni si alte asemenea valori 
care constituesc numeroasele fondun si fundatiuni fie la dispozitiunea 
libera a Academiei, fie numai in administratiunea ei. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 27 MAI 1940 



« Averea aceasta era de : 

Lei 10.260.100, — valoare nominala, la 1916; 

Lei 12.563.187, — » » la 1920; 

Lei 421.321.336,— » » la 1939. 

« Cresterea asa de insemnata a averii mobile, dela 1920 la 1939, se 
datoreste in primul loc donatiunii de 200.000.000 lei facuta Academiei 
Romlne la 1938 din Fondul Cultural Regele Carol JI, lar in al doilea loc 
capitalizarilor din ultimii ani. Caci numai in anul bugetar trecut (1938/39) 
s'au capitalizat 20 049 609 Lei numerar in rente de Stat in valoare nomi- 
nala de Lei 30.826.130 (dm care 3.000.000 in Bonuri pentru inzestrarea 
armatei) . 

«Suma de Lei 421.321.3368c compune din: Lei 29.71 1.431 actiuni la 
circa una suta Societati si intreprinden romlne si straine si Lei 391.609.905 
rente, obhgatiuni si alte valon de Stat. 

« Ea se imparte astfel : 
Lei 28.017.065 fonduri generale la dispozitiunea libera a institutiunii 
noastre, 

» 18. 1 17.250 fonduri de pensiuni, garantii, etc. si 
» 375.187.021 fonduri speciale, testate sau donate Academiei cu anu- 
mite destinatiuni. 

Lei 421 321.336 in total. 

« Venitul anual al acestei averi mobile a fost, in 1939, de circa 
20000.000 Lei ( = 19.900.057 Lei) 51 anume: 

Lei 1.400 741 din fondurile generale la dispozitiunea libera a Academiei ; 

» 878317 din fondurile de pensiuni, garantii, etc.; 

» 17.620 999 din fondurile speciale, testate sau donate cu anumite 
destinatiuni si dm care Academia preleveaza intre 10% 
si 25% pentru trebuintele ei generale. 

AVEREA IMOBILA 

« Se compune din : 

« a) propnetati agricole (mosii), 

« b) padun, 

«c) cladin: in plma proprietate ori numai in nuda proprietate. 

PROPRIETAfl AGRICOLE (MO?II) 

((Domemul agricol de pe propnetitile Academiei Romlne era inainte 
de expropriere, de 10.569 ha. 

«Prin expropriere, el a fost redus la 1.309 ha. 

« lar prin legatele si donatiunile primite de atunci incoace a crescut 
cu 2. 151 ha. 

«In total deci, Academia Romdnd posedd azi un domeniu agricol de 
3 39 1 ha fi 4848 mp. (fara ultimul legat, Jitianu, de 235 ha. ce urmeaza a 
fi acceptat in actuala sesiune generala). 



www.digibuc.ro 



SED1NTA DELA 27 MAI 1940 



1 67 



« Domeniul acesta e imp^rtit la urm^toarele propriety (mofii) : 



La Tufeni . 


(Teleorman) 


460 ha eval 


8.986.371 L. 


' — t 0 tnA 


L. ha) 


La Slobozia. 


(Arges) 


276 ha 






' = tc inn 


L. ha) 


La Berthelot 


(Huniedoara) 107 ha 




2.002.000 L. 


[=19.460 


L. ha) 


La Chiselet 


(Ilfov) 


560 ha 


» 


¥ 0 A 00 nnn T. 


( = 22 OOO 


L. ha) 


La Suseni 


(Tutova) 


688 ha 


» 


9.275.000 L. 


(=13 450 


L. ha) 


La Tomesti. 


(Tutova) 


280 ha 


» 


2.302.142 L. 


(= 8.222 


L.ha) 


La Moara-Grec.(Vaslui) 


205 ha 


» 


1.699.000 L. 


(= 8.250 


L.ha) 


La Tig^nefti 


(Tecuciu) 


356 ha 


» 


5 651.005 L. 


( = 15.900 


L.ha) 


La Batalu 


(Ialomita) 


307 ha 


» 


6.148.988 L. 


( = 20 000 


L. ha) 


La Facha. . 


(Constanta) 


116 ha 


» 


796.000 L. 


(= 6.863 L.ha) 


La Constanta 


(Lot vi 1) 


33 ha 


» 


660.000 L. 


[ = 20.000 


L. ha) 


La Olftneasca 


(R.-Sgrat) 3 ha si 4848 mp. 


eval. 52.272 L. 


(=15.000 


L. ha) 



3 391 ha si 4848 mp. eval, 54.259.428 L. (=16 000 L. ha[ 



« Evaluarea domeniului agricol al Academiei Romane (L. 16.000 ha) 
este facuta la pret minimal. In realitate valoarea aceasta este, azi, mult 
mai mare. 

« La evaluarea domeniului agricol propnu zis (L. 54.259.428) trebue 
adaus evaluarea clftdirilor, inventarului mort §i inventarului viu de pe 
propriet^tile mai sus arfttate fi anume: 



Tufeni T t - • t i.467-5 00 +25 0 -5 8 3+ IOI - 2 5°=- i-8i9-333 

Slobozia . . ... 817.000 + 144.637 + 141.350= 1. 102. 987 

Berthelot . . . 748.000+247.700+ 77.300= 1.073.050 

Chiselet . . . 793.000+464.740+ 54.300= 1. 312. 040 

Suseni , . . . . 2.556.000+797.530+335.400= 3.688.930 

Tomesti 747.700+297.775+231.300= 1.276.775 

Tig^nesti . . , 2.662.000+899.917+461.985= 4.023.902 

Moara Grecilor 2.771.300+200.973+129.500= 3. 101.773 

Batalu , 800.000+ — + — = 800.000 

Facha ... . ... 345.000+ 1.700+ — = 346.700 

18.545.490 



« Valoarea total?, a propriet^tilor agricole ale Academiei Romane este 
asa dar de y2.804.gi8 Lei. 

« Exploatarea acestor propriety agricole se face in regie de Serviciul 
Bunurilor al Academiei cu personalul exterior necesar, Numai ultimele 
dou^ propriety (Batalu si Faclia) sunt exploatate in asociatiune. Exploa- 
tarea fund in curs de organizare, nu se face inc^ in conditiunile cerute fi 
cu mijloacele tehnice necesare. De aceea nici rentabilitatea nu este aceea 
ce va fi de sigur atunci cand aceste conditiuni fi mijloace se vor fi reahzat. 

«Iat3 rentabilitatea pe anul 1938/39: 

Incas^ri totale, ...... Lei 6.033.905 

Cheltueh , , , . » 2.666.700 

Beneficiu net » 3.367.205 



www.digibuc.ro 



i68 



SEDINTA DELA 27 MAI 1940 



« Ceea ce revine pe ha : 

La intregul teren (3.391 ha si 4848 mp. = Lei 1.000 

FarS terenul neproductiv (233 y 2 ha) . = » 1 066 

Numai terenul arabil (2649 }4 ha) . . = » 1.270 

pAduri 



« Domeniul forestier al Academiei Romane este de 2.750 ha, impartit 
in 16 trupun. §1 anume: 



P 3 d u r e a 


Comuna 


Judeful 


Intinderea 

ha 

lid. 


Valoarea 

T pi 


1 . 1 inca. r adurea 










A/To ra 

iviarc .... 


Olteni 


1 eleorman 


97 25 


5.129 300 


2. Bucov 


Raca 


» 


149 82 


6.741.900 


3 . Gavana .... 








0 rtio Rrtrt 


4. Mahneasca . . 


Rascaeti 


Dambovita 


l69,00 


3.380.000 




fylagnrele 


llIOV 


29,26 


2.066.000 


6. Balta 


Muntenii 


Tecuci 


601,44 


12.028.000 


7. Parcul fpcoalei fig. 


'Tiganesti 


» 


47,66 


2.383.000 


8.Plantatia V11 


Ungureni 


» 


62,00 


930 000 


9. Haraci . . 


» 


» 


3-3° 


49.500 


10. Iazul lui Epure 


Matca 


» 


89,19 


1 .277 800 


11. Buciogul-Brahna . 


Bacani 


Tutova 


440,56 


6.608.400 


12. Seaca-Plesesti . . 


Peneni 


» 


109,90 


I.648 000 


13. Merieni-Portan . 


Muntenii deSus 


Vaslui 


408,14 


8.162.000 


14. Rosiori . . 


Forasti 


Baia 


201,50 


4.020 000 


15. Corbu-Radiana 


Jevreni 


Bacau 


169,27 


2-539-°5° 


16. Dealul Manota 








Berthelot . . . 


Silva de Sus 


Huniedoara 


40,14 


802 800 








2-749-95 


59.798.550 



«Asa dar valoarea intregului domeniu silvic al Academiei este de 
Lei 59-798.550. 

« Exploatarea acestui domeniu forestier se face in regie — cu o sin- 
gura exceptie: pSdurea dela Merieni, data spre taiere unei Cooperative 
locale, de Serviciul silvic al Academiei, potrivit amenajamentelor 
intocmite pe baza Codului silvic. 

«Padurile se taie in parchete senate in revolutii dela 6 panS la 36 de 
am, dupa natura paduni. 

« In anul 1938/39 s'au tamt parchete in intindere de 82,78 ha cu urmS- 
toarea rentabilitate : 

Incasari totale 1.65 1.689 

Cheltueli . . . % 496.312 

Beneficiu net I - I 55-377 

Ceea ce revine pe ha la intregul domeniu forestier . . . Lei ^460 
Numai la terenul exploatat » 14I000 



www.digibuc.ro 



SED1NTA DELA 3.7 MAI 1940 



169 



IMOBILE 

(in deplinS proprietate a Academiei Romane) 
In Capitate 



Cladirea 



Strada 



Suprafata 
terenului 



Suprafata 
cladita 
mp. 



Valoarea 



Neproduc&toare de 
vemt : 

1 . Academia Ro- 
mana localul de 
administrate §1 
sala de sedmte 

2. Locuintele per- 
sonalului de ser- 
viciu . . 

3. Noul local al Bi- 
bhotecn . 

4. Locuinta oame> 
nelor de serviciu 
de langa muzeul 
Municipal . . 

5. Depozitul de du 
blete din fundul 
curtii .... 



Producdtoare de 
venit : 

1. Cladirea inchi- 
nata la C.A.M 

2. Fundatiunea 
Dalles' . . . , 

3. Casa Lucaciu . 

4. Aristita si Stan 
Roman . . . 



5. Antachi 



Calea 
Victoriei 
Nr. 125/27 

Calea 
Victoriei 
Nr 125/27 

C. Victoriei 
Nr. 121 

C. Victoriei 
Nr 121 



C. Victoriei 
Nr. 127 



C. Victoriei 

Nr. 121 
Bd.I.C.BrS- 
tianu Nr. 18 
Str. Romana 
Nr. 47 
Soseaua 
Giulesti 24 

Str. Carol 30, 
Brancoveanu 
Nr.9, si 9 bis 

Splaiul 
Unirii Nr. 5 



e 



v 
u 



3 ta 



a, 



1 954 
685,75 
1265,60 



217 



Val .totala 



715 



i-3 1 7»So 
294 



219 



3-657 
450 

1.821 

2 940,49 
(suprafa^ 
ta totala) 



Valoarea totala 



5.062.000 



200.000 



42.000 000 



26.250 



250.600 
116 540.000 



164.078 850 



1.206.000 



52.287.000 
6 000.000 



1.284.600 



17.653.038 551 806 

(Calculat numai par- 
tea Academiei 



78.430.638 I 256.666 



www.digibuc.ro 



170 



SEDINTA DELA ^^ MAI 1940 



In alte localitdti 



Proprietatea 


Locahtatea 


Suprafata 


Valoarea 


Venitul 


Neproducdtoare de vemt : 










t Tjntiirilp Hamanpiu 


Sinaia. Lotul I 




inn nnn 






dela Tirul de po- 


1089 mp. 








rumbei. 










Tekirghiol-Efone, 










Lotul Nr. 977 


484 mp. 


30.000 


— 


2. §coala primarii Ta- 


Calmatuiu 








che Anastassiu 


Jd. Tecuci 


14 ha 


I.O3O 804 


— 


3. Biserica Tache Ana- 


Calmatuiu 








stassiu 


Jd. Tecuci 


8 ha 7500 


2 048.540 


— 


4. Institutul Ion Ote- 


Comuna Magurele 








telisanu . . . 


Jd. Ilfov 


37 ha 


6.924.991 


— 




Valoarea inventarului . . 


2.250.298 






Valoarea totals 




12 374-633 




Producdtoare de venit: 








I . Vila Campineanu . 


Predeal 


3852 mp. 


I 598.440 


55.OOO 


2. Casele Chiriacescu 


Baciu, Jud. Brasov 


14.000 » 


339.OOO 


36.OOO 


3. Locul viran Chiria- 


Calarasi, str. M. 








cescu 


Cantacuzino 101 


6 143 » 


368 632 


5.000 




Valoarea totala 




2.306.372 


96.OOO 



I MOBILE 

cm nuda proprietate a Academiei Romdne 
In Capttala 

Cladirea Strada 

1. Ing. Constantin Mironescu Bd. Lascar Catargiu, 63 

2. Corneliu Ramniceanu-Manolescu Str. Dionisie Nr. 7 

3. Maior Petrescu-Ciorobea Calea Dudesti Nr. 71, 63 si 71. 

4. Emilia Barozzi Str. Harsova, Nr. 38. 

5. Emil Socec Str. Berzei Nr. 2, Splaiul Indepen- 

dentei, Nr. 54. 

In alte localitdti 

1. Maior Petrescu-Ciorobea Comuna Ceptura, Jud. Prahova 

2. Alexandrina Bellu Comuna Urlati, Jud. Prahova. 



www.digibuc.ro 



3EDINTA DELA 27 MAI 1940 



171 



AVEREA ACADEMIEI ROMANE 
Valoarea 



1. Mobild 

2. Imobild : 

Troprietati agricole . . . 
Paduri .' 

Clddiri : 

a) producatoare de venit 

b) neproducatoare de venit 

Total . . . 



Venitul 



421.321.336 Lei nom. 19.900.057 Lei 



72 804.918 Lei 
59.798.550 » 



80.737 010 » 
176 453 483 » 

811. 115.297 Lei 



3.367.205 » 
"•"55-377 » 



1 352.666 » 
24.620.000 Lei 



— Dupa o discutiune la care iau parte d-nii I. Nistor, Dr. Gr. Antipa 
-si Andrei Radulescu, se decide ca Sectiunile s& desemneze cate 2 membri 
in aceasta comisiune, — Secretarul general fiind membru si Presedinte de 
-drept al Comisiunii 

La ordinea de zi fiind propunerea pentru modificarea art. 15, 16 si 18 
■din statute, d-1 N. BANESCU ceteste propunerea in urmatorul cupnns: 

«Subsemnatii propunem modificarea articolelor 15, 16 si 18 din Sta- 
tutele Academiei Romane, in sensul ca durata functiunii celor alesi s5 
fie numai de trei ani. 

« Va rugam sa binevoiti a supune, conform art. 46, aceasta propunere 
Onoratului plen al Academiei Romane. 

N. Bdnescu, Ion I. Nistor, I Lupas, S Dragomir, Pr. Nic Popescu, 
D Caracostea, Th. Capidan, D. Pompeiu 

— Urmeaza o discutiune la care i^tu parte d-nii Dr. Gr. Antipa, I. Nistor, 
Iorga, I. Al. Bratescu-Voinesti, Em. Racovita si I. Inculet, dupa care d-1 

N. Banescu in numele subscrntorilor propuneni, face declaratia ca retrage 
propunerea, nefiind cu putinta ca sa fie amanata la sesiunea viitoare. 

La ordinea de zi este bugetul Academiei Romane. 

D-1 I. NISTOR ceteste urmatorul Raport asupra executdrh Bugetului 
.Academiei pe prtmele 10 luni ale exercittulia IQ3Q — 1940 : 

« Din examinarea felului in care s'au executat cele doua bugete ale Aca- 
demiei atat eel General cat si Special, tragem concluzia ca in pnmele 
10 luni rezultatele sunt satisfacatoare, §1 vor deveni credem bune la sflr- 
situl exercitiului in curs. 

« Astfel : 

« 1. La Bugetul General s'a incasat efectiv suma de 13 022.991 lei fata 
<ie 15.851.736 lei cat reprezinta prevedenle bugetare pe intreg exercitiul, 
adica circa 82%, si s'au cheltuit 13.854.863 lei deci cu 831.000 lei mai 
mult decat s'a incasat efectiv. 



www.digibuc.ro 



172 



SEDINTA DELA 27 MAI 1940 



« AceastS situatie, aparent nemultumitoare se datoreste faptului ca 
in ultimele doua luni (Mai $i Iume) se vor incasa sums importante ce 
depasesc cota antmetica. lunari provenind din: 

— subventia dela Stat 

— preveden asupra fondurilor speciale 

— restul din contnbutia Fundatiei Elias 

— cupoane si dividende 

«2. La Bugetul Special s'a incasat efectiv suma de lei 21.627.662 fat& 
de 27 408.216 la cat erau prevedenle bugetare pe intreg exercitiul 1939 — 40, 
s'a incasat deci cca. 80% din preveden si s'au cheltuit 10.233.273 lei. 

« Diferenta pana la suma de 27.408 216 lei se va intrebuinta in cea mai 
mare parte catre sfarsitul exercitiului la capitalizSnle stabilite si la plata 
premiilor prev^zute in buget. 

<i Fata de rezultatele obtinute in aceste 10 luni din exercitiul in curs, 
suntem condusi a crede ca acest exercitiu se va solda cu unele excedente, 
asupra carora vom reveni la inchiderea bilantului respectiv ». 
— Se ia act si se aproba in unanimitate gestiunea Academiei pe pnmele 
10 luni ale exercitiului 1939 — 1940. 

D-l I. NISTOR ceteste si urmatoarea Expunere de motive la proiectul 
de buget al Academiei Romdne pe exercitiul 1940 — 1941 : 

«Potnvit normelor stabilite cu ocazia reorganizani Contabilit£tii, 
Academia are doua bugete si anume unul « General » si altul « Special » 
adica al fondurilor cu destinatiune speciala. 

« In exercitiul in curs, ambele aceste bugete s'au executat satisfac-Stor 
asa incat fata de rezultatele obtinute in primele 10 luni ale acestui exercitiu 
suntem indreptatiti a crede c3si in anul vntor, condusi fund de aceeasi 
chibzumta, si folosind experienta din trecut, vom putea realiza at&t la 
venituri cat si la capitolul cheltueli, prevedenle ce vom face: 

« Avand ca baza principiul comprimarn cheltuelilor administrative, 
pe de o parte, si al marini venitunlor din exploatarea bununlor Academiei 
pe de alta parte, cele doua Bugete pentru exercitiul 1940 — 1941 s'au fixat: 

« La venituri : 

Bugetul General la 18.347.585 lei 
Bugetul Special la 29.539.080 » , lar 

«La cheltueli: 

Bugetul General la 18 347.585 lei 
Bugetul Special la 29 539.080 » 

« Fata de exercitiul in curs, Bugetul « General » prezinta la venituri 
un spor de 2.495.848 lei, crestere ce provine in cea mai mare parte, dm 
prelevanle asupra Fondurilor Speciale, ca o consecinta a cresterii ve- 
nitunlor acestor fondun, precum si aplicarn asupra tuturor venitunlor 
fondurilor speciale a prelevanlor statutare. 



www.digibuc.ro 



§ED1NTA DELA 27 MAI 1940 



173 



« La cheltueli, dupa ce s'au f&cut prevederile respective cu majorarea 



unora din capitole si anume: 

La Capitolul Biblioteca , 437.664 lei 

» » Salarii (noii angajati) 273.036 » 

» » Diurnele sedintelor ordinare 300.000 » 

D » Diverse 62.000 » 



rezulta un excedent de 2. 141.774 lei asupra repartizarii caruia urmeaza 
sa se decida. 

« Fata de cresterea continua a indicelui de scumpete socotim ca se 
impune ca si Academia Romans sa acorde functionanlor si personalului 
sau o cota corespunzatoare de scumpete — temporary, — bine inteles 
in limita sumei de mai sus si dupa ce mai intii se va fi rezervat o cotS 
pentru dotarea fondului de Deschideri de Credit. 

« Fata de exercitiul in curs « Bugetul Special » prezinta atat la venituri 
cat si la cheltueli un spor de 2.130.864 lei crescand astfel dela 27.408.216 
lei la 29.539.080 lei cat s'a fixat pentru exercitiul 1940 — 1941. 

« Aceasta crestere provine dela: 
— nouale donatiuni si marirea fondurilor pirn capitalizable 



facute in cursul exercitiului curent Lei 1.332.432 

— exploatarea bunurilor Fondurilor Speciale . . » 675.753 
« La cheltueli, sporul de 2.130.864 lei se afecteazS astfel: 

— cheltuelilor de gestiune a bunurilor fondurilor speciale . » 373 .3 1 3 

— prelevarilor statutare in favoarea Bugetului General » 2.665.704 
« In schimb scad unele cheltueli si anume : 

— la « Obligatiuni Testamentare » » 281.215 

— la Capitolul « Amortismente » » 627.308 



« In felul acesta, si in masura in care prevederile facute pentru exer- 
citiul 1940 — 1941 se vor indeplini intocmai, nevoile Academiei se vor 
satisface numai dm venitunle exercitiului respectiv, farS s5 se atace niciunul 
din fondurile de rezerva ale sale ». 

/. /. Nistor, D. Pompetu, N. Vastlescu Karpen. 

D-l I. NISTOR multumeste in numele Comisiunii Financiare d-lui coleg 
Victor Slavescu, care de doi ani de zile supraveghiazS lucrSrile de contabi- 
litate ale Academiei, — lucrari in care a pus o noua ordine 51 disciplina. Pro- 
pune sa se aprobe proiectul de buget asa cum a fost intocmit de Comisiunea 
financiara cu concursul competent al d-lui coleg Victor Slavescu. 

— Pus la vot, proiectul de buget pentru exercitiul 1940 — 1941 se aprobS 
in unanimitate. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU se asociaza in numele Acade- 
miei la multuminle pe care d-l Coleg I. Nistor le-a adresat d-lui Victor 
Slavescu. 



www.digibuc.ro 



174 



5EDINTA DELA 27 MAI 1940 



BUGETUL ACADEMIEI ROMANE 

pe exercijiul 1940 — 1941 

A. BUGETUL GENERAL 
RECAPITULATE GENERALA 



Titlul 


Preveden 


Titlul 


Credite 

dtUI UUIC 


I. Prelevari as fonduri- 
lor speciale .... 
II Fonduri generale 

III. Imobile patrimoniale 

IV. Subvenjn . 

V Diverse .... 

B. I 
RE 


6 012 513 
1-388 737 
81 000 
8 845 002 
2 020 333 


I. Cheltueli de gestiune 
fonduri generale 
II Cheltueli de admini- 

III. Bibhoteca .... 

IV. Dicponar . . . 
V. Pubhcajium .... 

VI Secjiuni ... 
VII. Premu .... 
VIII. Contrib. fond. pens. 
IX Blocan 10% . . . 
X. Fond deschidere de 

L SPECIAL 
IE GENERALA 


II 800 

7.182 848 
7.058 752 

600 000 
400.742 
I 050 000 
145 000 
884 484 
58 500 

955 459 


18 347 585 


18 347 585 


iUGETU 

^APITULAI 




Titlul 


Prevederi 


Titlul 


Credite 
acordate 


I. Cupoane 51 dividende 
II. Venitul imobilelor . 
III. Sume acumulate pen- 

tru premu . . 
IV Diverse contnbujiuni 


17 883.409 
io 721.727 

7.628 
926 316 


I. Cheltueli de gestiune 
II. PrelevSri statutare . 

III. Obhgafiuni testamen- 

IV. Capitalizari . . . . 
V. Amortismente . . . 

VI. Fondul Academiei . 
VII. Diverse 


4 268 796 
6 012.513 

6.185 481 
2 979 886 
602 824 

1-325 333 
8 164 247 


29.539 080 


29.539 080 




L 



www.digibuc.ro 



JjEDINfA DELA 27 MAI 1940 



J75 



DESVOLTAREA BUGETULUI GENERAL 

Exerci(iul 1940 — 1941 
PREVEDERI 



I. prelevAri asupra fondu- 

RILOR SPECIALE. 








II. FONDURI GENERALE. 








Cap. I. Cupoane ft dwidende: 








Fond Zappa 

» Economulor .... 

» El. Turnescu. . . . 

1) Obedenaru .... 

» Ehade R&dulescu . . 
» Lr. Asacni .... 
1) Preot Georgescu . 
1) Th. Pisoschi .... 
)> Th. Rosetti .... 
» I C. Negruzzi . 
» Bibliotecu ... 
» Regele Carol I . . 
» Rezisten^a . . . 

» El. G. San Marin . 


136 535 
12 137 
3-375 

1 709 

55 437 
23 400 
127.610 

37 539 
26 050 
17 125 

2 450 
34-775 

22.250 

5 000 

42 587 
300 600 
401 823 

50 000 


1 370 737 




Cap. II. Imobile: 

P&durea Radiana, fond Donici 




18.000 


1 388.737 


III. IMOBILE PATRIMONIALE 

Imobilul Calea Victonei Nr 121-3 






81.000 


IV. SUBVENTII 








Cap. I. Suhvenfti dela Stat: 

Subvenfia legea din 1924 . 
Subvenfia Stat p. Bibhoteca 1 
Subvenfia Stat p. Docum. 


1 000 000 
4 825 000 

10 000 


5.835.000 




Cap II. Alte subvenfn: 

Fundafia Elias (dreptul de 

Fundafia Regele Ferdinand 
(prin testament) . . . 

Fond premu Regele Ferdi- 
dinand sold 1938/9 (prin 

Venituri intSrhplitoare . . 


2 000 000 
1 000 000 

10 000 
2 


3.010 002 


8 845.002 











www.digibuc.ro 



176 



§EDINTA DELA Z7 MAI 1940 



PREVEDERI (continuare) 



V. DIVERSE 

Din vanzarea Dic{ionarului . . . 
i-i hi vdnzarca puoiicuymur occ^mor 
Re^inen. a) funcjionari p. pensu 
b) personal ce locueste 
in curtea Academiei 
Contribu^iuni dela fondunle spe- 

Fond Elena Simu p Senium. . 

Totalul prevedenlor lei 




10.000 

40 000 
300 000 

45 000 

1 325 333 
300 000 


2.020 333 






18 347-585 









CREDITE ACORDATE 



I CHELTUELI DE GESTIUNE 

a) Fondul Donici, Mosia Radiana 

b) Fondul Buiuchu, renta. . . . 




11 800 
8 000 


19.800 


II. CHELTUELI DE ADMINIS- 
TRATE 

Cap I. Cheltueh de personal: 

a) Diurne: membra, Dele- 
ga{ia 51 Secretarul G-ral 

b ) Salarii personal . . . 


1 740 000 
3 844.448 


5 584-448 




Cap. II. Materiale: 

Spese Cancelane, intre{i- 
nere, combustibil, tele- 
fon, expeditie 

Cap. III. Diverse: 

Ajutoare, taxe, spese pro- 




965 000 
625 400 


7.182 848 


Ill. BIBLIOTECA. 

b) Materiale, tiparituri . . . . 

c) Cabinet numismatic . . . . 

d) Car{i si documente, legatullor 

f) Incahut, lummat, apa . . . 

g) Cheltueh neprevizute . . . 




5 408 512 
200.000 
30.240 
1. 000. 000 
10.000 
400.000 
10 000 


7.058.752 


IV. DICTIONAR. 

Cheltueh de redactarea Dtcftona- 






600 000 



www.digibuc.ro 



SEDINfA DELA 27 MAI 1940 



177 



CREDITE ACORDATE (continuare) 



V. PUBLICATIUNI 

b) Colecfia Hurmuzaki .... 

c) Pubhcaju Prmcipesa Al §tir- 

bex 




130.000 
259 000 

11 742 


400 742 


VI. SECTIUNI. 

a) Secfiunea hterara . . . 

b) » istorica . . . . 

c) » $tnnfifica . . . 




350-000 
350 000 
350 000 


1.050.000 


VII. PREMII 








a) Gh. Lazar .... . . 

b) Eliade Radulescu ... 

c) Gh. Asachi 

d) Regele Ferdinand . . 




45 000 
45 000 
45 000 


J AC OOO 

IAS \J\J\J 


VIII. CONTRIBUTII LA FONDUL 
DE PENSIUNI 








a) Refineri din salarii . . . 

b) Dela fondurile speciale 

c) Dela fondurile generale 




300.000 

490.704 
85.7OO 


884.484 


IX. blocAri 








Blocari asupra subvenfnlor dela 






58 5°0 


X. FOND DESCHIDERE CREDITE 






955 459 


Totalul creditelor acordate 






18.347-585 











12 A R, — Anale, — Tom, LX. — §edinfele 1939 — 1940. 

www.digibuc.ro 



178 



SEDINTA DKLA 27 MAI 1940 



DESVOLTAREA BUGETULUI SPECIAL 
EXERCITIUL 1940—41 



3 
51 



Numele fondului 



Prevederi 



Credite acordate 



V. Adamachj 



Cupoane si divid. 657 337 
PSdurea Rosiori . 166 500 



V. Alecsandn fond mo- 
nument 



I. C. Agarici 



Cupoane 51 divid 4 512 



Cupoane si divid , 
SJc Moara Greci 
Padurea Menem 
Diverse 



T. P. Anastassiu 



Eufinua si I. Andrei 



Aristia Anghelescu 



Gr. Angelescu 



Maria Antachi 



823 837 



4 512 



1 54 860 
48s 340 
200.000 
3.600 



Chelt fondului 
Premii .... 

Burse 

Pubhcafiuni . . 
Capitahz&n . . 



Chelt fondului 
Capitalizari 



Chelt. fondului 
Amortismente . 
Burse .... 



843 800 



Cupoane si divid.. 517 159 
Padurea ^lganesti 400 000 
§coala "TigS* 16 ?* 1 - 1 108. 131 



2 025 290 



Cupoane si divid. 1 250 



1 250 



Cupoane si divid 2 957 



2 9S7 



Cupoane si divid. . 1 1 440 



11.440 



Cupoane si divid. . 77.500 
Chiru 500000 



577.500 



307 722 
10 000 

398 386 
45 089 
62 640 



823 837 



1 225 
3287I 



4 512 



803 832 
36 368 
3 600 



843 800 



Chelt. fondului 
Capitalizari 



Chelt. fondului 
Capitalizari . . 



Chelt. fondului 
Capitalizari . . 



Chelt. fondului 
Capitalizari . . 



Cehlt. fondului . 
Burse, disp. pla- 
nului 



2.008 871 
16 419 



2 025 290 



335 
915 



1 250 



795 
2 162 



2.957 



3 075 
8.365 



11.440 



145.770 



43i 730 
577.500 



www.digibuc.ro 



SED1NTA DELA Z7 MAI 1940 

Desvoltarea bugetului special (urmare) 



179 



u 
a 








ft 


Numele fondului 


Prevederi 


Credite acordate 



13 



14 



15 



16 



17 



Prof P. Antonescu 
Arhitect 



Petre Antonescu dela 
Pohtehnica 



L. S. Arie I 



L. S. Ane II 



L S. Arie III 



L. S Arie IV 



Cupoane si divid . 20 000 



Cupoane si divid. . 13 150 



L. S. Arie V 



L. S. Ane VI 



Asigurari 



Chelt. fondului . 5 450 
Premn 14 550 



13 150 



Cupoane 51 divid. . 10 540 



10 540 



Cupoane si divid. . 1 425 



Chelt. fondului 
Premn . . . 
Capitalizari 



Chelt. fondului 
Burse . . 



Chelt fondului 
Burse .... 



1 425 



Cupoane si divid. . 4 450 



4 4SO 



Cupoane si divid. 18600 



18 600 



Cupoane si divid. . 490 



490 



Cupoane si divid. . 3 300 



3 300 



Cupoane si divid . 69 250 



69 250 



20 000 



3-524 
7.000 
2 626 



13-iSO 



2 738 
7 802 



10 540 



538 
887 



1-425 



Chelt. fondului 
Burse .... 



1.626 
2 824 



4-450 



Chelt. fondului 
Burse .... 



5 190 
13.410 



18.600 



Chelt. fondului 
Burse .... 



133 
357 



490 



Chelt. fondului 
Burse .... 



912 
238S 



3 -3°o 



Chelt. fondului 
Capitalizari . . 



3 065 
66.185 

69 250 



www.digibuc.ro 



i8o 



5EDINTA DELA rj MAI 1940 



Desvoltarea bugetului special (urmare) 



« 


Numele fondului 


Prevederi 


Credite acordate 


18 


Dr. V. Babes 


Cupoane 91 divid . 


78 720 


Chelt. fondului 


17 352 










Capitalizan . . 


20 OOO 

41 368 








78 720 




78 720 


19 


Babes, garanfn 


Cupoane si divid . 


27 000 


Chelt. fondului 


7 251 










Publicafiuni . . 


19 749 








27 000 




27 OOO 


20 


Premiul Basarabia 


Cupoane si divid . 
Sume acumulate . 


325 
5 295 


Chelt fondului 
Premn . . . 


87 

5 533 








5 620 




5 620 


21 


Miti$5 Barzeanu 


Cupoane si divid. . 


462 


Chelt. fondului 


123 










Capitalizan . . 


339 








462 




462 


22 


G-l H. Berthelot 


Venit Ferma . . 


162 000 


Chelt. tondului 


157 OOO 










Amortismente . 


5 000 








162.000 




162 OOO 


23 


Al. Bodescu 


Pnnnan^ si HiviH 

Li K) HLL*Z Ol Ul V 1U< ■ 


1 680 


("Ihflt finnrliilin 

wllt».l Ir • LKJ J.JLU Ul ui 


453 










Capitahzati . . 


1 227 








1.680 




1 680 


24 


Ec. Bolintineanu 


Cupoane si divid. . 


4.225 


Chelt . tondului 


1. 131 










Capitalizan . , 


2.000 
1 094 








4225 




4 225 


25 


Hie R. Borosiu 


Cupoane si divid. . 


2 250 


Chelt. fondului 


603 










Capitalizan . , . 


1.647 








2 250 




2.250 


26 


G-l Const, si Maria 
Burghele 


Cupoane si divid. . 
Contnbujiuni div. 


3-55° 
1 401 


Chelt. fondului 


951 

4.000 








4 951 




4951 















www.digibuc.ro 



$EDINTA DELA 27 MAI 1940 



l8l 



Desvoltarea bugetului special (urmare) 



Art 
bugetar 


Numele fondului 


Prevederi 


Credite acordate 


27 


Camera de ComerJ, T 
Magurele 


Cupoane §1 divid 
Div. contnbujiuni 


5 000 
1 1 .096 


Chelt. fondului 
rvcm ... 


1 .096 
15 OOO 








16 096 




16.096 


28 


I. Campineanu 
Cantemir 


Cupoane si divid. 
Chirii Vila Predeal 
Arenda teren Con 


71 519 
60 OOO 


Chelt. fondului 
Renta . . . 
Fondului Acad. 


. 689.720 

12 OOO 
265 899 






stanza ... 29 000 
Mosia si padurea 

Slobozia . . . 807.100 












967 619 




967.619 


Oft 

*y 


Sofia Caneciu 


Cupoane si divid . 


3 220 


L/neit, ionaului 


OOO 










Capitalizari . . 


2 352 








3.220 




3.220 




circle A/TiVioi T 
x\cycic iviiiidl 1 


Cupoane si divid . 


8 690 951 


l^nelt. tonuului 


I 754 I90 










Fond Constr. Pa 
lat Academiei 


6 936.761 








8 690 95 1 




8 600.0^1 


31 


G-ral Ion Carp si 
iMaria Carp 


Cupoane si divid. 
Padurea Tinea 
Sume acumulate 


182 799 
160 000 
2 333 


Chelt fondului 
Fond Academiei 
Burse .... 


131.992 
208.540 
4.600 








345 132 




345.132 


32 


C C Chinacescu 


Mosia Batal . . 
Chiru. . . . 


503 917 
36 OOO 


Chelt. fondului 
Amortismente . 


209 980 
329-937 








539917 




539 917 


33 


C. Chiru 


Cupoane si divid 


10 500 


Chelt. fondului 


2 814 










Capitalizari . . 


7686 








10.500 




10 500 


34 


Gh. Chitu 


Cupoane si divid 


2457 


Chelt. fondului 


644 










Capitalizari . . 


1813 








2457 




2-457 


35 


V. Constantinescu 


Cupoane si divid. 


13 920 
13 920 


Chelt. fondului 
Renta viagera . 
Capitalizari 


606 
12.726 

588 
13 920 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 27 MAI I94» 



Desvoltarea bugetului special (urmare) 



Art. 
bugetar 


Numele fondului 


Prevederi 


Credite acordate 


36 


Demost. Constan- 


Cupoane si divid 


4 600 


Chelt. fondului . 


1 235 




tinide 






Premu . . . . 


3 000 










Capitahzan . . . 


36s 








4 600 




4 600 


38 


Asoriatiunea Craio- 


Cupoane si divid 


3 667 


Chelt fondului . 


960 


veana 


Div. contribujiuni 


1 293 


Premu . . . . 


4 000 






4 960 




4 95o 


39 


N Chnssoveloni 


Cupoane si divid 


3 53° 


Chelt fondului . 


952 












2 000 




■ 






Capitahzan . 


578 








3 53° 




3 53° 


40 


Alexandru loan Cuza 


Cupoane 91 divid . 


16 765 


Chelt fondului 


4 5°8 






Contribufiuni div. 


13 743 


Premu . . . . 


26 000 








3° 5°8 




3° 5°8 


41 


Dacia Romania 


Cupoane si divid 


1 670 


Chelt. fondului . 


453 








Capitahzan . . 


1 217 








1 670 




1 670 


42 


loan I Dalles 


Cupoane si divid 


333-97° 


Chelt. fondului . 


1 089 404 






Chirn 


800 000 


Capitahzan . . . 


44 572 






1 


133 97° 




1. 133 976 


43 


Daniel 


Cupoane si divid . 


655 


Chelt. fondului . 


418 








Contribute cabi- 












net numismatic 


237 








655 




6SS 


44 


Cnrol ^1 Ana T~iavilla 


Cupoane si divid 


9 000 


Chelt. fondului . 


2 412 








Premu . . . . 


6.588 








9 000 




9.000 


45 


§t. Demetrescu-Vergu 


Cupoane si divid . 


2 325 


Chelt. fondului . 


5i4 






Contribufiuni div. 


8 189 




10 000 








10 514 




10 514 















www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 27 MAI 1940 



Desvoltarea bugetului special (urmare) 



Art. 
bugetar 


Numele fondului 


Prevederi 


Credite acordate 


46 


Dimitriu, garan^n 


Cupoane si divid . 


195 


Chelt. fondului 


52 










Capitalizari . . . 


143 








195 




195 


47 


N Docan 


iviosia lomesti 


oio 57° 


v^iicii ionuuiui . 


Q 

41 0 . I 00 






PSdurea Seaca 


25.000 


Amortismente . . 


151-520 










Fond. Academiei 


220 OOO 










Dob BJN.K. . . 


45 95° 








83s 57° 




835 570 


48 


Jaques M. Ehas 


Cupoane si divid. . 


48 825 


Chelt. fondului . 


10.700 












38 125 








48 825 




48 82s 


49 


Anast. F6tu 


Cupoane si divid. . 


5 512 


Chelt fondului . 


1.483 










Premn 


3.000 










Capitahzan . . . 


I 029 








s 512 




5,512 


5° 


I. Fetu 


Cupoane si divid. 


76235 


Chelt. fondului . 


19 290 








Cartile de scoala . 


45-556 










Fond Academiei . 


11.389 








76 235 




76.23s 


51 


Gh N. Finfescu 


Cupoane si divid. . 


2 95° 


cnelt. ionuuiui . 


796 




Capitalizari . . . 


2.154 








2 95° 




2.950 


52 


G-l T. Georgescu 


Cupoane si divid 


4 050 


Chelt. fondului . 


I 093 








Capitalizari . 


2 957 








4 °5° 




4 °5° 


S3 


Chi mist V. Georgescu 


Cupoane si divid. . 


2 500 


Chelt. fondului 


670 






Premii . . . . 


1 830 








2 500 




2.500 


S4 


Ion Ghica 


Cupoane si divid. . 


1 250 


Chelt. fondului . 


346 






Contribute Doc. 












Istorice .... 


904 








1 250 




1 250 















www.digibuc.ro 



184 



SEDINTA DELA ^^ MAI 1040 
Desvoltarea bugetului special (urmare) 



Art. 
bugetir 


Numele fondului 


P r e v e d e 


r i 


Credite acordate 


SS 


Dr. C. Grosovici 


Cupoane si divid. . 


6 600 


Chelt. fondului 


1.768 






Div. contnbutium 


168 




5 000 








6.768 




6.768 


56 


Hagi Vasile 


Cupoane si divid. . 


3 257 


Chelt fondului 


880 










Capitahzan . . 


2 377 








3 257 




3 257 


57 


C. Hamangiu. I. 


Cupoane si divid. . 


125 000 


Chelt fondului 


25 000 












100.000 








125 000 




125.000 


58 


C. Hamangiu, II 


Cupoane si divid. . 


534 725 


Chelt. fondului 


146.235 












388 490 








534 725 




534 725 


59 


C. Hamangiu, III 


Cupoane si divid. 


27 250 


Chelt. fondului 


7 303 












19-947 








27 250 




27 250 


60 


Instit. Ottetelisanu 


Cupoane si divid. . 


275 644 


Chelt. fondului 


75-241 








Capitalizare . . 


200 403 








275 644 




275 644 


61 


Intrefinerea mormfin- 


Cupoane si divid. 


1 500 


Chelt f ondului 


1 500 




tului Grosovici 


















1 500 


62 


Inzestrarea Institutului 


Cupoane si divid. 


126 427 


Chelt. fondului 


126 427 




Ottetehseanu 




126 427 




126 427 


63 


C. I. Istrati 


Cupoane si divid.. 


1 394 


Chelt. fondului 


377 










Capitahzan . . 


1 017 








1 394 




1-394 


64 


C. si M. Jecu 


Cupoane si divid. . 


43 949 


Chelt. fondului 


2 128 












32 000 










Capitahzan . . 


9 821 








43 949 




43 949 















www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 27 MAI 1940 

Desvoltarea bugetului special (urmare) 



185 



<! 



Numele fondului 



Prevederi 



e r 1 


Ciedite acordate 


43° 
43° 


Chelt fondului 83 
Capitalizari . . . 347 


430 


. 187 860 
. 330 000 


Chelt. fondului . 332.787 
Legate . . . . 135 463 


517 860 


5I7.O00 


126 750 


Chelt fondului . 34 220 
Capitalizari ... 92 530 


126.750 


126 75° 


1 309 770 


Chelt. fondului 353 400 
Rente ... . 956 370 


1 309770 


1 309 770 


940 


Chelt fondului . 253 
Capitalizari . 687 


940 


940 


87 100 


Chelt fondului . 23.372 
Capitalizari . . . 63.728 


87 100 


87.100 


Ao9i CHI 


f hi*1t fondului TTC 02*7 

Capitalizari . . . 313 534 


428 561 


428 561 


TAT ftn-> 
141 692 


fhi^lt fr»r>Hiiliii 1 TTl 

VjIICIL ivllUUlUl • J 1 1J 

ronu Ataucniici . izu 5/y 


141 692 


25.000 


Chelt. fondului . 6 700 


25.000 


25 000 







65 



66 



67 



68 



69 



70 



7i 



72 



73 



J. Lecomte du Noily 



Ing P Lucaciu 



Amortism M. Lucaciu 



C. R. Manolescu 



G-l G. Manu 



loan C. Mihail 



C. Naum 



C. Nasturel-Herescu 



Aurelia Nenovici 



Cupoane si divid 



Cupoanesi divid 



www.digibuc.ro 



i86 



5EDINTA DELA 27 MAI 1940 



Desvoltarea bugetului special (urmare) 



Art. 
bugetar 


Numele fondului 


P re ve de ri 


Credite acordate 


74 


Iacob Neuschotz 


Cupoane si divid. 


8.982 


Chelt. fondului 


2.412 










Capitalizari . . 


6 570 








0 902 




8 982 


7S 


Dr. Cornel Nicoara 


Cupoane si divid. 


20 650 


Chelt. fondului 


s 760 










Capitalizari . . 


12 000 
2 890 








20 650 




20.650 


76 


I. Oroveanu 


Cupoane si divid 


137 340 


Chelt. fondului 
Premii . . . 
Capitalizari 


• 36 837 
70.000 
30.503 








137 340 




137.340 


77 


I Ottetelisanu 


Cupoane §i divid 
Mosia Chiselet 
Padurea . . . 
Diverse . . . . 


837 872 
1 302 380 
85.000 
742 


Chelt. fondului 
Inzestr. absolvent 
Diverse . . 
Capitalizari . . 


. 1 .079 090 
; 94 000 
5 000 
1 047 904 






2 22s 994 




2 225 994 


78 


Prof Cristea Otin 


Cupoane si divid. . 


50 000 


Chelt fondului 


13 400 
36 600 








50 000 




50.000 


79 


Em. Pallady 


Mosia Suseni . . 
Padurea Buciogul 


1. 321 185 
200 000 


Chelt fondului 


. 910 732 
180.000 










Amortismente 
Fond Academiei 
Dobanzi B JN K. 


31 453 
245 000 
. 154000 








1 521 185 




1. 521 185 


So 


A Papadopo 1 


Cupoane si divid 


9 737 


Chelt fondului 


2 609 

7 128 
















9-737 




9-737 


81 


Dr. Picuraru-Bianu 


Cupoane 51 divid.. 
Mosia Facha 


460 
94 374 


Chelt. fondului 
Amortismente . 


62 707 
32.127 








94 834 




94834 















www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 27 MAI 1940 



Desvoltarea bugetului special (urmare) 



Art 
bugetar 


Numele fondului 


Prevederi 


Credite acordate 


82 


Vasile PSrvan 


Cupoane 51 divid. 


137 025 


Chelt fondului 


• 36 724 










Fremu . . . . 30 000 
Renta d-rei PSrvan 36 000 
Capitahzan . , . 34.301 








137 025 




137 025 


83 


Pensiuni 


Cupoane si divid 
Rejinen personal 


804 004 
884.484 


Chelt fondului 
Capitahzan 


• 20.935 
. 640.017 
. 1 027 536 










Diverse . . 








I Ooo 4"" 




I 600,400 


04 


Sofia St Popescu 


Cupoane si divid 


IZ'X *7KQ 

123 75° 


Chelt. fondului 
Premii .... 
Capitahzan . . 


■ 33 165 
80 000 

10585 
123 750 


8S 


C. Radulescu-Codin 


Cupoane si divid 


1 500 


Chelt fondului 
Capitahzan . . 


412 
1 088 
















15 00 




1 500 


86 


N. Ratescu 


Cupoane si divid. 


2 725 


Chelt. fondului 


730 












1-995 








2 725 




2 725 


87 


Felicia Dr Rajiu 


Cupoane si divid. 


18.000 


Chelt fondului 


4.860 










• 13 HO 








18 000 




18 000 


88 


Reparaju Ottetehsanu 


Cupoane si divid 


158 150 


Chelt. fondului 
Capitahzan . . 


4a 414 
• "5 736 
















158 150 




158 150 


89 


Dr. Em. Riegler 


Cupoane si divid 


9 425 


Chelt fondului 
Premii .... 
CapitahzSri . 


2 560 
6 000 
865 
















9 425 




9 425 















www.digibuc.ro 



SED1NTA DELA 27 MAI 1940 



Desvoltarea bugetului special (urmare) 



Art 
bugetar 


Numele fondului 


Preveden 


Credite acordate 


90 


A. F. Robescu 


Cupoane si divid.. 


92 035 


Chilt. fondului . 


24.586 










Capitahzarl . . . 


67.449 








92 035 




92 035 


91 


G. San Marin 


Cupoane 51 divid . 


z.517 


Chelt. fondului 
Capitahzarl . . 


678 
1 839 








z 517 




2,517 


93 


I. Scorjeanu 


Cupoane 51 divid.. 


500 


Chelt. fondului 


no 










CSrti religioase 


39° 








500 




500 


93 


Secpunea stiinjifica 


Cupoane si divid. . 


9 555 


Chelt. fondului 


421 










Capitahzarl . . 


9 134 








9 555 




9 555 


94 


Anastasie Simu 


Cupoane si divid.. 


25 000 


v_/iiciL iunuuiui 
Carji de arta 


6700 
18.300 








25 000 




25 000 


95 


Elena Simu 


Cupoane 51 divid . 
Mosia Tufeni . 


209.400 
1 065 230 


frttifiiiini 

IvllU Ul Ul 

Publicafu de arta 


. S20 7I2 






1 274 630 




I 274 63O 


06 


Frafn Socolescu 


Cupoane si divid. 


9 025 


\—s 11^1 L ■ IvllUUlUl 












Capitahzarl . . 


6 596 








9 025 




9-025 


97 


G. Socolescu 


Cupoane si divid. 


8 280 


Chelt fondului 


3.740 










Capitahzsri . . 


5 54o 








8 280 




8 380 


98 


Solvay 


Cupoane si divid. 


. 92 5°o 


Chelt. fondului 


34 898 










Subvenjn . . 


67 60a 








92 50c 




93.500 






www.digibuc.ro 







SEDINTA DELA a7 MAI 1940 



189 



Desvoltarea bugctului special (urmare) 



t-S 

J3 


Numele fondului 


Prevederi 


Credite acordate 









99 



102 



IO3 



IO4 



i°5 



106 



107 



G Stan zis Roman 



Th. Stanescu 



Th. Stanescu, Inzestr. 



Hie Stefanescu 



Princip. Alma Stirbei 



An. Stolojanu 



PremiulAn Stolojanu 



Adtna si Col Strajescu 



D A. Sturdza 



Cupoane si divid 600 
Chiru 70 000 



70.600 



Cupoane si divid . 23.457 



23 457 



Cupoane si divid. . . 3-675 
Contribuju diverse 1 600 



5 275 



Cupoane si divid. . 24 310 



24 31° 



Cupoane 91 divid.. 14486 



14 486 



Cupoane si divid. . 16467 



16 467 



Cupoane si divid. . 500 



500 



Cupoane 91 divid . 19 015 



19 015 



Cupoane si divid. . 18035 



18 035 



Chelt. fondului 
Capitahz&ri . . 



Chelt. fondului 
Pond Academiei 



Chelt. fondului 
Capitahz&ri . . 



Chelt. fondului 
Burse .... 



47 668 
22 932 



70 600 



I7-873 
S-S84 



23-457 



985 
4 290 



5 275 



6 528 
17 782 



24 310 



Chelt fondului 
Fond Academiei 



Chelt. fondului 
Capitalizari . . 



Chelt fondului 
Capitalizari . . 



Chelt. fondului 
Prerrui .... 
Capitalizari . . 



Chelt. fondului 
Burse .... 



2 798 
11 688 



14 486 



3 

13 326 



l6 467 



5O0 



5 168 
8 800 
5«>47 



19-oiS 



3-449 
14 586 

18035 



www.digibuc.ro 



190 



SEDINTA DELA 27 MAI 1940 



Desvoltarea bugetului special (urmare) 



Numele fondulul 



Prevederi 



Credite acordate 



108 I Teodoridi 



109 At. Toncoviceanu 



Elena Dr. Turnescu 
Ottetehsanu 



Cupoane si divid . 1 050 



Cupoane si divid. . 2 340 



St. Urlajeanu 



George Valsan 



113 C. G. Vernescu 



1.050 



Chelt. fondului 
Capitalizari . . 



Chelt. fondului 
Premu .... 
Capitalizari . . 



2 340 



Cupoane 51 divid . 1 015 



1 015 



Cupoane si divid . 13 075 



13 075 



Cupoane 51 divid.. 23 500 



23 500 



Cupoane si divid.. 315 100 



315100 



Chelt. fondului 
Capitalizari 



Chelt. fondului 
Premu . . . 



281 
769 



I 050 



633 
1 000 
707 



2 340 



Chelt fondului . 273 
Contributu Ottete- 
hsanu 742 



1. 015 



3 Si8 
9-557 



13 °75 



6 298 
17 202 



23 500 



Chelt. fondului . 84 446 
Fond Academiei . 230 654 

315 100 



www.digibuc.ro 



SEDINJA DELA 28 MAI 1940 



191 



QEDINfA DELA 28 MAI 1940 

Prefedintia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-l I. SIMIONESCU comunica urmatoarele propuneri ale Comisiunii 
vnsd.rd.nate cu acordarea burselor in anul scolar viitor din veniturile fondunlor 
Cristea Otin, Leon S. Arie, Hie Stefanescu, N. Ratescu, Apostol Papadopol 
si Inginer Petre si Maria Lucaciu: 

« Comisia propune urmatoarele : 

« La punctul 3. Se mentin si pentru anul acesta bursele date anul 
trecut din fondul Otin. 

4. Se mentin drept continuare bursele acordate dm fondul Arie. 

« 5. Se va continua pana 1 la 1 Ianuarie 1941 bursa data la 1. 1. 1940 dm 
fondul Hie Stefanescu. 

« 6. Se mentine si in anul acesta bursa de 120 lei lunar data anul trecut 
din fondul N. Ratescu. 

« 7. Se vor acorda ca si in anul trecut ajutoare tnmestriale din fondul 
Ap. Papadopol. 

« 8. Se va acorda o bursa 1 de 2000 lei lunar din fondul Inginer Petre 
si Maria Lucaciu, unui elev din Scoala Pohtehnica' din Bucuresti reco- 
mandat de preferinta din anul I de catre consihul profesoral, cu obligatia 
ca in fiecare an sS dea dovada c& a promovat anul ». 
— Se ia act si se aproba propunenle Comisiunii. 

D-l TH. CAPIDAN ceteste urmatorul proces-verbal incheiat de Sec- 
fiunea liter ard in sedinta ei dela 27 Mai curent: 

«Prezenti: d-nii D. Caracostea, N. Cramic, C. R5dulescu-Motru, 
M. Sadoveanu, Liviu Rebreanu, N. Petrascu, I. Petrovici, S. Puscariu, 
St. Ciobanu si Th. Capidan. 

« La ordinea zilei alegerea unui membra corespondent in locul d-lui 
Artur Gorovei, ales membra onorar. D-l D. Caracostea propune pe d-l 
Alexandra Marcu, profesor la Universitatea dm Bucuresti. 

« Se procedeaza la vot prin buletine, potrivit art. 41 dm regulament. 
D-l Alexandru Marcu obtinand unanimitatea de votun, este 
propus plenului spre votare ». 

Intrandu-se in ordinea de zi, d-l ANDREI RADULESCU face urm5- 
torul Raport despre Fondul Maria Antacht : 

« Potrivit hotaririlor luate in trecuta sesiune generals, din veniturile 
Fondului Maria Antachi s'au acordat in acest an dou5 burse de cate 100.000 
lei pentru specializare in stramState. 

« O bursS a fost acordata d-lui Gh. Lupascu, licentiat in Stimtele 
naturale, pentru a face studii de specializare la Roma asupra Malariei. 
Bursieral isi face studnle la « Istituto di Sanita Pubblica », lucrand sub 
directia Profesorului Misiroli. 

« Cealalta bursa, in valoare tot de 100.000 lei, a fost acordata d-lui 
Dr. Iuhu Nitzulescu, Conferentiar la Facultatea de Medicina dm Iasi. 



www.digibuc.ro 



192 



SEDINTA DELA 28 MAI 1940 



Bursierul este obligat a face studii in boalele de nutri^ie, in special Pe-r 
lagra. D-l Nitzulescu ne-a instnntat ca in Iunie viitor, dac& imprejuranle 
vor fi prielnice, va merge la Jloma pentru implinirea' scopului bursei, 

« Deosebit de burse, s'a pubhcat a se acorda in aceasta sesiune gene- 
rals urmatoarele premii din venitul fondului: 

« 1. Premiul plena ft Gheorghe M. Vlasto, de 50.C00 lei, pentru opere 
de picturft. 

<\ 2. Premiul plena ft Gheorghe M, Vlasto, de 50.000 lei, pentru opere 
de sculpturfa 

<\ 3. Premiul plena si Gheorghe M. Vlasto, de 50.000 lei, indivizibil, 
pentru lucr&ri juridice 

<1 4. Premiul plena si Gheorghe M Vlasto, de 50.000 lei, divizibil, ase- 
menea pentru opere juridice 

^ .Asupra acordaru acestor premii urmeaza a se da deciziuni, in cursul 
acestei sesiuni generale, — 1 pentru primele doua de c5tre Sec^iunea li- 
teral, pentru celelalte doua de catre Sec^iunea istonca. 

<\ Pentru anul bugetar vntor s'a inscns in buget suma de lei 430,000, 
care reprezinta totalul veniturilor fondului pe acest an, dupS deducerea 
prelevanlor Academiei », 

D-l Andrei Jladulescu arata c5 Academia este chemata sa hotarascS 
astazi intrebuin^area veniturilor din acest fond in anul viitor, Premiile se vor 
da asa cum ele sunt fixate in testament si in regulamentul special al fondului. 
Se aloca 30.000 lei pentru ingrijirea mormantului. Academia are de hotarit 
asupra burselor de specializare in strainatate, 

— Dupa o discu^ie la care lau parte d-nii I, Nistor si N. Vasilescu Karpen 
se decide a se acorda in anul viitor doua burse de cate 100.000 lei pentru 
specializare in str&inatate, una in studiul Istoriei, Sec^iunea istorica avand a 
fixa condi^iunile pentru acordarea acestei burse; cealalti in studiul lucririlor 
de asanare, in special cele facute in contra malariei, urmftnd a fi data unui 
inginer. Sec^iunea stnn^ifka va face un program cupnnzand condi^iunile 
pentru acordarea acestei burse. 

D-l ANDREI P^.DULESCU face apoi urm^toarea Dare de seama asupra 
Fondului C. G. Vernescu : 

« Din veniturile fondului C, G, Vernescu s'au acordat in cursul anului 
scolar expirat doua burse a cate 3.000 lei lunar, din care una la Facultatea 
de Drept din Capitala, studentului Lupu Stefanache, care se afla acum 
in al Ill-lea an de studii ; cealalta la Academia de Inalte Studii Comerciale 
si Industriale din Capitala, studentului M ltu Ion, care se afl^ acmu in 
al II-lea an de studii. Intru cat acest bursier, in toamna anului trecut inca 
nu-si trecuse examenele la toate obiectele de studii, bursa i-a fost acor- 
data in prelungire numai pana la 31 Martie 1940, pentru a-si trece exa- 
menele in sesiunea de Februarie, Bursierul, din cauza concentrator la 
care a fost chemat aproape in tot cursul anului, nu si-a putut trece nici in 
aceasta sesiune toate examenele, 



www.digibuc.ro 



SJEDINfA DJjLA 28 MAI 1940 



1( ?3 



« Deosebit de burse, s'a publicat un premiu de 50.000 lei, pentru lu- 
crari cu caracter juridic. Din aceasta suma s'a acordat o parte de 15.000 
lei. Restul de 35.000 lei va fi publicat ca premiu pentru sesiunea generals 
din 1941. 

« In bugetul anului viitor 1940 — 1941 s'a inscns ca venituri suma de 
lei 230.000 ». 

— In privinta intrebuintarii venitunlor in anul vntor, se iau urmatoarele 
hotariri : 

a) Se mentin cele doua burse acordate la Facultatea de Drept si la Aca- 
demia de Inalte Studii Comerciale si Industnale din Capital!; 

b) Se va publica un premiu de 35.000 lei pentru lucrari cu caracter 
juridic; 

c) Se institue si se va publica un premiu de 50.000 lei, divizibil, pentru 
lucrari sociale si economice. Premiul se va da in sesiunea general! din 1941. 
Pot lua parte la concursul premiului lucrari tipante p^n! la 31 Decem- 
vrie 1940. 

D-l Andrei Radulescu arata ca dupa repartizarea sumelor de mai sus, 
din venitul fondului mai ramftn aproximativ 70.000 lei. Intru c^t intreg venitul 
acestui fond are, potrivit testamentului, o destinatie pur culturala, d r l .Andrei 
Radulescu propune ca suma ramasa din venit sa fie pusa la dispozitia De- 
legatiunu pentru scopuri culturale. 

DupS o discutie la care iau parte d-nii I. l^istor, Liviu Rebreanu si Dim. 
Gusti, se aproba propunerea d-lui Coleg Andrei Radulescu. 

DJ Presedinte C. Rj^DULESCUiMOTRU arata eft in Delegatie s'a 
pus in discutie instituirea unui premiu pe care sail acorde Academia Ro- 
m^n2 sub titlul de Premiul Academiei Rom^ne, care ar urma sa fie acordat 
pe rftnd de fiecare Sectie, pentru lucrftri de mare valoare. Disa este de parere 
ca discutia asupra instituirii acestui premiu sa fie lasata a se face la votarea 
noului Regulament al premnlor. 

Dil Secretar general A,LEX,. L^PfiDATU adauga lamunrea eft in Dele- 
gatie, discutftnduise chestiunea premnlor si a hpsei de interes a scriitorilor 
pentru premiile A,cademiei, in genere de valoare — fata de valuta actuals 
prea mica — s'a emis ideea ca Institutiunea noastra sa acorde un premiu al ei 
in asa conditii incftt si atraga la concurs lucrari de valoare. S'a mai spus ca 
acest premiu sa se dea pe rftnd pe Sectn si odata cu premiul sft se acorde 
celui premiat si o medalie. A,ceasta a fost insa numai o sugestie. Ea n'a 
luat pftna in prezent caracterul unei propuneri formale. Problema infnntaru 
acestui premiu nu poate fi discutata decftt la intocmirea noului regula- 
ment' al premiilor. 

* 

La ordinea de zi fund Regulamentul premiilor, burselor si subventulor, 
se da cuv^ntul d-lui EM. RA,COVIf , ^ cara arata eft este nevoie sH facem 
o noua regulamentare a premiilor pentru urmatoarele motive: 

Regulamentul actual al premiilor a fost facut intr'o epocS in care premiile 
Academiei erau foarte putine la numir. In el se gSsesc insense regulamente 

13 A. R. -i An^le. —, fom. LX n Sedinjele 1939-11940. 



www.digibuc.ro 



194 



§ED1NTA DELA 28 MAI 194* 



partiale pentru premnle de pe acea vreme, Astazi cand avem un numar de 
aproximativ 80 de fundatiuni pentru premii, din venitul carora acordam 
peste o suta de premii, regulamentul nostru este insuficient, deci el trebue 
refacut ca un regulament general, care sa poata fi aphcat tuturor fundatiilor 
de premu. 

D-l Em. Racovita releva importanta §i seriozitatea regulamentului pre- 
miilor si caracterul de acte oficiale si juridice pe care il au diferitele lucrari 
de prezentare la concursul premiilor, de intocmirea rapoartelor asupra lucra- 
rilor prezentate si de hotaririle pe care Academia le da cu pnvire la acor- 
darea premiilor, aratand urmStoarele : 

« Premierea este o activitate de folos obstesc cu dephne efecte juridice. 
Academia exercita aceasta misiune in urma unor formalitati legale care-i 
impun raspunden nu numai morale, ci §i juridice, atat fata de fundatori 
si descendentii lor cat si fata de concurentn la premii, Toata procedura 
acordarii premiilor trebue sa fie aplicata cu stncteta ceruta de executarea 
actelor oficiale, altfel, in caz de judecata, prestigiul Academiei poate sa 
sufere ireparabile stirbiri. Toate rapoartele trebue prezentate in sens, 
cad numai pe ele se pot sprijini hotarinle forunlor competente; ele sunt 
singurele acte oficiale si dovezi tememice care pot dovedi grija, constnnta 
si seriozitatea cu care Academia implineste sfanta sa datorie fata de funda- 
torii fondurilor s,i fata de concurentii la premu », 

Fata deci de aceasta importanta d-l Em. Racovita propune sa se amane 
intocmirea Regulamentului fie pentru o sesiune extraordinara la care 
Academia ar fi chemata si pentru alte lucran, fie la viitoarea sesiune 
generala ordinara. In acest timp Comisiunea insarcinata de Academie 
cu facerea proiectului de regulament va intocmi acest proiect §1 il va 
trimite fiecarui domn membru, cu rugarea de a-i comunica observatiile ce 
are de facut, 

D-l Dr. GR. ANTIPA e de parere sa se institue o medalie, in afara de 
premii, care sa se decearna din cinci in cinci am, ca cea mai mare rasplata 
decernuta de Academie. 

— Comisiunea pentru regulamentarea premiilor e rugata sa tina seama 
de aceasta propunere. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU pune la vot propunerea 
d-lui coleg Racovita pentru amanarea Regulamentului premiilor 51 se aprobil 
in unanimitate. 

Se procede la alegeri de membn de onoare. 

D-l ALEX. LApfiDATU ceteste urmStoarea propunere: 

«Subsemnatii propunem alegerea ca membru de onoare al Academiei 
pe d-l Ivan Mestrovi<5, marele sculptor al vremunlor noastre ». 

Al. Lapedatu, S. Dragomir, J. Ntstor, J. Lupaf, N B&nescu, Nichifor 
Craintc, G. Petrafcu, J. Petrovici, D, Gustt, A, C Cuza, R, Rosetti, 
Ltviu Rebreanu, Victor Sldvescu, C, R Motru, S Pufcartu, Andrei 

Rddulescu. 



www.digibuc.ro 



§EDINTELE DELA 29—30 MAI 1940 



!95 



— Procedsmdu-se la votul cu bile, la despuierea scrutinului se constats 
ca d-1 Ivan Mestrovid a intrunit 29 votun, din 32 exprimate, 3 voturi fiind 
contra. 

D-1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU proclamS ales membru de 
onoare al Academiei Romane pe d-1 Ivan M e s t r o v 1 <5. 

D-1 N. BANESCU ceteste urmatoarea propunere: 

« Subsemnatn propun ca membru de onoare pe rev. parinte Vita- 
lien Laurent, Directorul Institutului francez de studii bizantine 
din Bucuresti. Activitatea sa stnntifica, atat de asidu5 si multiple, imbr5- 
tiseaza domenii din trecutul istoric al poporului roman. Institutul pe care-1 
conduce d3 o pretioasa colaborare institutului nostru romanesc, lar vasta 
bibliotecS ce poseda e deschisa cercetatonlor nostri. 

« Alegerea, pe care avem onoare a v'o propune, ar fi o recunoastere 
a manlor sale insusiri de invatat si a interesului pe care, in activitatea sa 
la Institut si la Societatea numismatica romana, ni-1 arata. » 

N. Bdnescu, Th. Capidan, Andrei Rddulescu, $t. Ciobanu, G. I $i?e}ti, 

D. Caracostea, G. Spacu. 

— Procedandu-se la votul cu bile, la despuierea scrutinului se constata 
ca Rev. PSnnte Vitalien Laurent a intrunit 31 de voturi din 32 exprimate, 
i vot fiind contra. 

D-1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU proclamS ales membru de 
onoare al Academiei Romane pe Rev. Parinte Vitalien Laurent. 



$EDINfA PUBLIC! SOLEMNA 

DELA 29 Mai 1940 
Presedintia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-1 LIVIU REBREANU rosteste discursul D-sale de receptiune despre 
Lauda fdranului romdn. 

D-1 I. PETROVICI ceteste raspunsul. 
ipedinta se ndic3. 



$EDINJA DELA 30 MAI 1940 

Presedintia d-lui C. RADULESCU-MOTRU. 

D-1 1. NISTOR, in numele Comisiunii financiare, propune sa se autorize 
Delegatiunea ca in once imprejuran va socoti ca este necesar, s5 poata modi- 

>3* 



www.digibuc.ro 



196 



5EDINTA DELA 30 MAI 1940' 



fica cifrele din bugetul votat al Academiei in tot cursul anului de aplicare 
a acestui buget. 

— Propunerea se aproba in unanimitate. 

Procedandu-se la alegeri de membri de onoare, d-1 SILVIU DRAGOMIR 
ceteste urmatoarea propunere: 

« D-1 Iovan D u £ i <5, ambasadorul Jugoslaviei la Bucuiesti, este 
unul din cei mai mari scriitori ai poporului sarbesc de care ne leaga o 
amicitie atat de stransa. Cateva din operele sale au fost traduse in ami din 
urma si in limba romanS, contnbuind la cimentarea cunoasterii reciproce 
a popoarelor noastre si dand prilej publicului roman de-a aprecia scrisul 
plin de exceptional^ frumusete literarl a acestui continuator de stralucita 
traditie raguzana. 

« Recomandam alegerea sa ca membra de onoare al Academiei Ro- 
mane ». 

Silviu Dragomir, Preotul Niculae M Popssai, Ion I. Nistor, Andrei 
Rddulescu, N Bdnescu, Th Capidan, I. Petrovtct, Nichifor Craintc, 

I. Lupa}, Victor Sldvescu, $t. Ciobanu. 

— Procedandu-se la votul cu bile, se constata ca d-1 Iovan Ducic a intrunit 
36 de voturi dm 37 expnmate, 1 vot fund contra. 

D-1 Presedinte C RADULESCU-MOTRU proclama ales membra de 
onoare al Academiei Romane pe d-1 Iovan D u c 1 6. 

La ordmea de zi fiind alegerea Biroului Academiei pentru anul academic 
1940 — 1941, d-1 Vicepresedinte I. PETROVICI ocupa fotohul prezidential 
pentru a prezida alegerea de Presedinte al Academiei Romane. 

D-1 Secretar general ALEX. LAPEDATU da cetire articolului 15 din 
statute, potrivit prevederilor caruia se face alegerea de Presedinte. 
Se procede pnn vot secret la alegerea Presedintelui Academiei. 

— La despuierea scratinului se constats cS d-1 C. Radulescu-Motru 
a intrunit 33 voturi, din 38 voturi expnmate. 

D-1 Vicepresedinte I. PETROVICI, constatand ca d-1 Coleg C. Ra- 
dulescu-Motru a intrunit majoritatea de voturi ceruta de Statute, 
il proclama ales Presedintele Academiei Romane pentru anul academic 
1940 — 1941. 

D-1 Presedinte C. RADULESCU-MOTRU, ocupand fotohul preziden- 
Jial, adreseaza d-lor colegi urmStoarea multumire: 

« Rolul meu, in aceea ce prive§te participarea active la lucrarile Aca- 
demiei, mi-a fost pana acum mult usuratS pnn colaborarea, pe care am 
primit-o dela delegatie, si in special dela activul nostra Secretar-general. 
Cum aceasta colaborare voiu avea-o si pe vntorul an de presedintie, iau 
prelungirea insarcinarii pe^care mi-o dati, cu toata increderea, c5 nu voiu 
insela asteptarile D-voastre. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 30 MAI 1940 



«Mai mult^ greutate am simtit-o in ami din urm^ in indeplmirea 
celuilalt rol, in afar^ de lucrflrile propriu zise ale Academiei, anume in 
rolul de reprezentant al institutiei noastre in miscarea cultural^ a t^ni. 
Am socotit, este oportun, in anii acestia eel putin, ca presedintele Aca B 
demiei s^ la o parfe vie la aceasttj miscare cultural^ Aceasta n'a fost pentru 
mine o munq prea usoar^. Poate n'am satisfgcut pe toatg lumea. Totu?i 
am constiinta linistit^, su|} asteptarile D-voastr^ n'am fost. Voiu continua 
pe viitor, pe cat puterile imi vor permite, depun munca mea pentru 
inlatarea prestigiului pe care institutia noastrft il merit^, dup^ trecutul 
glorios pe care il are ». 

Se procede prin vot secret la alegerea Vice presedintilor Academiei pentru 
anul academic 1940 — 1941 si sunt realesi : d-1 I. P e t r o v 1 c 1 cu 33 voturi 
din 38 exprimate, din partea Sectiunn hterare : Pr. Jsf. M. P o p e s c u 
cu 33 voturi din 38 exprimate, din partea Sectiunn istorice; d-1 G h. I o - 
nescu-Sisesti CU35 voturi dm 38 exprimate, din partea Sectiunii 
stnntifice. 

D-1 Presedinte C. RADULESCU-MQTRU proclamft alesi Viceprese- 
dinti al Academiei pe anul 1940 — 1941 pe d-nii I. P e t r o v i c 1, Pr. ^. M. 
Popescu si Gh. Ionescu-Sisesti. 

D-1 Gft. IOftESCU-SISESTI, in numele D-lor Vicepresedinti, multu- 
meste pentru onoarea ce li s'a fftcut prm aceastg realegere si da asigurarea 

vor c^uta sft fie la in^ltimea intregei Academii. 

La ordinea zilei fund alegerea unui Conservator al Bij}liotecii si Qolectiilor 
Academiei pentru o perioad^ de cmci ani, in urma expir^rii mandatului D-lui 
Coleg General R. Rosetti d-1 Presedinte C. R^DULESCU-MQTRU 
aminteste c^, potnvit art. 18 din Statute, Conservatorul se alege numai dintre 
memj^ni resedinti in Qapitalft si cu dou^ treimi dm voturile memj^rilor 
prezenti. 

Alegerea se face prin vot secret. 

— La despuierea scrutinului se constat^ c^ s'au exprimat 39 de voturi 
si se socoteste eft numeral de dou^ treimi din voturile exprimate este 
de 26. 

Din num^rul de 39 voturi exprimate, d-1 General R. Rosetti intruneste 
29 voturi. 

D-1 General RADU RQSETTI multumeste c^lduros d-lor colegi pentru 
reinnoirea mandatului D-sale si d^ asigurarea c^ va lucra mai depafte cu aceeasi 
rgvnft, urmand normele fixate de predecesorul sftu Ion Bianu. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA 31 MAI 1940 



§EDINfA PUBLICA SOLEMNA 

DELA 31 MAI 1940 
Presedinfia d-lui I. PETROVICI, Vicepresedinte, 

D-l VICTOR SLAVESCU rosteste discursul de receptiune despre Vieafa 
si opera lui Dionisie Pop Marfan. 

D-l ANDREI RADULESCU ceteste rSspunsul. 

§edinta intima. 

Se aproba prelungirea actualei sesiuni generale cu o zi. 

D-l Vicepresedinte I. PETROVICI comunica urmatoarea scnsoare de 
multumire pnmita dela d-l coleg de onoare Artur Gorovei: 

«Pnmind instiintare ca Academia Romana m'a ales membru onorar, 
am onoare a va multami pentru aceasta distinctie ce mi s'a facut, si v& 
rog sa multamiti, pentru mine, si d-lor membri ai Academiei, asiguran- 
du-v2 ca, pe cat timp bunul Dumnezeu imi va prelungi zilele, si-mi va 
da putinta sa muncesc, voiu lucra, cu aceeasi ravna, ca si pana acuma, 
pentru binele si fericirea poporului nostra ». 

La ordinea de zi fund alegeri de membri corespondenti, d-l DIM. CARA- 
COSTEA ceteste urmatoarea propunere: 

« Dela stramutarea in Italia a colegului Ramiro -Ortiz, Aca- 
demia Romana nu mai are in apropierea sa un specialist care sa addnceascd 
raporturile culturale italo-romdne si totodata sa infatiseze, pe bazd de cer- 
cetdri propm, capitole insemnate din literatura italiana. 

« Din fericire, titularul catedrei de italiana dela Universitatea din 
Bucuresti, d-l Al. Marcu, desfasoara o activitate care-1 aseaza printre 
fruntani studiilor de literaturd comparatd. 

« Licentiat al Facultatii de litere si filosofie ca elev al profesorilor 
Ortiz, Densusianu, Dragomirescu §1 Drouhet, el §i-a desavarsit studiile 
la Florenta cu Pio Rayna, E. G. Parodi §1 Guido Mazzoni. Mai ales disci- 
plina sever pozitivista a lui Pio Rayna, apoi metodologia documentara a 
lui Mazzoni au intrat ca facton componenti in formatiunea spirituals 
a D-lui Al. Marcu. 

« Domeniul de strict^ specializare ftiintifica a D-lui Marcu este acel 
al influenjei culturii itahene in literatura noastra. Stralucite dovezi sunt stu- 
diile sale publicate in Analele Academiei Romane : Vasile Alecsandri si Italia 
apoi Simion Barnutiu, Al. Papiu Ilarian si Iosif Hodos la studii in Italia 
(1935). In directiunea aceasta, terenul a fost pregatit inca dela pnmele 
lui lucrari, dintre care amintesc, Riflessi di storta rumena in opere italiane 
dei secoli XIV e XV, publicata in Ephemeris dacoromana, anuarul scoalei 



www.digibuc.ro 



§EDINTA DELA 31 MAI 1940 



rom^ne din Roma (1923). Aici pune in lumina origina ideei de latinitate 
la Dacorom^ni, urmarita mai ales la istoricii umanisti italieni. 

«Pe hnia raportunlor italo-romflne, anyntesc si sftidiile asupra fe- 
lului cum au patruns in poezia noastra momente insemnate din litera- 
ture italian-^, bunaoara lucrarea Torquato Tasso in romantica romd- 
neascfi. 

« yh aspect insemnat al activitafii D-lui Marcu este impam&ntenirea 
Jn hteratura noastra a manlor creajiuni itahene. Si pentruca cea mai bunS 
interpretare a unei opere este o traducere din cele menite sa ramftna, iata 
<^e ce D-l JVIarcu a preferat monografiilor astfel de traduceri. In chipul 
acesta ne-a daruit acea traducere a capodoperei lui Dante, prin care a 
izbutit sa cucereasca un numar neobisnuit de mare de cetitori. 

« El este neobosit in prezentarea necontenita a valorilor marii litera- 
turi suron, nu numai in creafiunile ramase clasice dar si in cele acftiale. 

« yn alt teren pe care se face viu simjita prezenja sa este acela de 
animator si indium^or. Daca vieaja $tiin$ifica este mai 
importanta decjjt rezultatele stunjifice, atunci trebue sa insemnam ca un 
mare merit bogata activitate de indrumator a D-lui Marcu. Aceasta a dus 
]a cele sase volume de Studii italiene, aparute sub direcjia sa. Se vadeste 
si pe terenul acesta ca numai un adevarat om de stiinja poate sa fie un ales 
profesor si animator. 

« Consacrarea acestei activitaj:i prin premiul San Remo, 
avind ca raportor pe filologul si esteticianul Giulio Bertoni si 
pe comparatistul Arturo Farinelli, are in imprejuranle acftiale 
o deosebita semnificafie. La aceasta inalta distinctie itahana, secfia lite- 
rara a Academiei Romftne raspunde indeplimndij-si o dorinja veche: 
recomanda pe d-l Alexandru JVIarcu, membra corespondent al Academiei 
Romaije, in unanimitate ». 

k Procedjndu-se la voftil cu bile, la despuierea scrutinului se constats 
ca d-l Prof. Alex. JVIarcu a intrunit 29 voturi din 30 exprimate, 1 vot fund 
contra. 

i D-l Vicepresedinte I. PETROVICI proclama ales pe d-l Alexandru 
Marcu membra corespondent al Academiei Romftne la Secjiunea literara. 

D-l VICTOR SL&VESCU ceteste urmatoarea propunere: 

« Propunem pe d-l JVI i h a i Serban, Rectorul Academiei Agrono- 
mice din Cluj, ca membra corespondent al Academiei Romftne, pentra 
activitatea stiintifjca pe tarftmul economic ce a desfasurat in ultimele 
decenn. A publicat numeroase lucrari, in special in domeniul economiei 
agrare, de o netagaduita valoare stnnfif ica p. 

_ Procedftndu-se la voftil cu bile, la despuierea scrutinului se constata 
ca propunerea a fost respinsa cu 8 voturi pentru d-l JVIihail Serban, din 
30 voftiri exprimate, 22 voturi fund in contra propunem. 

[ D-l Vicepresedinte I. PETROVICI anunja ca intra c&t d-l JVIihail. Serban 
n'a intrunit nici majontatea votunlor, propunerea* de alegere nu va mai re- 
veni la vot. 



www.digibuc.ro 



200 



SEDINTA DELA 31 MAI 1940 



La ordinea zilei fiind decernerea Premiului de Virtute Mavroyeni in Bu- 
curesti, de 100.000 lei, Parintele N. M. POPESCU ceteste urmatorul proces- 
•verbal incheiat de Comisiunea premiului Mavroyeni in sedinta ei dela 29. 
Mai curent (v. textul la pag. 235). 

— Propunerea Comisiunii este aprobata in unanimitate si se acorda Pre- 
miul Mavroyeni din acest an sotilor Vasile si Ana Ionita din Fundatura Lo- 
tru Nr. 4 (Bucuresti-Gnvita). 

D-l ANDREI RADULESCU propune ca pentra viitoarea sesiune gene- 
rals din 1 941 Academia sa publice un nou premiu de virtute din fondul Ma- 
vroyeni, invaloarede 100.000 lei. Totodata D-sa propune sa se realeaga Co- 
misiunea pentru acordarea acestui premiu si anume presedintele Comisiunii 
d-l C. R a d u 1 e s c u -M o t r u, Presedintele Academiei ; d-nii I. A L 
Bratescu-Voinesti si St. Ciobanu din partea Sectiunii 
literare ; d-nu N Banescu, Pr. N. M. P o p e s c u din partea Sec- 
tiunii istorice ; d-nn Dr. Gr. Antipa si Dim. Pompeiu din par- 
tea Sectiunii stnntifice. 

— Propunerile se aproba in unanimitate. 

D-l Dr. GR. ANTIPA aminteste ca intr'o sedinta anterioara, consacrati 
in parte chestiunii reglementarn premnlor Academiei, d-sa a propus ca Aca- 
demia sa infnnteze o medahe de aur in semn de rasplata a lucrarilor de mare 
valoare. D-sa formuleaza in scris, in aceasta pnvinta, urmatoarea propunere, 
spre a putea fi avuta in vedere de Comisiunea insarcinata cu intocmirea proiec- 
tului de regulament al premiilor: 

« 1 . In afara de difentele premn pe care Academia Romanii le acorda 
peritru a rasplati lucranle mentuoase si a stimula productia literara, lsto- 
rica si stnn^ifica in tara, se infiinteaza o medahe specials numitS Marea 
Medalie de aur a Academiei Romdne, avand de scop de a rasplati activitatea 
general^ culturala, stiintifica si literara a unor persoane care s'au distins 
in mod cu totul exceptional, prin lucrari de mare valoare pe aceste terenuri 
si a consacra astfel opera lor. 

« 2. Marea medalie de aur a Academiei Romane este de 3 categorii: 
pentru arta si literatura, pentru cercetan istorico-filosofice si stnnte morale 
si pentru stnnte pozitive. 

«3. Fiecare din aceste categorii ale medahei, se va acorda odata la 3 am, 
in sesiunea generala, dupa propunerea Sectnlor respective si cu aprobarea 
plenului data cu 2/3 din votunle sale. 

«4. Decernarea marei Medalii se va face cu 0 deosebitS solemnitate 
intr'o sedinta festiva special! a sesiunii generale. 

« 5. Aceasta medalie este de drept acordata tuturor membnlor activi 
ai Academiei Romane ». 

D-l I. Nistor este de parere ca infiintarea medaliei propuse sS intre in 
programa jubileului de 75 de ani al Academiei Romane. 

D-l Secretar general ALEX. LAPfiDATU ceteste urmatorul Raport despre 
activitatea fjlcoalei RomdUe din Roma pnmit din partea d-lui Prof. E m. 
Panaitescu, Directorul acelei scoale : 



www.digibuc.ro 



JJEDI^TA DELA 31 MAI ig40 



301 



<tlmi permit s^ incep acest raport cu o myrturisire. 

« Dela inceputul razboiului, din Septemvne 1939, am fost stjjpamt 
de o singur^ preocupare : §coala dela Roma sy continue a functiona in con- 
ditn normale si potrivit traditiei de panft acum. Italia, la inceputul con- 
flictului, luand atitudmea de nebeligeranty si Romania fiind neutry, era 
de altfel pentru mme o datone elementary de a-mi continua activitatea 
in fruntea Institutiei dm Valle Giulia, cu toate cy imi dydeam seama c^ 
in acest an voiu intampma multe si diferite dificultftti. 

« Cu persistent^, cu rybdare §1 cu mult calm pot spune cy am reusit 
sy ne indephnim si in acest an programul. Am avut multe greutyti pftfla 
cand toti membrn §coalei au putut sft vinj in Valle Giulia. Unii dintre ei 
erau concentrati, altii nu puteau obtine pasaportul si nici nu aveau mijloace 
de a intrepnnde o cylytorie. Dupft repetate interventii si styruinte pe lang^ 
autontqtile scolare si militare am reusit sy vyd pe rand pe cei noi numiti 
la Roma, astfel cq la sfarsitul lunn Februarie toti cei 12 membri ai Jpcoalei 
au fost prezenti in Valle Giulia. 

« Amintesc cq afary de §coala Britanicjj toate celelalte institutii similare 
au functionat si in acest an, dar cu un numjjr de membri mai redus. Numai 
Institutive Germaniei (Germania are in Roma patru institutii: InstitutuI 
Arheologic, InstitutuI Istoric, Academia pentru Artisti — Villa Massimo 
si InstitutuI de Istona Artei — Biblioteca Hertziana) si Academia Belgica 
au functionat, cu un numyr complet de membri. 

« Ne-am contmuat programul de llustratii de monumente si de muzee 
ca si in ami trecuti, fund ajutat de colaborarea competent^ a d-lor Giu- 
seppe Lugh si Virgil Vytqsianu. Nu pot uita cy si in acest an am avut 
§1 concursul invytatilor italieni: Settimio Bocconi, Guido Calza si A r 
Colini. 

Conferinte 

« Ca in toti anii am organizat un ciclu de conferinte. Datoritft impre- 
jurynlor Internationale in acest an n'au putut fi invitati sft conferentieze 
decat invitati italieni si fireste romftfli. 

« Am avut astfel trei conferinte tinute de cytre invitati italieni si alte 
trei conferinte au fost tinute de csjtre Romani. O colaborare culturala 
dintre cele mai rodnice. 

« Ciclul a fost deschis de cytre profesorul dela Universitatea din Bucu- 
resti Nicolae Herescu care intr'o formy inspiratfl a vorbit despre soarta 
care a legat pe Virgiliu de August. Sugestiv titlu a dat d-1 Herescu con- 
ferintei sale: // «destino imperiale del poeta». 

« Dupy d-1 Herescu a urmat conferinta Secretarului §coalei Romane 
din Roma, d-1 Virgil Vfttftsianu despre Arhitectura vechilor biserici moldo- 
vene§ti. D-1 Vytftsianu a cyutat sft distingft elementele constitutive ale arhi- 
tectuni moldovenesti si a insistat mai ales asupra caracterului ongmal 
moldovenesc al acestor biserici, care se deosebesc de bisericile oncyrei 
alte tftri sau epoci. 



www.digibuc.ro 



292 



SEDINTA, DELA 31 MAI iyf> 



« Marea personalitate stiintifica italiana Gustavo Giovannoni, membru 
al Academiei Italiei si profesor la Universitatea din f^oma a vorbit despre 
Arhitectura romanicd in Roma. 

«Profesorul Valerio IVJariani a vorbit despre Michelangiolo arffitecf, 

« In luna IVJartie seria conferjntelor a fost contfnuata de catre arh.eoi 
logul Giulio Quirino Giglioli, profesor la Universitatea din Roma, despre 
Arta romand in provbicitle dutfdrene, care a prezentat un vast material de 
sculpturi din Pannonia, din Mjoesia si mai ales din Dacia, cautand, in com- 
paratie cu sculpturile italice, sa precizeze caracterele specifice ale sculpturii 
provinciale de pe malurile Dunarn jnferioare, 

« Ultima conferjnta a fost tinuta de catre Directorul §coalei Romane 
din F,oma cu o tema cu totul noua : Dacii de pe Coloana Traiand, Am c^u i 
tat sa infatisez unele dm rezultatele la care am ajuns in studiul nou pe 
care il am despre coloana Traiana, Am putut sa arat ca noi metode po{ 
duce la noi rezultate de o importanta cu totul neasteptata pentru vieata 
istorica a Dacilor. Cetatile, casele, armele, ch.iar felul de a tr^i al Dacilor 
pot fi studiate intr'o noua lumina cu ajutorul Coloanei Traiane. 

« La toate aceste conferinte a fost prezen^ un auditonu de invatati 
specialisti, profesori universitari, directoni de muzee si de institutn si-i 
milare strajne, cum si membriai §coalelor de arfieologie si de arta din JR,oma, 
D-l Ambasador N, P, Comnen si d-1 Mjinistru P»„ Bossy, ca si personalui 
Ambasadei pe langa Sf, Scaun si al Legatiei noastre pe langa Quirinal 
au fost prezenti la aproape toate aceste conferinte, 

« La conferinta ultima au fost prezenti Mjinistrul Educatiei Nationale, 
d-l Giuseppe Bottai, cum si Cardmalul E. Tisserant, 

Publicatii 1 

«In acest an scolar a aparut al IV-lea volum din colectia de studii 
istonco-arfnvistice, Diplomatartum Italician, pe care am avut onoarea 
de a-1 tnmite Academiei la momentul aparitiei, Actualmente se afla su|p 
tipar un nou volum din Ephemeris Dacoromana care fiind complet cules 
va aparea in timpul vacantei. 

Expozitia 

<i Sectia artistica a §coalei a prezentat lucrarile intr'o foarte frumoasa 
si bine apreciata expozitie. /Vu expus lucrarile lor de membri ai ijcoalei 
patru arjntecti, d-nii Valentin Iorga, Dinu Antonescu, Vasile Pertach.e 
si Gheorg^ie Bobletec, doi pictori, d-nn Dumitru Sevastian si Eugen 
Dragutescu, un sculptor, d-l Ion Lucian fyjurnu si am admis la aceasta 
expozitie si pe un fost membru ospitant al §coalei, d-l Dumitru Berea, 

« Inaugurarea expozitiei a fost onorata de inalta prezenta a ]\L S, p,ei 
gele Imparat Victor Emanuel al Ill-lea care si de asta data a gasit cuvjnte 
de apreciere a institutiei noastre care ne-au miscat : <i Vengo sempre con pia- 
! cere vedere i progressi delta vostra Istifuzione », 

\9 «In sala noastra de biblioteca, in prezenta d-lui Ambasador N, P, 
Comnen, a d-lui IVJinistru P»,. Bossy si a tuturor membrilor §coalei, am 



www.digibuc.ro 



§EDINTA DELA 31 MAI 1940 



203 



ofent Maiestatii Sale ultimele trei volume din publicatiile Ephemeris 
Dacoromana (vol. VII si VIII) si Diplomatarium Ifalicum (vol. IV). 

« Dar pentru o apreciere mai justa a expozitiei imi permit sa alatur 
textul si traducerea afticolului tiparit de catre cnticul de ar$ C. Tridenti 
In Giornale d'ltaha. Adaugam si un catalog al expozitiei. 

Coloana Traxand 

« Lucrarile privitoare la Coloana Traiana au inaintat foafte multu- 
mitor. Numarul complet de 125 basorehefuri ale frizei coloanei sunt 
definitiv terminate. Lucrarea care ar f 1 trebuit, conform contractului, sa fie 
termmata in 18 luni, cu o atentl supraveghere a putut sa fie adusa la bun 
sfqreit in 12 luni. 

«Mai ram^ne de facut reproducerea bazei coloanei. Baza coloanei 
n'a fost pftna astazi niciodat^ reprodusa' complet, in niciun fel de mate- 
rial Pentru prima data vom face aceasta reproducere pentru capitala 
Romaniei. Pentru baza coloanei a trebuit sa am autorizatia Guvernului 
Italian si incuvimtarea Guvernatorului Romei, care este proprietara 
Coloanei. Am indep'hnit si aceste forme si nu pot uita s5 mentionez ca am 
int^mpinat la d-1 Giuseppe Bottai, Ministrul Educatiunii Nationale, o 
entuziasta aprobare. Dupa o lege recenta nicio aprobare de reproducere 
a unui monument dm Italia nu se poate face fara ca eel care doreste o 
reproducere sa nu lase o copie la fel si pentru muzeele itahene. Aceasta 
insemna pentru noi o cheltuiala in plus de circa 45.000 Lirete. Nu a fost 
■necesar sa insist ca d-1 Ministru G. Bottai sa-mi acorde lmediat scutirea 
-de obligatia de a da copia amintita. 

« Dacq. insa lucrarea a putut sa fie executata si va putea contmua s£i 
fie facuta.o datorez in primul loc d-lui B. Nogara, Directorul Muzeelor 
Pontificale, care in imprejurari cu totul exceptionale, ne-a sprijinit cal- 
<luros si efectiv toate cererile pentru matenalele necesare. Cu un senti- 
ment de profunda gratitudine relev acest nepretuit ajutor, care a fost 
pentru mine, in momente dificile, si o adevarata incurajare. 

« Cele 125 de basorehefuri ar putea fi oric^nd transportate la Bu- 
-curesti, daca imprejurarile n'ar fi at^t de nesigure. 

«Inainte de a incheia acest raport tm s5 amintesc premiul de 5.000 
{cinci mn) Lirete, dat de d-1 M. Cancicov pentru « cele mai bune lucrari 
prezentate » la sfarsitul acestui an. D-1 M. Cancicov in trecere prin Roma 
in luna Februarie a cercetat Scoala noastra, s'a interesat de activitatea 
pe care o desfasuram fi spontan a piomis premiul pe care il vom atnbui 
la sfarsitul lunii Iunie. Mentioned acest nobil gest al d-lui M. Cancicov 
Jnteleg sa-1 insotesc si in acet rapoft de omagiul recunostintei noastre. 

« La cronica Scoalei noastre ar mai fi de amintit si multe dificultati f inan- 
ciare ca si lipsa unui bibliotecar din ce in ce mai simtita, dar toate acestea 
raman pentru alte vremuri mai putin tulburate ». 
— Se ia act. 



www.digibuc.ro 



204 



SEDINTA DELA i IUN1E 1940 



$EDINfA DELA i IUNIE 1940 

Presedintia d-lui C. RlDULESCU-MOTRU. 

§edinta este consacrata proclamani premnlor acordate de Academie irt 
acest an. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU face urmatoarea Dare de seama 
asupra premnlor Academtei din anul 1940 : 

«Academia Rom&na a avut de acordat in actuala sesiune generala 
41 de premn, din care 23 premn, cu valori varnnd intre 2.000 si 1 00.000* 
lei pentru opere publicate, 15 premn pentru lucrari in manuscris tratand 
subiecte date de Academie si trei premn speciale si anume dou5 premii 
Elena $i Gheorghe Vlasto, de cite 50.000 lei fiecare pentru opere de pic- 
tura si sculptura si o subventie in valoare de 22 500 lei denumita « Sub- 
ventia trienala C. Chiru » pentru lucrari in curs de elaborare sau de des5- 
varsire. 

« In afara de aceste premn, mai toate destinate a distinge lucrari cu 
caracter stiintific sau literar, Academia Romana a avut de acordat in aceasta. 
sesiune si un premiu de virtute, denumit Premiul de Virtute Mavroyeni 
in Bucuresti, in valoare de 100.000 lei. Acest premiu instituit, in tara. 
noastra pnn testamentul defunctului Alexandru Mavroyeni, din Atena^ 
in memoria fostului Domnitor al Tarii Romanesti Nicolae-Voda Mavro- 
yeni, a fost dat sotilor Vasile si Ana Ionita din Capitals. Premiul se va 
achita in prima Dumineca dupa Sf. Spindon, asa dar la 15 Decemvrie 
vntor. 

« Pentru acordarea tuturor acestor premn, Academia Romana a desti- 
nat suma totala de 1. 108.304 lei din care 607.300 lei pentru opere pu- 
blicate, 378 504 lei pentru lucrari in manuscris cu subiecte date, 100. ooo- 
lei pentru opere de pictura si sculptura, 100.000 lei pentru premiul de 
virtute aratat mai sus si 22.500 lei ca subventie pentru lucrari in curs- 
de elaborare. 

« Operelor publicate s'au rezervat : 

« 7.000 lei pentru publicatiuni cu continut de once naturS, 167.00a 
lei pentru scneri literare, 80.000 lei pentru opere cu caracter economic 
160.000 lei pentru scrieri juridice, 30.000 lei pentru lucrari sau desco- 
penn arheologice, 84.000 lei pentru lucrari medicale, 17.000 lei pentru 
lucrari forestiere si 61.500 lei pentru scrieri cu continut stiintific in in- 
Jelesul stiintelor exacte, teoretice si aplicate. 

« La concursul acestor premn s'au prezentat 102 scrieri. Dintre acestea 
35 au fost distinse cu premnle care se vor anunta indata. 

« Din lipsa de concurenti nu s'au acordat : Premiul Vasile Pdrvan, de 
30.000 lei, pentru lucrari tipante sau descoperin arheologice. Premiul 
Prof. Petre Antonescu dela Pohtehnicd, de 7.000 lei, pentru cea mai buna 
lucrare de amenajament silvic aphcatS pe teren si Premiul Grigore Ale- 
xandrescu, de 5.000 lei, pentru o scnere din domeniul chimiei aplicate 
cu caracter industrial. 



www.digibuc.ro 



JJEDJNTA DELA i IUNIE ig40 



205 



« Asemenea nu s'au acordat premnle Ecatertna I. C. Bolintineanu, de 
2.000 lei pentru scrieri asupra Educatiunii si Premiul Dr. Em. Riegler, de 
6.000 lei, pentru lucrari de clinica terapeutica, precum si cele doua premii 
Elena si Gh. Vlasto, de cate 50.000 lei fiecare pentru opere de picturi 
si sculpture, constatandu-se c3 niciuna din lucrarile prezentate la con- 
cursul acestor premii nu a intrumt condifiunile pentru a fi premiata. Cu 
pnvire la premiile Vlasto, pentru opere de pictura si sculptura s'a luat 
masura de a fi puse la concurs din nou in anul viitor 1941. 

« La cele 14 premii cu subiecte date, in valoare de 378.504 lei, s'au 
prezentat 6 manuscrise si anume: un manuscns la Marele Pretniu Regele 
Ferdinand I, de 10.000 lei, tratand despre Vieata si faptele lui Tudor Vla- 
■dimirescu si starea sociald si culturald din timpul sau ; un manuscns la 
Premiul Episcopiei Husilor, de 20.000 lei, tratand subiectul Istoria Episco- 
piei Husilor ; un manuscns la Premiul Statului Gh. Asachi, de 100 000 
lei, tratand despre Asezdrile romdnesti in Ungaria si Transtlvania in 
secolul al XlV-lea si XV-lea — studiu istorico-geografic ; un _manuscris la 
Premiul N dsturel, de 5.000 lei ,, aducand , date precise r" p rivi ,rp , la yp-fJii- 
Ttie£|Romandjir^iSecuin^ un manuscns la Premiid Basarabiei, in memoria 
im lT U- BrdUanu (in efecte nominate lei 6.500 si 4.004 lei in numerar), 
tratand subiectul : « Istoria apdrdrn drepturilor Romdniei asupra Basarabiei 
■si rolul oamenilor de Stat ai Romdniei in aceastd luptd » un manuscris la Pre- 
miul Alexandra loan Cuza (de 20.000 lei), cu subiectul Istoria Romdnilor 
■dela Aurehan pdnd la fundarea Principatelor. 

« Din aceste manuscrise, dou5 si anume cele inscnse la concursul 
Premnlor Statului Gh. Asachi si Ndsturel, au fost gasite meritoni si au 
fost premiate. 

« Tot in cadrul lucranlor prezentate in manuscris s'a cercetat si me- 
moriul d-lui Maior /. Bungescu asupra Aparatului central de preparatia 
si conducerea tragerii a. a. sistem Maior Bungescu, Md. IQ35- Si aceasta 
lucrare, fiind socotita mentone, i s'a acordat un premiu special, in valoare 
de 100.000 lei, pus la dispozijia Academiei Romine de Ministerul Aerului 
■si Marinei 

« Subvenjia trienala C. Chiru de 22.500 lei s'a acordat d-lui Viigd 
Vdtdsianu pentru desavarsirea lucrarii sale Istoria artei in Romania. 

Apoi d-sa da cuvantul pe rand d-lor Secretan ai Sectiunilor literare, 
ktorice, si stnnjifice pentru a ceti pasajele mai caractenstice din rapoar- 
tele despre scnenle premiate mai insemnate. 

lata lucrarile carora cele trei Sectium fi Comisiunile speciale le-au con- 
ferit premiile precum urmeaza: 

1. Premiul Ndsturel, de 4.000 lei, s'a acordat d-lor Al. Cicio Pop, V. Pusca- 
riu si Al. Bdddutzd pentru « Guide de la Roumanie » (Sibiu f. a ), pe baza 
urmatorului raport al d-lui /. Simionescu : 

« D01 dintre cei trei auton care iscalesc introducerea, sunt indeajuns 

de bine cunoscuti pentru osteneala ce si-au dat si faca stiute de to^i fru- 

musetile tarii. Atat d-1 A. BadSuJa pnn pnmul album de fotografii din 



www.digibuc.ro 



206 



SEDINTA DELA I IUNIE I94» 



cuprinsul tarn tiparit la noi dupa intregirea tSrii, cat mai ales d-1 V. Pusca- 
riu unul dintre cei mai neobositi drumeti pnn colturile tSinuite altora> 
din tara, autor, in colaborare, al altei c5rti de turism (Romania balneara 
si turistica), dau chezasia exactitatii mformatiunilor cuprinse in lucrarea 
de fata, controlate de altfel si de mine in partile mie cunoscute. 

«Planul impartirn materiei este metodic, inlesnind astfel pe calator. 
E atrasa atentiunea nu numai asupra frumusetilor naturale, dar si asupra 
monumentelor de arts, a evenimentelor principale istorice, instruind tot 
odata pe drumet. Nu lipsesc insa, dupa cum e firesc pentru o calauzS, date 
precise asupra inlesnirilor in calatorie, ceea ce e de mare pret pentru 
intetirea turismului, mai ales la noi. 

« Tiparul este ingrijit; numeroasele fotografii, unele chiar de tablouri 
sunt bine si limpede reproduse, dupa cum sunt cu gnja alese, multe fund 
colorate. NumerQase harti simplificate, planun de orase intovarasesc 
textul, lamurindu-1. 

« Nu e o lucrare numai de amdnuntitd injormaiie chiar pentru cdldtorut 
romdn. E o contitbufie pretioasd la cunoa^terea tdrii de cdtre strdini, tntr' a 
vreme cdnd tun^tii sunt atrasi spre pdrtile Europei putin cunoscute. Prin 
cele doua editn, una cea prezentata la premiare in hmba franceza, alta v 
scoasa mai inainte, in hmba germani, autorii au adus un netdgdduit serviciu 
tarn, prin inlesnirea cunoasterii ei. 

<( De aceea, fara nicio ezitare, cu caldura o recomand spre premiare,. 
acordandu-se autonlor intregul premiu ». 

2. Premtul Anastase Stolojanu, de 3 000 lei, s'a acordat d-lor Al. Andronic 
si Gh. Dumitrescu pentru scrienle didactice: 

a) Aritmetica pentru clasa I-a Gimnazn, Licee, §coh Normale, Semi- 
narn. Editia I-a (Bucuresti, 1939). 

b) AritmeticS pentru clasa Il-a. Gimnazii, Licee, §coh Normale, Semi- 
narn. Editia Il-a. (Bucuresti, 1939). 

c) Geometne pentru clasa Ill-a. Gimnazn, Licee, §coh Normale, Semi- 
nani. Editia I-a. (Bucuresti, 1939). 

d) Algebra pentru clasa IV-a Gimnazii, Licee, ijJcoli Normale, Semmani. 
Editia I-a. (Bucuresti, 1939), pe baza urmatorului raport al d-lui D. Pompeiu r 

« Lucranle pe care d-nn Al. Andionic si Gh. Dumitrescu le prezint2 > 
pentru premiul Stolojan, sunt patru carti didcactice: 
« 1. Aritmetica, pentru cl. I secundara; 
«2. Aritmetica, pentru clasa II secundara; 
«3. Geometne, pentru cl. Ill secundara; 
«4. Algebra, pentru cl. IV secundara. 

« Aceste carti sunt aprobate de Ministerul Educatiei Nationale iar 
referatele pe baza carora Ministerul a dat aprobarea, contin elogii meri- 
tate la adresa autorilor. 

« Modul de prezintare a materitlor, silinta de a apropia de infelegerea 
copiilor idetle abstracte ale stiinfei Matematice — aratd cd autorii au tnteles. 
cerinfele unor bune manuale de tnvdfdmdnt secundar. 



www.digibuc.ro 



§^DfNfA DflLA i fUNIE 1940 



« Dac^ Academia crede se poate, iq acest caz, abate dela o hot^rire 
anterioar^ in privinfa cftrtilor de scoala, prezintate la premn — subscrisuf 
e de parere lucranle d-lor Andronic si Dumitrescu menta fie distinse 
de Academie ». 

3. Unpfemiu al Academiei Romdne de 12.000 lei a fost decernut, la propu- 
nerea Comisiunii Nasturel, d-lui Ion Buzdugan pentru volumul de versuri 
« Pastori de timpun » (Bucuresti 1937), pe temeiul urmfltorului raport al d-luj 
§t. Ciobanu : 

<t Provincia dintre Prut si Nistru in cei douazeci si doi de ani dela unire 
n'a adus contnbutii man pe terenul hteraturii romanesti. Era si exph- 
cabil, caci sub regimul strain Basarabia era rupt^ dela lzvorul culturij 
romanesti. Abia in ultimn am apar cajiva scniton din generapa tanar^ 
cari au trecut prin scoala romineasca si can au dat cateva romane si mai 
multe poezii. 

« Acesti autori tineri sunt iij devenire. 

« Din scrutoni vechi, cari au debutat in literature sub regimul rusesc, 
in afarSJ de regretarul Al. Mateevici, care moare in floarea v^rstei si care 
marcheaz^ o etapa in desvoltarea literatuni romanesti din provincia noas- 
tr5, se distinge poerul Ion Buzdugan. El isi incepe activitatea literara 
prin anul 1913, publicand in revista « Viata Basarabiei » o serie de poezii. 

« Dela unire incoace Ion Buzdugan a tiparit cateva volume de poezii 
(« Miresme de stepa ». Ed. Casa ijcoalelor — Bucuresti, 1922, carte pre- 
miat^ de S.S.R. ; « Tara mea ». Edit. « Ramuri », Craiova 1928 ; Cantece 
din Basarabia, 2 volume, 1921, 1928; mai multe traduceri din ruseste). 
Ultima carte a d-lui Buzdugan intitulata « Pastori de timpuri » inchide ciclul 
de opere tipSrite. 

« Intreaga opera a Jui Ion Buzdugan vadeste o duioas^ iubire de $ar^, 
de step^ si de codni nostri, cu reminiscence din trecutuj nostru. 

« Citez strofa f mala din poezia « Inchinare » : 

« Str^buni, strabuni, dormiji sub albul vis de pace 

C'aici din piatra dura, din muntii Carpatini, 

De veacuri, si-a infipt tulpinele Jui Dace, 

Un neam vanjos de ulmi, voinici stejari si pini . . . 

Iar peste culmi marefe si vesnice de munfi, 

Cu diademe de argint pe mandre frunfi, 

Sub roiu de fulgere si nimb de curcubeu, 

In sih^stna lor de-a-pururea albastra,: 

Troneaza, insusi Dumnezeu, 

Veghind la nemurirea noastra!». 

« Niciunul din poe$ii basarabeni mai vechi n'a atins perfectiunea 
versului lui Buzdugan. Iji opera lui sunt pagini de adevarat^ poezie, de 
inspirape adanca. Lirica lui masuratS, sobra, gingass^ are ceva din sobrie- 
tatea si gingasia meleagunlor basarabene ; nimic din motive sentimentale, 
nicio poezie de dragoste, nimic din extrayaganta scrntorilor modernisti. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA I IUNIE 1940' 



Aceas$ ^rqsu^rq din poezia lui Ion Buzdugan il aseazq in randul poetilor 
{raditionalisfi. 

«Pen{ru mo^ivele de mai sus si ca o consacrare a muncii aces^ui scrii- 
for indrqgos{i{ in poezie propun ca ulfimul volum al lui «Pfts{ori de {im- 
pun » sft fie disfins prin acordarea premiului N^s^urel ». 

4, Marele Premiu C r Hamangiu, de 100.000 lei (Indivizibil), s'a acordat 
d-lui Ionel "Teodoreanu penfru romanul « Prfivale Baba », (Bucures^i, 1940), 
pe baza urmqtorului rapor{ al d-lui f^iviu fiebreanu ; 

« Prinze proza{oni romftni acfuah in plin^ ma^uri^e un loc de frun{e 
11 ocupft D-l Ionel Teodoreanu. T,In talen{ pu^ernic de romancier s'a mani- 
fest in {oafe operele sale incepftnd cu « Medelenii », al c^rei r^sune^ a 
fos{ incomparabil impunand din{r'oda^ si marelui public pe {anqrul au^or, 
si sfarsind cu « Prfivale Baba », utyimul squ roman ap^ru{ {oamna {recu{q T 

« /\dmirabil inzes{ra{ cu {oa{e insusinle artis{ice, d-l Ionel Teodoreanu 
s{ie sq cons^ruiasc^ romane sohde, cu a^mosferq dens^, cu personaje vii 
si sq insufle operei o remarcabil^ plin^a^e de vieatq T \Jn s^il boga{, in- 
flori{, cald slujes{e s{nUuci{ pu^enle crea^oare ale scrn^orului. Romanele 
sale, in orice caz mare parfe din ele (ci{ez ca{eva {lduri pen^ru memorie: 
« Tumul Milenei », « Bal masca{ », « Fata din ^la^aus^ », « Golia p, « Lo- 
relei », « Area lui Noe », « Secre^ul Anei Floren^in », « Fundacul Var- 
lamului », e{c), au in{ra{ in consfiinta public^, devenind lec^ura favori^ 
mai cu seam;} a {inere{ului t « Vlita copilqriei » si « In casa bunicilor » cu- 
pnnd nis{e delicios de ar^is^ice aminpri din copilqne. 

« Cred cq ar fi de pnsos sq insist mai mul{. D-l Ionel Teodoreanu^ e 
o personality a{a{ de remarcabilq a lifera^uni de azi, incjft se recomandq 
singur afentiei unei ins{i{utii de culpirq cum e Academia Romftnq. 

«Premiul mare de roman Hamangiu, indivizibil, nu s'ar pu^ea acorda 
nicioda^ mai nimeri{ deca{ acesfui romancier de mare clasq. II propun 
si-1 recomand cu {oa^ insuf letirea », 

5, Premiul Statului, fihade P^idulescu, de 50 000 lei, s'a impqrti^ as^fel : 
28.500 lei s'au acordaf d-lui Gh.N. Dragomirescu pen^ru « Sin^axa propozi- 
tiunilor independence cu privire special^ asupra coordona{elor adversative 
compara^e cu subordonafa concesivft» (Brasov, 1939), pe baza urm^orului 
rapor{ al d-lui Th. Capidan : 

« Auroral, plecand dela cons^area c;j « limba manualelor noas^re de 
gramaficq esteolimb^ s^rac^, artificial^, fals^, care nu corespunde de loc 
nici limbii vorbife, nici hmbn h{erare», in lucrarea de fat^ isi propune 
sft aducq 0 indrepfare acesfui r^u, incercand sq ne dea 0 grama^icg cjft mai 
apropia^ de spin^ul limbii, avand la bazft graiul vorbi^. 

« Din in^reg ma^enalul grama^ical, deocamda^ el si-a ales sq ^ra^eze 
« Sin^axa propozitiunilor mdependen^e cu special^ privire asupra coor- 
donafelor adversative, comparate cu subordona^a concesivft ». Alegerea 
aces^ui capi^ol a f^cuf-o din consideratiunea c^ s^ruc^ura propozitiunii 
coordona^e apare mai in^eresan^ dec^ acea a propozitiunii subordona{e r 



www.digibuc.ro 



JJEDINTA DELA I IUNIE 1940 



299 



In afara de aceasta, ele n'au fost studiate pftna acum nici in gramaticilc 
str&ine, cu at$t mai pufin in manualele rom^nesti. 

« Intregul material este impartit in trei capitole mari. In primul capitol 
« Clasificarea generala a propozijiunilor independente », autorul se ocupS, 
mai intEji, cu definitia corecta a independentei in comparape cu cea de- 
pendents, admi^nc^ o propozifiune principals prototip — independents 
purS, fafa de alte propozifiuni independente despSrJite prin virgula (juxtai 
puse) sau legate prmtr'o conjuncjiune (coordonate). Aici el insists asupra 
deosebirii logice ce exists intre propozijiunile coordonate copulative si 
intre oricare din celelalte coordonate, staruind asupra nuanjelor de deoi 
sebire ce se arata intre conjunc^iunile dar, insa, iar, etc. Din aceas$ anai 
lizS, autorul ajunge la concluzia ca termenn « independent », « iuxtapus » 
trebue aplicat si coordonatelor copulative, pSstrand pe eel de coordonata 
numai pentru independenta legata cu conjuncjiunile dar, insS, iar, ci, ori, 
deci. Cu alte cuvinte el este de parere sa se faca o deosebire intre propo- 
zi^iunea independenta pura si intre coordonata adversative, disjunctive 
si concluzivS. 

« FajS de definitia stereotipS si vaga ce s'a dat pflnS acum in gramati- 
cile noastre coordonatei adversative, definijie dupS care ea expnmS in§ 
totdeauna opozi^ia intre douS idei, autorul, tinjijnd seama de natura logicS 
a adversativei, in capitolul urmStor, intitulat « Coordonata adversativS », 
IncearcS sa lSmureascS in ce constS aceasta opozifie. DupS o anahza amS- 
nunfitS asupra acestei chestiuni, el ajunge la concluzia ca o coordona$ 
adversativS apare sub trei forme: adversativS perfects (ex. Eu lucrez, iar 
tu dormi) in care opozifia, rezultftnd dintr'o confruntare directs a ideilor, 
este clarS ; adversativa relativS (ex. Ma due la razboiu, dar nu s tiu sS lupt), 
in care opozifia rezulta din negarea condi£iunii, care se pune atunci cfjnd 
cineva se duce la razboiu (sa stie sa lupte), si aversativa falsa (ex. Eu n'am 
lucrat deloc, ci am dormit), in care nu exista opozijie ci se face pur si simplu 
o juxtapunere a doua idei in succesiune. DacS totusi gramatica noastrS 
o numeste adversativa, aceasta se exphca nu numai din cauza conjunc£iunii 
« ci » dar si dintr'un infeles mai ascuns, care nu exista pentru logica formalS, 
insa exista in spintul limbii noastre ca o insusire pur stilisticS. Sub acest 
raport sunt foarte interesante observable pe care le face autorul in legS- 
turS cu adversativa relativa, « cea mai bogatS in rezonanja stilisticS ». De 
aici autorul trece la al treilea si ultimul capitol — eel mai important — in 
care face anahza raportunlor dintre coordonata adversativa si subordonata 
concesiva, asupra careia nu putem starui aici, intra cftt nu ne-ar ficu pu- 
tinfa sa cuprindem in cftteva rftnduri tot ce autorul a incercat sa lamureasca 
in mai multe zeci de pagini. 

« Aici mi mulfumesc sa arSt ca, desi in ultimele decenii studiul stiini 
■fific al limbii a realizat progrese intr'adevar uimitoare, el n'a reusit totusi 
sa impSrtSseascS din adevSrurile castigate cftte ceva si invSjSmftntului 
secundar, unde gramatica limbii, asa cum se invajS, are nevoie sa devinS 
mai cuprinzStoare, mai logica si mai clara. Ce este mai rSu, aceasta stare 
in studiul aplicat al limbii materne se observS si la popoarele cu o culturS 

14 A. R. — Anale. — Tom. LX. — ^edinfele iQ39-«i9f° 



www.digibuc.ro 



210 



1JEDINTA DELA I JUN1E 1940 



mai inaintat^. In privinta aceasta se poate cu drept cuvant afirma eft exists 
un zid care desparte invfttftmantul universitar de eel secundar, Dintr'o- 
parte se face atata teorie, incat studentii de speciahtate nu se aleg aproape 
cu nimic pentru nevoile lor din invfttftmantul secundar, din altft parte 
se st^rue in formele incremenite ale unei gramatici, care nu vrea sft tie 
seama de toate bogfttiile de expresie, de care dispune limba vorbitft si 
literary. Lucrul acesta se observft mai ales in expresia gramaticalft a rapor- 
turilor din vorbire cu care se ocupft Sintaxa. Individul vorbitor sau scriitor, 
la enuntarea unei judecftti, bucurandu-se de o libertate spiritual^ abso- 
lute in alegerea materialului lingvistic, dispune de un numftr infinit de 
expresiuni verbale pe care le potriveste, dupft imprejurftn si mai ales dupft 
efectul pe care vrea sft-1 product asupra vorbitonlor. Aici, fireste, Sin- 
taxa se gftseste intr'un domeniu in care, cu tot spnjinul primit din partea 
logicei nu poate explica totul fftr^ ajutorul Stihsticei Iatft de ce cred im- 
preunft cu autorul eft, la desftvarsirea cercetftnlor de hmbft sub raportul 
sin tactic, va avea de castigat foarte mult si Estetica, Pentru aceasta ins& 
studiul Sintaxei la noi trebue reformat. Un bun inceput pe aceastft cale, 
ni-1 inffttiseazft lucrarea cu care am fost delegat sft refer in acest raport. 



«Autoful ei inzestrat cu remarcabile insusin pentru astfel de specula- 
tiuni, prezinta toate garantnle eft va continua cu succes mai departe cerce- 
tftnle incepute. Pentru incurajarea acestor sfortftri, propun sft i se acorde 
premiul in intregime. Dupft informatiunile mele lucrarea apartine unui 
tanftr profesor secundar, care, desi la inceputul canerei sale, n'a ezitat 
sft-si punft pe mai multe luni leafa in zalog, spre a-si vedea opera tipftritft ». 

12.500 lei s'a acordat d-lui G, Banea pentru scrierea « Zile de lazaret 
— Jurnal de captivitate si spital». (Bucuresti, 1938), pe baza urmfttorului 
raport al d-lui Mihail Sadoveanu : 

« Dintre destul de multele cftrti, care trateaz^ material din rftzboiul 
celftlalt, « Zile de Lazaret » se distinge prin sinceritatea emotionatft si 
sustinut^ a povestini. La simplicitate, autorul adaugft dragostea si mila 
de om in general, ceea ce-1 face sft nu cadft in exager^ri declamatorii si-i 
ingudue sft ne prezinte oameni reali, c^lftuzindu-ne spre sufennta in sine 
a fratelui nostru, omul. 

« E o carte bunft, intre cele putine bune. O propun pentru un 
premiu academic ». 

3.000 leis'au acordat d-lui Mircea §tefan Cioroiu pentru scrierea « O viatft 



de prestigiu: Alexandru Averescu: Maresal al Romaniei » (Bucuresti, 1938% 
pe baza urmfttorului raport al d-lui Ike Bftrbulescu : 

« Autorul — care e, dup^ toate probabihtfttile, militar — vrea sft ne 
arate, in aceastft carte, personalitatea ca ostean si constructia sufleteascS 
a lui Alexandru Averescu. Pentru aceasta desface pe rand momentele prin- 
cipale succesive si faptele lor caracteristice din cariera ost^seascft si po- 
liticft a acestuia. 




www.digibuc.ro 



5EDINTA DELA j IUNIE 1940 



211 



«Astfel prezinta intjji momentul cand Averescu parase^te ca baiat, 
Seminarul din Ismail, unde se inscrisese si trece la §coala de Meserii 
din Bucuresti, manifested, prin aceasta sitntul pozittv pentru realitdti, 
care se va vedea in tot restul viejii sale, in locul abstrac^nlor teologice sau 
de altfel: 

«A1 doilea moment important din canera lui Averescu e cftnd, dupa 
ispravirea §coalei de Meserii, se inscrie voluntar in ostirea rom^neasca 
care avea sa fac3 razboiul din 1877 contra Turcilor si din care iesi cu 
gradul de subofifer, spre a intra apoi in ijicoala Divizionara, pe care o 
absolva objinjjnd gradul de sublocotenent. 

« In cuprmsul acestui moment Averescu rezista parern medicale ad- 
misS de Statul Major, ca el ar fi debil fiziceste si de asta sa nu fie primit 
activ in ostire ci dispensat; se impotriveste si izbuteste apoi s5 intre in 
ijicoala divizionara. Acum apare ddrzenia lui sufleteascd, chiar impotnva 
sorjn, care voia sS-i distrugft viitorul ; caci de aci incepe ascensiunea lui 
insojiti de darzenie si fa$a de oameni si rautatea invidioasa a acestora. 

« Al treilea moment e cjjnd, ca sublocotenent iesit din ijscoala Divi- 
zionara, care era socotita infenoari i->coalei Militare, se prezinta la con- 
cursul pentru o bursa de cavalene in Italia si cjjnd, biruind pe candidapi 
ofijeri lesiti din fjicoala Militara, fu trimis el si pleaca la Torino. Asta-i 
da incredere in sine, mai ales dupa ce termini si aceasta ijicoala italieneasca 
cu distincjie, lar aceasta incredere, fara si fie o ingjjmfare, o are, apoi, in 
tot restul vieUi sale. 

« Al patrulea moment e intoarcerea-i in $ara si activitatea ce desfasoara; 
ca scrntor, profesor si pedagog militar pentru o noua reorganizare a ostirii 
noastre. Prin aceasta activitate, in care se distinge si ca cunoscator al rea- 
litajilor si nevoilor ostasesti, se inal{a mereu in grad, numele lui creste, 
se impune si cap at a simpatia si increderea regelui Carol I, cu ajutorul 
caruia realizeaza multe din vederile sale militare. 

« Al cincilea moment important e cftnd, impus de increderea Regelui 
Carol I in valoarea lui, e ministru de razboiu, in cabinetul care avea sa 
infranga riscoalele taranesti din 1907. Asta st^rneste invidia unor ofijeri 
supenori si, prin intrigile acestora si a unor politiciani marcanji de ale 
caror piedeci se va izbi apoi in cariera-i mai departe. 

<< Al saselea moment e campania din Bulgaria in 1912, djnd prin re- 
peziciunea ce desfasoara sileste pe Bulgari la pace si la rezultatul tentorial 
ce se cunoaste, pentru fara noastra. De asta iara invidie si intrigi si fatalele 
lor piedeci impotriva intuitiei militare geniale a lui. 

«A1 saptelea moment e razboiul din 1914 — 1918 cand, dupa moartea 
Regelui Carol I, in Septemvrie 1914, ramane fara sprijinul acestuia in opera 
sa de critica si reorganizarea a ostirii. Invidia si mtnga ramjjn astfel sa-1 
opereze in voie, iar el sa se apere singur aproape, si in contra unor mih- 
tan si impotriva unor politiciani de seamS si chiar in contra misiunii osta- 
sesti franceze in cap cu generalul Berthelot, cari toji nu puteau suferi 
cnticismul lui stiinjific in trebile ostasesti, independent lui de judecatS 
faja de vederile acestora si intuitia lui profunda in planunle de razboiu. 

14* 



www.digibuc.ro 



212 



5EDINJA DELA I IUNIE 1940 



« A| optulea moment important, in sfijrsit, in cariera lui A|exandru 
Averescu, este, dupa iesirea-i din ostire, activitatea sa politics si con- 
ducerea tSrii ca sef al Partidului Poporului, Acum avu de luptat singur 
impotriva invldiei si unora si altora, 

« Astfel caracterizeaza autorul fiecare din aceste opt momente, Dar 
pentru ca sa le sintetizeze astfel, istonseste in cadrul fiecarui moment 
diferite fapte si intamplari din cariera lui Averescu. In aceasta istonsire 
nu aduce nimic nou, pe cat stiu eu, ci randuieste, numai, in felul sau 
de a vedea, faptele deja cunoscute din cele ce a scris insusi Averescu, 
precum si din ce au scris altii despre acesta, Istonsirea ins& o face 
imbricand-o in forma' stlhstici oarecum romantata cu multe adjective 
colorate si exclaman de admiratie, Aceste adjective si exclamari uneori 
chiar suplinesc povestirea prea succinta, incompleta si de asta confuza 
a faptelor. 

« Astfel e prea rezumativ si de asta lasa nedumenre intelegern, la pp, 
12 — 13, unde, dupa ce spusese ca Averescu s'a inscns voluntar in ostirea 
din razboiul dela 1877, ne vorbeste de acesta, subofiter de cavalene, farS 
sa spunS si cum a ajuns la asta, Aceeasi istonsire prea succinta si care face 
sS nu fie inteles, la pp, 23 — 24, unde e vorba de rascoalele taranesti si de 
conflictul lui Averescu cu Ionel Bratianu, Aceeasi concizie si neclantate 
despre neintelegenle cu acesta si in razboiul din 1914 — 1918, precum si 
despre neintelegerile-i cu misiunea franceza, De asemeni e prea redusa, 
si de asta confuza pentru cetitorul necunoscator dinainte al faptelor, la 
pp. 132 — 133, povestirea « pe drumul penitentelor » la Buftea din clipele 
armistitiului nostru din 1918, Si la fel prezentarea unora din evenimentele 
caneri_i politice a lui Averescu, ca sef de partid, Cusurul acestor confuzu 
vine din faprul ca autorul socoteste ca toti cetitorii cunosc bine si in ama- 
nunt faptele pe can le povesteste, pe c^nd realitatea e ca cei mai multi 
nu le cunosc cum m'am convins din convorbinle ce am avut cu unn si 
cu altii despre aceasta carte. 

« Cu toate aceste mici lipsuri, din caractenzanle celor opt momente 
^i din povestirile intrate in ele rezulta totusi, in sinteza, personalitatea 
de ostean si cea sufleteasca a lui Averescu, cum o vede autorul cartii: 
« ostas de geniu » (pp, 49 si 141), realist, rSbdator si rezistent, nesenti- 
mental si rece, dispretuitor al « combinatnlor » oportuniste, inflexibil 
sustinitor al adevarului, O figuri rara a neamului romanesc deci. 

«Pe temeiul acestor consideratu cu pnvire la cupnnsul cSrtii ^i pentru 
sufletul ales ce autorul pune in analiza si prezentarea personalita^ii lui 
A,verescu, sunt de pSrere c5 aceasta carte menta sa fie rasplatita cu pre- 
miul Gh. Chitu de 3.000 lei, la care concureaza ». 

3.000 lei s'au acordat d-lui Iancu Constantinescu pentru scrierca « Octa- 
vian Goga — Monografie literara », (Craiova, f. a,), pe baza urmatorului 
raport al d-lui /, Petrovici : 

« Monograf 1a despre Octavian Goga e scrisa pe un ton imnologic si 

apologetic. Opera de partizan si de admirator fara reticente. 



www.digibuc.ro 



5EDINTA DELA i IUNIE 1940 



213 



« Trece in revistS, pe capitole, fiecare carte a lui Goga : poeznle, zia- 
nstica, dramaturgia, oratoria si proza. 

<i Comentariile sale nu sunt entice. Nu ierarhizeaza in niciun fel pro- 
ductia lui Goga: totul are aceeasi valoare indiscutabilS. 

« Ca s&-l inalte, diminueaza pe Cosbuc care « muia drama sdteascd in 
idilica sa inimd dulceagd» (pag. 103). Tot astfel reduce la nimic poezia 
lui Duiliu Zamfirescu. E insa singura monografie mai convenabila despre 
Goga, astazi, si in caz, cdnd la premiul Chitu (3.000 lei) nu se vor fi pfe- 
zentat alte lucrdri v&dit superioare, munca autorului acestei monografii ar 
putea fi rdspldtitdn. 

6. Premiul Dr. Cornel Nicoard, de 12.000 lei, s'a acordat d-nei V. Ghiacioiu 
pentru editia comentata de D-sa « Costache Negruzzi — Pacatele Tinere- 
telor » Craiova (1937), pe baza urmatorului raport al d-lui Dim. Caracostea : 

« Editia d-nei V. Ghiacioiu, « Pacatele tineretelor », publicata in « Cla- 
sicii romani comentati », sub ingnjirea d-lui prof. N. Cartojan, se distinge 
prin informatie constuncioasa si preocupare de text autentic. 

« Ca si alte editii de acelasi fel, ea cauta s5 uneascS dou5 teluri greu 
de impacat: o editie stuntificS si totodata una didactica. De aici, unele 
greutati tehnice. Totusi pentru a incuraja o munca onesta a unei distinse 
profesoare si a da astfel si altera un imbold, sunt de paYere sS i se acorde 
premiul ». 

7. Premiul Gh. Chitu, de 3 000 lei s'a acordat d-lui Pavel T. Vitdnescu 
pentru « Monografia Comunei BSlanesti din judetul Olt. Dela intemeiere 
pana la 1 Ianuane 1936. Cu 3 planse, 14 clisee si numeroase tablouri statistice 
si comparative », (Craiova, 1937), pe baza urmStorului raport al d-lui Dim. 
Caracostea : 

« Lucrarea d-lui P. T. Vitdnescu, « Monografia comunei Balanesti din 
judetul Olt », menta incurajarea noastra. Este o monografie sociologies 
pornita din preocupSnle d-lui profesor D. G u s t i. Astfel autorul ne 
infatiseaza pe rand cadrul cosmologic, istoric, biologic, dand amSnunte 
utile. De asemenea capatam o imagine exacta despre starea economics, 
si culturala, ca si despre vieata rehgioasS a comunei. 

« Relevez ca d-1 Vitanescu este invatator. Ca o incurajare pentru autor 
si ca un indemn si pentru alti invatatori, sunt de pSrere s5 i se acorde 
premiul Gh. Chitu de 3.000 lei ». 

8. Subvenfia trienald « C. Chiru », de 22 500 lei s'a acordat d-lui Virgil 
Vdtdsianu pentru desavarsirea lucrSrii d-sale « Istoria artei in Romania ». 

9. Premiul Leon Gh. Pallade, de 80.000 lei (indivizibil), s'a acordat d-lui 
Eugen Pavlescu pentru « Economia breslelor in Moldova », Bucuresti, 1939, 
pe baza urmatorului raport al d-lui Victor Sldvescu : 

« D-1 Eugen Pavlescu, conferentiar universftar, isi propune in acest 
studiu, sa cerceteze in toate amanuntimile, atat din punct de vedere eco- 



www.digibuc.ro 



214 



SEDINTA DELA i IUNIE 1940 



nomic cat si din punct de vedere istoric documentar, economia breslelor 
in Moldova, dela primele inceputuri si pana la desfiintarea lor, pe cale 
de legislatie. 

« In partea intdia a lucrum cerceteaz^ originea breslelor in Moldova 
arfttand diferitele opinii ce s'au emis cu privire la originea lor str^in^ sau 
autohtonft in tara noastr^. (Se inf^tiseazi} diferite probabilit^ti si se pre- 
zintft difente documente si argumente, in leg^tur^ cu aceast^ origine). 

«In partea a doua a lucrarh, se cerceteaz^ (cu foarte mult^ ingrijire 
si cu 0 bogata documentatie la temehe) vieata breslelor din Moldova, 
incepand din secolul XVI-lea panq in a doua jum^tate a secolului al 
XlX-lea, arfttandu-se r{jnd pe rfjnd, cine alc^tuiau aceste bresle, cum se 
organizau ele — ca acte si procedure, — cum erau organizate ca lerarhie 
profesional^ si administrative si sub ce form^ se inf^tisau ele. 

« Mai departe se intr^ in detain de organizare administrative si jurisdicn 
tional^ de eel mai mare interes, in special pentru cercet^torul economist 
si se analizeazft am^nuntit caracterul rehgios, moral si economic al acestor 
bresle de mesenasi si negustori. Documentele, argumentele senoase si 
dovezile sigure abundft la fiecare paging ceea ce mvedereaz^ si int^reste 
valoarea stimtific^ a acestei lucrqri. 

« In partea a treia a lucrum se insist^ mai ales asupra conditiunilor si 
cauzelor care au determmat dechnul si apoi desfiintarea acestor organ-, 
zatiuni, tot pe baze de documente si argumente de o real^ valoare stiintificia 

« Lucrarea se incheie cu un numqr de 8 anexe si cu un index-slovar 
de mare interes. 

« Lucrarea d-lui Eugen Pavlescu se prezint^ in totul ei ca o oper^ 
stimtific^ de un real interes si de o incontestable valoare stnntific^. Bog^tia 
documentatiei, claritatea expunerii, temeinicia argumentelor aduse si in 
general toatft metoda intrebuintata pentru cercetarea si expunerea acestei 
materii merit^ a fi subliniatft in mod special. 

« O astfel de lucrare a necesitat de sigur o grea str^danie, atat in do- 
bjlndirea documentatiei cat si in cercetarea ei critic^. Expunerea clar^ 
si metodic^ a matenei sunt de l^udat. 

« Pentru aceste motive socot c^ ment^ a primi atentiunea si consacrarea 
Academiei Romane, prin acordarea premiului la care a fost prezentat^, 
sau eel putin o parte din acest premiu ». 

10. Premtul Elena §t Gheorghe M. Vlasto, de 50.000 lei, (indivizibil), s'a 
acordat d-lui Vtnttlfi Dongoroz pentru « Tratat de Drept penal », pe baza 
urmfttorului raport al d-lui Andrei Rfidulescu : 

«In virtutea art. 4 din Regulamentul premiilor am propus pentru 
premiul Vernescu de 50.000 lei, indivizibil lucrarea : « Drept penal » 
publicatft de d-1 Vintil^ Dongoroz, Prof la Facultatea de Drept din Bucu- 
resti, unul din ce'i mai distinsi penal isti ai nostn. 

« In acest volum de 772 pag sunt expuse aproape toate pnncipiile 
fundamentale si normele dreptului penal. El cupnnde o parte introductiv^ 
de 187 pagini, format^ din 4 titluri, subdivizate in capitole si sectiuni. 



www.digibuc.ro 



§EDINTA DELA i IUNIE 1940 



215 



Aci se examineazq mai int^i ordinea juridicq, si ideea de drept 'n genere, 
obiectul, caracterele si limitele dreptului penal, dup^ care urmeazft o ex- 
punere asupra dreptului penal, de-a-lungul veacurilor, asupra lzvoarelor 
si lnterpretqni acestui drept, cu o desvoltare mai intinsq asupra aphc^rii 
legilor penale in timp si spatiu. 

Partea cea mai mare a volumului «Partea general^ », dup^ 0 scurtft 
introducere, este format^ in primul rand dintr'un stu^iu de 6 capitole, 
asupra infractiunn si anume despre termem, structura, formele, clasifi- 
carea, unitatea si pluralitatea infractiunilor. 

In titlul II al acestei p^rti se cerceteazq infractorul, ca idei generale, 
apoi incapacitatea penal^, cauzele de neimputabihtate si pluralitatea m- 
fractonlor, subiecte vaste care au impus subdiviziuni. 

Titlul III rezervat sanctiunilor cupnnde, afarft de o serie de conside- 
ratiuni generale, studiul pedepselor, al ma.surilor de sigurantq, adaptarea 
sanctiunilor, al cauzelor care inl^turq sanctiunile sau urmqrirea lor precum 
si al sanctiunilor civile in dreptul penal. 

Avem astfel un adev^rat tratat de Drept penal, cu atat mai util cu 
c^t punerea in vigoare a noului coo! penal si a celui a"e proce^urq penalft 
reclame exphcatii si stuclii ale cloctrmq. Aceastq lucrare poate fi cle folos 
chiar celor care nu sunt juristi si ffi o imagine luminoasq clespre starea 
acestei ramuri a Dreptului la noi. 

Izvoritq clin bogqtia cle cunostinte ale unui specialist cle valoare re- 
cunoscutq, care a stmt sq foloseasc^, in mqsura curentq, izvoarele stiintei 
penale si ale aplicatiei lor, care si-a af irmat punctul s^u cle veclere in chestiu- 
nile controversate, lucrarea se infqtiseazs} cu insusiri originale in foar^e 
bune conclitiuni si poate fi comparatft cu operele asemqnqtoare clin alte tqn. 

Apreciatq elogios aproape in mocl unanim i— ■ ea meritft sft fie premiatq. 

Acaclemia Rom^nq acorcl^ncl acest premiu va face un act cle clreptate, 
'va inclemna pe autor sft continue pe acest drum si va dovedi incft oda^ft 
eft apreciazft lucrftnle cle seam^. 

ii. Din Premiul Elena ft Gheorghe M. Vlasto, cle 50.000 lei (divizibil) 
s'a acordat o parte ale 10.000 lei d-lui M. G. Comfanfinescu pentru 
<\ Contractele judiciare 1— 1 Studiu ale procedure civilft » (Bucuresti, 1939), 
pe baza urmqtorului raport al cl-lui Em. Panfazi : 

<( D-l M. G. Constantinescu, intr'un frumos stil sobru (in 102 pagini), 
studiazq amqnuntit si clar contractele jucliciare. Materia este relativ 
putin cercetatq cle autori, (probabil, pentru cq nu prezintft un mare interes 
in practica juridicft). Tocmai cle aceea, lucrarea prezentat^ este mai me- 
ritorie. Studiul prezentat, este impqrtit in pa^ru pqrti bine caracterizate. 

« Partea int^ia, doctnnft, istoric, diviziunea contractelor jucliciare. 
Partea a aloua: contractele solemne: a<^optiunea, i^ivortul, purga. 

<< Partea treia, contractele jucliciare de executie: popnrea ordonanta 
de adjudecare. Partea patra l^mureste ratiunea practice a contractului 
judiciar, propriu zis, legitimarea lui, rolul judecqtorului, competenta, 
acordul vointelor. Apoi pune intrebarea dacft actul care constat^ acordul 



www.digibuc.ro 



2l6 



SEDINTA DELA I IUNIE 1940 



pSrtilor face lucru judecat ; se ocup& de hotarinle de expedient ; transactie, 
juramantul decizonu, dezistare, achiesare, etc.). 

« Fiecare problema cercetata in parte in trecut, in doctrina si in apli- 
carile practice. Clar si strans documentat. 

« Cred ca merits premiul ». 

12. Din Premiul C. G. Vernescu, de 50.000 lei, s'a acordat o parte de 15.000 
lei d-lui Aurelian R. Ionafcu pentru « Actele de stare civila in DreptuI roman » ; 
dupa codul civil Carol al II-lea din 7 Noemvrie 1939 si legea din 25 Februarie 
1928. Avec un resume en francais, (Cluj, 1939), pe baza urmatorului raport 
al d-lui Andrei Rddulescu : 

Intr'un volum de 122 pag. d-1 Aurelian Ionascu, profesor la Facul- 
tatea de Drept din Cluj, a tratat materia actelor de stare civila in DreptuI 
roman, avand ca baza 1 legea din 25 Februarie 1928 si Codul civil din 7 
Noemvrie 1939. Lucrarea cuprinde 3 parti. In cea dintai, partea generala, 
se arata — intre altele — insemnatatea si istoricul actelor de stare civila, 
situatia, competenta si responsabihtatea ofitenlor de stare civila, normele 
privitoare la registrele de stare civile, la reconstituirea, si intocmirea lor, 
dupa care se cerceteaza' chestiunea publicitatii stani civile §i apoi pu- 
terea de dovada a actelor de stare civila. 

Partea a if-a cuprinde studierea hotarinlor judecatorefti care rectifies, 
completeaza ori inlocuesc actele de stare civila. 

Partea III rezervata pentru principalele acte de stare civilS : naftere, 
casStorie si deces contine cercetari referitoare la necesitatea lor, la per- 
soanele indatorate la anumite declaratiuni, obligatiile autoritStii, intoc- 
mirea actelor respective, cSsatoria Romanilor in strSinatate si a strSinilor 
in Romania. 

Lucrarea este inso^ita si de un rezumat in frantuze^te foarte util 
pentru cunoa§terea noilor noastre norme de cStre straini. 

Materia tratata este foarte interesanta intru cat — afara de noul cod 
civil dela 1928 pe tot intinsul "Tarn avem acelasi regim care are inca nevoie 
de explicatii si de o buna 1 interpretare pentru a da toate rezultatele. 

Autorul, cu deosebitS competenta a cercetat materia in chip ama- 
nuntit utilizand cele mai potrivite izvoare si interpretand textele cu o me- 
todS stnntifica. Planul lucrarii, buna ei intocmire, expunerea clara, maresc 
valoarea ei fi o fac foarte utila. Criticele unor texte sau interpretari precum 
si aprecierea unor parti din noul sistem al actelor de stare civila, chiar cand 
nu pot fi primite in totul, dovedesc pregatirea §i preocuparile autorului. 

Avem astfel, o contributie doctrinara interesanta si de mult foloa 
pentru cunoafterea acestei mateni. 

Sunt de parere ca poate sa i se acorde o parte din premiul Vernescu. 

13. Premiul Inginer Constantin ft Elena Fundafeanu, de 5.000 lei, s'a acordat 
d-lui Bogdan Gh. Agapie pentru « Problema juratorilor romani ». Studiu critic 
de drept vechiu rOmanesc » (Iasi, 1939), pe baza urmatorului raport al d-lui 
Ion I. Ntstor : 



www.digibuc.ro 



5EDINTA DELA I IUNIE 194° 



217 



« Autorul inceardi sS lSmureasc^ una din vechile institutiuni ale dreptu- 
lui roman, staruind asupra problemei juratorilor. In scopul acesta d-sa, dupa 
cateva consideratiuni de ordin general, imparte cercetarea sa in cinci capitole, 
in care da o privire lstoricS asupra institutiunii si terminologiei, precum si 
asupra aspectelor ei civile, penale si eclesiastice. In capitolul al treilea 
insists asupra pozitiunn juridice a problemei, in capitolul al patrulea aduce 
un manunchiu de reguli cutumiare precum si anumite onentSri in proce- 
dura veche, lar in capitolul al cincilea insista asupra originei institutiunii. 

« La mana bogatului material ce i-a stat la indemana, autorul urma- 
reste institutia juratorilor pana in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. 
Intregind rezultatele cercetarilor antenoare, d-1 Agapie ajunge la constatarea 
c3 numarul juratorilor romani putea sa fie si farS p5reche, c^ femeile nu 
puteau indeplini functiunea de juratoare decat in procese penale, c5 jurS- 
mantul juratorilor romani, spre deosebire de jur5torii germani si slavi, 
era un juramant de veritate si nu de credulitate. Juratorilor romani nu h 
se cerea egahtatea de clasa socials' si nici similitudine de sex ca la po- 
poarele vecine. Prima lege era data atat de domn, cat si de once alt dre- 
gStor cu atributiuni judecatoresti, in vreme ce lege peste lege era data 
intotdeauna numai de cSLtre domjj in divanul shi. Absenta juratorilor nu 
atrSgea dupa sine judecarea in hpsS, fiindcSse putea fixa un nou termen de 
judecata. Dupa constatanle autorului, vechiul drept roman n'ar fi impus 
reclamantului obligatia dovezii dupa principiul dreptului roman : actori 
incumbit onus probandi. 

« De altfel d-1 Agapie nu crede in originea romana a institutiei jurato- 
rilor. Ea n'a fost imprumutat^ nici dela vecinii germani sau slavi, ci ea 
apare ca o institutie originala romaneasca, care ar fi luat nastere sub m- 
fluenta moralei crestine. 

« Cu un rezumat al cercetarilor sale in limba franceza si elinS, autorul 
i§i incheie lucrarea cu un indice alfabetic al cupnnsului si cu aratarea 
bibliografiei utilizate. Este o lucrare serioasa, metodica si temeinica, si 
care menta sa fie luata in vedere la distribuirea premiului Academiei ». 

14. Premiul V. Adamacki, de 5.000 lei (divizibil), s'a impartit astfel: 
3.000 lei s'a acordat d-lui Candid C. Mu$lea pentru scrierea « O dinastie 
de preoti si protopopi: Radu Tempea. ipase generatii de preoti si protopopi 
din aceeasi familie », (Brasov, 1939), pe baza urmStorului raport al d-lui 
I. Lupa§ : 

<lProfesorul Liceului Andrei §aguna parintele C. Muslea, cercetlnd 
cu st2ruinta arhivele brasovene, a pubhcat pan3 acum o respectabila 
sene de monografii istorice documentate, relative la vieata si activitatea 
unor distinse fete bisericesti ca Eustatie Grid, tatal lui Dimitne Eustatie- 
vici, ca Gheorghe Haines, Bratu Baiul si fiul s3u Nicolae, protopopul 
Bartolomeiu Baiulescu s. a. 

«In ultima monografie si-a intins cercetarile asupra unui rastimp de 
peste un veac si jumatate culegand cu sarguinta toate stirile ce a putut 
afla risipite pnn acte si prin insemnSri manuscrise, ca si pnn felurite 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA i IUNIE 1940 



publicatiuni periodice sau pnn qjrti de literature istoricft. A^tfel a reusit 
sa infatiseze, intr'o expunere sobrft si obiectiva, penpetnle vietii publice 
si particulare ale celor 6 preoti-protopopi omonimi : Radu Tempea, care 
dela sfarsitul veacului XVII panft la jumatatea veacului XIX au continuat, 
in succesiune « dinasfica » neintreruptg, munca lor in slujba vestitei big 
serici a Sf. Nicolae din Scheii Brasovului, mostenmd din tata in fiu nu 
numai darul preotiei, ci trei dintre ei si talentul de scniton cu buna, faimft. 
De aceea recenta monografie istorica,, scnsft de pftnntele profesor Muslea, 
este menitft trezeascft viu interes nu numai printre cercetfttoni istonei 
locale sau regionale, ci si printre istoricii l'teratuni si ai invgt^mantului 
romanesc, doriton a se lamuri mai tememic asupra imprejurftnlor in cari 
si-au desfftsurat activitatea literary si didactic^: Radu Tempea II, Croni t 
carul (1691 — 1742), Radu Tempea V Gramaticul (1768 — 1824) si Radu 
Tempea VI Rectorul Seminarului din Rdmnicul Vdlcea (1796 — 1850). 

« Cel dintai, cronicarul, apare ca o personalitate lmpunfttoare, nu numai 
pnn statornicia sa de ap^r^tor al ortodoxiei, ci si pnn sentimentul demnig 
tatn care nuri permitea S3 piece « capul la poalele Sasilor ». Pentru aceste 
cuvinte rostite de el in chip de mustrare la adresa colegului sau protopop 
Todor, care a alergat indatjj sftrl parascft « cinstitului sfat » sftsesc dm 
Brasov, a fost arestat « fgrg nicio judecatfl» 82 de zile (pag. 32). In schimb 
paritul Todor a fost amenintat de MitropolituI Vichentie Ioanovici din 
Carlovit cu afunsanie (« sft fie proclet intru potnvnicia sa cea drftceascft >>, 
lar opmia public^ romaneasc^ dm Brasov il stigmatizase ca pe un « pro- 
topop sftsesc » care ar fi « vandut cinstitului Sfat bisenca si pe Romanii 
din Scheai » (p 36) In afarft de cunoscuta lui cronicft, publicata de prof 
Sterie Stinghe autorul stame si asupra mss-ului de 500 p. al unei Evan- 
gheln cu talc. Acesta s'a pastrat in Arhiva bisencn Sf Nicolae si reproduce 
in facsimil predoslovia scrisfl la 1721 de Radu Tempea care aratft ca « sme ( 
ntn preoti dela sf. biseriqi din Scheii Brasovului, avand multft si mare 
dorire dumnezeiascfl » sft poatft dobandi « o luminft ca aceasta, deci intru 
pnbegia boierilor, cand au luat catanele pe Nicolae Voievod (Mavro- 
cordat) din scaun din Bucuresti », au gflsit si ei « oarece vreme de pnlej 
ca au gftsit pe talcul acesta adus de un boier — cfllugftr monah Dosoftei 
dea Sf. Mftnftstire a pftrintelui Antim, care au fost mitropolit dupft pft- 
nntele Teodosie din Bucuresti » (p. 105). 

« Activitatea lui Tempea V, autorul Gramaticn romane tipante la 
Sibiu in 1797 si directorul scoalelor romane ortodoxe dm Marele Principal 
al Transilvaniei, e inffttisata cu amftnunte adeseon impresionante, ca si 
aceea a fiului s^u Radu Tempea VI, care par^smdu-si locul de preot in 
Brasov, in acest loc « vacant^luit » era rugat episcopul Vasile Moga sa 
institue pe distinsul teolog loan Popazu, episcopul de mai tarziu al Carann 
sebesului si unchiul lui Titu Maiorescu. Iar Radu Tempea in calitate 
de « rector seminanumului episcopesc al Ramnicului » tnmitand Episcoi 
pului Moga o adresa de rftmas bun se tanguia (la 17 Decemvne 1837) c5, 
desi a ostenit mult la Brasov, timp de 23 de ani ca preot, tot nu lia socotit 
in patria transilvand nimenea a-|i da vreo deosebitft cinste pentru mentui 



www.digibuc.ro 



5EDINTA DELA i IUNIE 1940 



219 



murile piinntilor sai » — cata vreme in Tara Romaneasca a fost « cu mare 
dragoste imbratosat cu bratele deschise, dela eel mai mare si pang la eel 
mai mic », si se simtea fericit ca vede « pe printul roman, ministri romani, 
ghenerah romani, obristi romani, maiori romani si toate dereg3tonile 
rgsuna de urletul Romanilor, pentru aceea s'au aprins duhul eel romanesc 
in mine, si, dupa indemnarea stapanirn, m'au indemnat si am pnmit 
aceasta slujbg ca rector al seminariumului episcopiei Ramnicului si ca 
predicator episcopesc cu platg de 25 ^imparatestipe lung, cvartir cu patru 
odai gratis, luminari tot gratis, lemne tot gratis, fanate de patru cai, slugi 
doua tot dela episcopie. . . ». Inaintandu-si deci demisia din «statia parOi 
hialniceasca » dela Brasov scne episcopului Vasile Moga : « de aceea fg 
Mj|na Ta pe cine te va lumina eel de sus in locul meu paroh, eg de mine 
nu mai aveti nadejde ca sa mai fiu acolo paroh » (pp. 83 — 84). 

« La carma Seminarului din Ramnic a ramas Radu Tempea VI pang 
la 1845 predand cursuri de teologie morala si dogmaticg, de istorie bisen- 
ceasca si de geografie, publicand cateva lucran ca Oghnda statului bisericesc 
fi politicesc sou invfitfitura nftravurilor bum ff a wetii crestinesti » (Brasov, 
1835), Pra-vila manuala pentru spitele rudemei in pricinele cdsdtonei (1844) 
si cateva cuvantari ca cea rostita «La Sfintirea steagurilor f&rii Rotnd t 
nestib (1834) si «La sfintirea Seminarului Sf. Episcopii Ramnicului », 
<9.XI.i8 37 ). 

«Pnn aceastg importanta activitate didacticg si literara el se facuse 
deopotrivg de mbit si de respectat atat de elevii si colegn sai preoti si pro- 
fesori, cat si de public in general, pentru cinstea, dreptatea si intreaga sa 
•curgtenie sufleteascg ». 

« Lucrarea d-lui profesor C. Muslea pentru cupnnsul ei bogat in ini 
formatii sigure ca si pentru forma ingnjita, ar menta sa aiba o cat mai 
larga raspandire nu numai in tara Barsei, ci si aiurea. 

« Academia Romana acordandu t i o parte din premiul Adamachi va 
rgsplati o munca onesta si fructuoasa, dand nou indemn si pentru alte 
cercetari vntoare ». 

2 000 lei s'au acordat Preotului loan Rdutescu pentru scrierea « Topoloveni. 
Monografie istorica », «Bucuresti, 1939), pe baza urmatorului raport al Preo- 
tului N. M. Popescu : 

« Comuna Topoloveni, alcatuita din doua sate (Golestn-Badn |i To- 
polovenn) si din doug catune (Glambocel si Inuri) este asezata in Podgoria 
Muscelului, acolo unde ea da in lunca Argesului. Prin aceasta comung 
trece soseaua nationalg Bucuresti-Pitesti, lar alatun 0 insoteste Calea fe- 
ratg spre Pitesti. 

«Pgmantul de pe coastele dealunlor, mai ales Fetele, fund prielnic 
vitei de vie, iar eel din lunca Argesului potnvit legumelor si cerealelor 
a atras din vechime vieatg omeneascg. Caci Topolovenn este sat vechiu. 
Documentar il cunoastem din vremea lui Vlad Voivod CalugSrul (1482 — 
1495), cand Neaga sotia lui Gherghina Parcalabul inching jumgtate 
din satul Topoloveni manastirii Nucetul zidita de sotul ei, cealalta 



www.digibuc.ro 



220 



SEDINTA DELA I IUN1E 1940 



jumatate fiind cumparata si inchinatS manSstirii de insusi Gherghina 
Parcalabul. 

« Si din aceste motive, ca a fost sat mSnastiresc si ca are dealuri bune 
de vn, a fost pomenit mai des in acte manastiresti, in intariri si porunci 
domnesti, in zapise de podgoreni. C3ci oameni din alte parti, Campulun- 
geni de pilda, isi sadeau vii aici, platind otastina la manastire si vinariciu 
la Domnie, cand nu era daruit manastirii. Chiar si B5ratia din Campulung 
are vie aici, pastrata pana azi. Rodnicia locului, unita cu inchinarea Nuce- 
tului la Dusca in Tesalia, atrage aici si straini. In vremea lui Brancoveanu 
se imputernicea in sat un grec Gheorghe din Ianina-Topoloveos — care 
prin casatorie cu o fata de aici ajunge propnetar, zidind in 1706 frumoasa 
biserica din Inuri. Dupa autor, din Topoloveni se trage cunoscutul mi- 
tropolit Daniil al Ungrovlahiei (1720 — 1732). Autorul il socoate chiar 
socru al lui Gheorghe din Ianma-Topoloveanu. 

«In comuna Topoloveni sunt patru biserici ; dou5 din secolul al XVIII -lea 
si doua din vremea noastra. Satenii, cl3casi, sunt improprietariti pe mosia 
Nucetului in anul 1865. Si prin sarguinta lor dau fata noua satului. Astazi 
Topolovenii, prin puternica lor cooperativS si prin spnjinul catorva oameni 
iubitori de sate, mai ales al lui I. Mihalache, fost invatator aci, au ajuns- 
un sat model. 

« Este adevarat ca nu-i usor sa incropesti istoria unui sat, cand satenii 
au fost clacasi, adica dela care nu ne-au r3mas alte acte decat unele plan- 
gen la Domnie sau la lgumema Nucetului pentru vieat3 silnica. Pentru 
aceasta autorul, care este preotul loan Rlutescu, premiat alta data de 
Academia Romana pentru monografia Dragoslavelor, a trebuit sa cerce- 
teze asiduu bibliotecile si arhivele din Bucuiesti si din Campulung, sa 
citeasca pisami de pe biserici si de pe cruci, sa culeaga amintiri dela ba- 
tranii satului. In acest chip ne-a dat o monografie istonca a satului Topo- 
loveni cu stiri multe si bune, cu unele comentani nemente, cu anexe de 
documente si de fotografii si cu donnta de a o intregi cu cercetarea latu- 
nlor economice, sanitare si culturale. 

« Lucrarea este vrednica de 0 parte din premiul Adamachi >>. 

15. Dm Premiul Statului Gh. Asachi, de 100.000 lei, cu subiectul «Ase- 
zanle romanesti in Ungaria si Transilvania in secolul XlV-lea si XV -lea — 
studiu istorico-geografic », s'a acordat 0 parte de 50.000 lei d-lui Prof. $tefan 
Manctulea pentru lucrarea in manuscris tratand subiectul dat de Academie, 
pe baza urmatorului raport al d-lor S. Dragomir, I. Lupas si Alex. LapSdatu : 
« La premiul Gh. Asachi din 1940 (100 mii lei) s'a prezentat 0 singura 
lucrare, cu un Motto citat din « Sate si Preoti » a d-lui prof. Iorga. 

« Sectiunea stabilise un premiu atat de insemnat pentru a jndemna 
pe* tinern nostn istorici din Ardeal sa cerceteze amanuntit problema ve- 
chimn asezSnlor romanesti de dincolo de Carpati si sa prezinte rezultatul 
cercetanlor intr'un studiu « istorico-geografic >>. E de regretat ca o pro- 
blema atat de importanta pentru momentele de fata nu a trezit interes 
in cercuri mai largi. 



www.digibuc.ro 



9EDINTA DELA i IUN1E 1940 



« Lucrarea : « Asezanle romjinesti in Ungaria si Transilvania in secolul 
XIV — XV. Studiu istonco-geografic », raspunde numai in parte astepta- 
nlor noastre. Autorul a adunat foarte mult material din publicatii vechi 
si noi silindu-se a-1 expune sistematic pentru a ne da un tablou bine in- 
chegat al asezarilor rom^nesti din Ungaria si Ardeal in cursul celor doua 
veacuri, in care izvoarele istorice vorbesc despre noi atat de des. GrupfLnd 
acest material in 19 capitole si incerc^nd sa-1 interpreteze cu ajutorul 
unei bogate literaturi ce i-a stat la dispozijie, a reusit intr'adevar sa sta- 
bileasca precis vechimea si intinderea asezarilor menjionate de documen- 
tele oficiale ale timpului, cum si de alte izvoare. Mentul lucrum il gasim 
in faptul, ca autorul a facut un examen serios pentru a dovedi romanitatea 
asezarilor discutate si apoi ca a reusit sa intocmeasca o hstg aproape com- 
plete a satelor romanesti din Ardeal mentionate documentar si repartizate 
pe unitatile geografice si politice care au existat in cele doua veacuri dela 
sf^rsitul evului mediu. 

« Daca totusi am afirmat ca autorul n'a njspuns, decat in parte astep- 
tanlor noastre, cauza e, ca lucrarea are inca lipsun, care ii scad valoarea. 
Vom releva mai int^i faptul ca autorul nu e la curent cu literatura isto- 
rica mai noua a Maghianlor si in deosebi cu tendinta scoalei Melich, 
care in ultimele doua decenn a dat o intreaga serie de studii filologice si 
istorice menite a dovedi asezarea tarzie a Rom^nilor in Ardeal. Publica- 
tiunile unguresti in limbi straine au imprastiat in larga masura aceste 
pareri, de care trebue sa tinem seama pentru a-le reduce la ceea ce ele 
reprezinta in adevar. Intreg capitolul, care trateaza despre Unguri, asezarea 
lor in Panonia, Cimpia Tisei si patrunderea lor in Transilvania trebue 
refacut si pus la punct tin^nd seama de cercetanle noua ale istoriografiei 
maghiare, pentru care indreptarul de capetenie al autorului, Henric Marczah, 
reprezinta o faza de mult depasita. Tinem sa adaugam apoi, ca e inadmisibil 
sa lipseasca din,tr'o asemenea lucrare o apreciere critic^ a parerilor lui 
Kadlec, Muller, Szadeczki, Csanki, Gyorffy si o discutie larga asupra 
listelor de cincizecimi publicate recent in Omagiul d-lor I. si Al. Lapedatu. 

« A doua obiectiune, ce suntem nevoiti sa-o facem lucrani, e 93 autorul 
evita analiza critka a documentelor. Se multumeste a le inregistra si a le 
interpreta, urm^nd pe alti istorici, far^ o mai temeinica contnbutie personala. 
Oriunde am deschide si am rasfoi expunerile sale vom intampina aceasta 
lipsa de curaj, care scade valoarea cercetani. 

« In fine, desi lucrarea e ceruta sa fie « istorico-geografica » autorul 
nu cauta sa aplice de loc argumentele pe care i le poate da mai ales antro- 
pogeografia. Hartile, care le promite insi trebue sponte, dand cate o harta 
speciala pentru fiecare regiune tratata. Nu e permis sa intrebuintam 
numai numirile unguresti ale documentelor, ci sa incercam a le identifica 
numirea romfineasca, chiar dac^ ele nu s'au pastrat p^na in zilele noastre. 

« Nu am f 1 drepti insa daca cu toate aceste lacune si scaden ale lu- 
crarii, ce ni-o prezinta, nu am recunoaste mentul autorului de-a fi strains 
un material atat de vast, care poate fi de folos si istoriografiei noastre si, 
mai ales, cercetatonlor straini, care ar incerca sa se apropie de aceste 



www.digibuc.ro 



222 



SEDINTA DELA i IUNIE I94<» 



prime veacuri ale simbiozei politice cu Ungurn. De aceea suntem de 
paYere cS. fiind rodul unei munci staruitoare lucrarea ar menta s5 fie pre- 
miata cu jumatate din premiul anuntat, lar daca autorul va consimti sa 
refaci si si intregeasca unele capitole, ea ar putea fi pubhcata chiar de 
Academic 

« Cuprinsul lucr&rii : I. Unguni. Asezarea lor in Panonia, Campia Tisei r 
patrunderea in Transilvania. Prezenta elementului roman in aceste 
regiuni. II. Organizatia politica si bisericeasca a Romanilor din ArdeaL 
si Ungaria, pana in secolul XVI. III. Darile Romanilor din Ardeal si Un- 
garia in evul mediu. IV. Romanii din comitatele Unganei pana la 1500. 
Asezanle lor. V. Asezari romanesti in Maramures VI. Romanii dm Cri- 
sana si Satmar pana la 1500. Asezari rurale si urbane. VII. AsezSn roma- 
nesti in Banat pana la 1500. VIII. Asezari romanesti in Tara Hategului 
pan5 la 1500. IX. Asezari romanesti pe mosnle episcopiei si capitlului 
rom.-catolic de Alba Iuha X. Asezari romanesti in Valea Anesului si in 
comitatul Turda. XI Asezari romanesti in com. Clujului. XII. Romanii 
dm Salaj si Crasna. XIII. Romann din Valea Rodnei si Bistritei. XIV. Ro- 
manii de pe vaile Tarnavelor. XV. Romanii din Sacuime. XVI. Romanii 
din fara Barsei. XVII. Asezan romanesti in r P ara Oltului pana la 1500- 
XVIII. Romann de pe pamantul craiesc. XIX. Concluzn >>. 

16. Premiul Ndsturel, de 5.000 lei, cu_subieGtul~«-Date precise cu privire- 
la vechimea Romajulof-4n—SFcuime », s'a aeordat 1= ji = rj$^Jlfod<t L~Negl£anu 
pentru lucrarea in manuscns tratand ^^ubjectul^ai de^Academie, pe baza 
urmatoare1~ccincluziT^ raportului d-lui N, Iorga 

«... Dimpotriva acela care prezinta pretioase documente privitoare 
la Secuime, cu o prefata bme facutS, menta premiul . . . ». 

17. Premiul I. Oroveanu, de 70.000 lei, s'a impartit astfel: 

30.000 lei s'au acordat d-lui Dr. Al. D. Rddulescu pentru « Tratat de orto- 
pedie chirurgicala. Cu 813 figuri in text* (Cluj, 1939), pe baza urmatorului 
raport al d-lui Dr. C. I. Parhon : 

« Tratatul de ortopedie chirurgicala » al D-rului Al. D. R&dulescu este- 
prima lucrare in romaneste de acest gen. Are 1000 de pagini si 813 figuri 
in text (in lmensa lor majoritate inedite si personale), e tipant pe hartie. 
« cromo » avand o infatisare cu totul occidentala si este infaptuit prin. 
proprnle mijloace ale autorului, ceea ce inseamna astazi un foarte mare 
sacnficiu material. 

« Este o lucrare cu totul origmala, care cuprinde 0 intreaga discipline, 
medicals de o covarsitoare insemnatate, mai cu seamS in vremunle de 
ast&zi, de industrialism excesiv, de locomotiune mecanicS rapida, de sport 
practicat de mase, de razboiu. 

« Tratatul acesta incheaga materialul necesar intr'un tot perfect 
armonic, fiindca este expresia preocupani unui singur om, cu cunostinte 
vaste de specialitate, capatate nu numai prin simpla eruditie, ci mai cu 



www.digibuc.ro 



§EDINTA DELA I IUNIE I9f° 



223 



seamji printr'o mare activitate practicjj ce i-a dat posibilitatea de a-si 
valonfica darul de a imagina si de a crea. 

« Autorul conduce 4 u Pft cum reiese din prefat^ de 20 de ani, un spital 
de speciahtate pe care 1-a creat si 1-a perfectionat continuu, e infiinjfl- 
torul « jRevistei de ortopedie si de chirurgie infantile », e presedintele 
« Societ^tii romjjne de ortopedie » pe care a creat-o, e membru de onoare 
al Societ^tii de ortopedie din ^Bordeaux si membru al « Societ^tn Interna- 
tionale de ortopedie » si a celei de chirurgie, precum si al Societfltii fran- 
ceze de ortopedie. A avut deci ocazia s^-si pun^ in valoare aptitudmile, 
d^nd la ivealft un numjjr impreisonant de aparate originale de 0 valoare 
recunoscut^, s^ punft in practic^ metode si procedee ortopedico-chirurgicale 
create de el si in fine s^ adune un imens material stuntific pe care 1-a 
folosit la f^unrea acestui tratat, c^ruia i-a dat astfel o inffltisare cu totul 
personal^ si original^. 

« Judec^nd aceast^ lucrare din acest punct de vedere nu ne putem 
retine s^ nu simtim o msjndne romqneasc^, atunci c^nd o compar^m cu 
cele mai recunoscute lucrftri str^ine date la lvealjj in mod tzolat de cei mai 
llustn reprezentanti ai specialitSjtn. 

« pentru confirmarea celor spuse citez din « The journal of pone and 
Joint Surgery* din poston (Ianuane 1940, vol. XII, Nr. 1 p. 231) care 
este organul oficial al Asociatiei ortopedice amencane, al Asociatiei orto- 
pedice bntanice si al Academiei amencane de chirurgie ortopedie^, ur- 
m^toarele r^nduri dintr'o recenzie: 

« In recent years there have appeared a number of books on orthopae- 
dic surgery written in several languages. Of these, this « Treatise on Ortho- 
paedic Surgery », written in the ^Rumanian language, is probably one of 
the best .... It is an enciclopedia of orthopaedic surgery, embodying 
many features wich make it an excellent text and a very good reference 
book. . . Several original procedures by the autor are given a deserved 
place throughout the text . . . 

« Is is the reviewer's opinion that a similar book in English would 
probably find a great many interested readers among the students and 
orthopaedic surgeons of the Ignited States ». 

« In desfjjsurarea tratatului autorul intrebuinteaz^ metoda didactic^ 
pentru motivul c^ vrea ca lucrarea sj serveasc^ si celor neinitiati, ea si 
celor mai desjivijrsiti specialists 

uln prima parte a ctfrfii se precizeaz^ cadrul specialit^tii si se tree in 
revist^ cu detaliile necesare toate notiunile semiotice, biologice si de pro- 
pedeutic^ ce pot forma ele insile un complex de cunostinte practice extrem 
de pretioase pentru orice practician. 

« Notiunile de embriologie, de anatomie clinicfl si de fiziologie, puse 
la indemsjna celui ce foloseste cartea, sunt foarte bine venite, fnndc^ nu- 
mai asa se poate studia disciplina in mod temeinic. 

« Capitolul grefelor si transplant^rilor osoase este scris in mod erudit 
si cu competent^ recunoscut^, fnndc^ autorul s'a ocupat in special de 
aceast^ chestiune, iar numele lui este deseori citat de autori str^ini, dupft 



www.digibuc.ro 



224 



SEDINJ^ DEL^ I IUNIE ig 4 » 



cum reiese din dovezile ce se dau in descrierile facute. De altfel din in- 
treaga lucrare reiese cS Dr. Radulescu a executat peste o mie de transplan- 
ted osoase la om, ceea ce arata ca e poate chirurgul european, ce are cele 
mai multe operatii de acest gen la activul sau. Autorul in aceasta parte 
a lucr&rii face sa fie cunoscute o serie de aparate ortopedice si chirurgicale 
imaginate si create de el care maresc interesul celor ce o folosesc. 

a In partea doua a lucr&rii autorul trateaza despre diformitati in 
general, ce se pot ivi in mai multe p5rti ale organismului s 1 sunt privite 
dupa elementele ce le-au dat nastere. Se da o cftt mai buna clasificare 
a lor si sunt studiate la locul cuvenit si dupa cea mai buna metoda 
didactica. 

« Marea majoritate a cazurilor prezentate ca s5 llustreze diferitele 
entitati morbide sunt personale ale autorului, asa inc^t original itatea lu- 
cr&ni este si mai evidenta si mai pretioasa. 

« Exista unele exemplificari personale ransime, de abia aflatoare in 
hteratura de specialitate, precum si un sindrom descns pentru prima 
oar5 de autor (Ipertrofia totals a membrului inferior cu naevus plan vascu- 
lar, osteoscleroza partial^ si acrocianoza). 

« Aparatele peisonale precum si metodele operatoare impreuna cu re- 
zultatele obtinute cu ajutorul lor sunt excelent documentate prin fotogra- 
fii si radiografii onginale. 

«In « Journal mternational de chirurgie » (Tome IV, Nr. 6, p. XXXI) 
prof. Lorthioir spune: / 

« L'auteur y examine les traitements classiques et fait une large part 
a ses techniques personnelles qui constituent un des prmcipaux attraits 
de ce beau volume ». 

« Asupra impartirii materialului si a plasarn entitatilor] morbide e 
caractenstica aprecierea prof. Tavernier trecuta intr'o recensie facuta 
asupra cartii in « Romania medicala » (din n Octomvne 1939, p. 262). 

« Tratatul D-voastra de ortopedie este 0 operd magnified ce face cinste 
atdt D-voastrd cat si chirurgiei romdnesti. Imi pare ca este perfect pus la 
punct si in conformitate cu ideile noastre franceze. Nu ma minunez mai 
putin gasind asezat la locul eel mai bun plasmocitomul solitar, pe care noi 
Francezn de abia 1-am individualizat ». 

«7« partea treia a lucrqrU se tree afectitinile ortopedice caracteristice 
fiecarei regiuni anatomice in parte. 

« Si aici contributia autorului este in tot locul prezenta prin asezarea 
materialului, prin darea la lveala a experientei sale personale, prin llustra- 
tiuni fotografice si radiografice autentice, prm desene alc3tuite dm punct 
de vedere documentar si artistic cjjt se poate de bine. 

« In total « Tratatul de ortopedie chirurgicala » este scris intr'o limba 
romftneasca foarte ingnjita, fiindci autorul a tinut in special la acest lucru. 
Faptul este important pentru Academia Rom^na, fnndca apantia acestei 
cSrti va fi un indrumar si un indemn de a se scrie si cartile de medicina 
intr'un stil potrivit si folosind un limbaj c^t mai frumos si c{)t mai ro- 
m^nesc. 



www.digibuc.ro 



3EDINTA DELA I IUNIE 1940 



225 



« Cartea se ceteste cu multa 1 pliScere, fiindca este perfect impartitii, 
metodic scrisS, asa inc^t fiecare capitol sta sub controlul unei logice strfjnse 
fund astfel mai bine inteles si mai usor de retinut. 

« O caracterizare sumara dar justa 1 a cartii ce ne preocupa este aceea 
pe care a dat-o eel mai de seama cfyrurg ortopedist din lume, prof, Puty, 
care spune autorului (citat in referatul din Romania medicala » din 1 1 
Octomvrie 1939, Nr. 20 A^ul XVII, p. 262): 

«Ati dat la iveala, indiscutabil, o lucrare care va onoreaza, atj\t pe 
D-voastrS c^t si patna D-voastra, care va trage fara indoila folosul indru- 
marii stiintifice ce reiese din paginele volumului, cu at^t de admirabila 
infatisare tipografic^ ». 

« In rezumat se poate afirma ca lucrarea d-lui Dr. A. Rddulescu constitue 
o opera cu fotul remarcabila dm toate punctele de vedere. ■ 

« Ea imbogateste literatura rom^na de specialitate si aduce o contri- 
butie importanta la literatura mondiala din acelasi punct de vedere. 

« Ne facem o datone s5 o recomandam pentru premiul Oroveanu », 

15000 lei s'au acordat d-lui Dr. Grigore Benetato pentru «problema ah- 
mentatiei pentru individ si colectivitate » (Cluj, 1939), pe baza urmatorului 
raport al d-lui Dr. M. Ciuca : 

« O monografie de 252 pagini, facuta sub auspiciile Soc. « Astra » si 
cu incurajarea Ministerului Sj^natatii, asupra alimentatiei taranului rom^n. 
Problema arzatoare pentru toate tanle agricole cu procent ndicat de po- 
pulatie rurala si in special pentru patura taraneascii din tara noastra, unde 
deficienta nutritiva este asociata cu o totala necunoastere a modului de 
a utiliza produsele alimentare si a prepara alimentele. Rezultatele acestei 
situatii se cifreaza, pe l|nga altele, cu o mortalitate infantila din cele mai 
ridicate si existenta boalelor de carenta, pentru cari este destul a cita 
pelagra. 

« Lucrarea d-lui Gr. Benetato aduce o contribute stimtific^ si de ordm 
social de o reala importanta la studnle stimtifice asupra alimentatiei, 
efectuate sub egida Societatn Natiunilor, in cele mai multe din tanle 
agricole din Europa si de peste mare. 

« Investigatnle sale privesc o cercetare amftnuntita a starn de nutntie 
■§i a alimentatiei taranului in regiuni cu productie agricola multilaterala, 

« Alimentatia lucrStorului din fabric^ este de asemenea luata in con- 
sideratie si cercetata. In prima parte a lucrarii autorul trateazS programul 
nutntiei din punct de vedere fiziologic si descrie metodele adecvate 
utilizate in acest scop. Factorii ahmentan esentiah si accesoni; compunerea 
•si prepararea §i conservarea alimentelor; regimunle potnvite dupa gru- 
purile de vftrsta, etc. etc., fac obiectul unei descrien clare si utile oricarui 
medic de sanitate public^. 

« In a Il-a parte a lucrarii se gasesc rezultatele cercetarilor originale 
ale autorului efectuate in 2 comune (din Bih,or si Muntii Apuseni), Meto- 
dele de lucru intrebuintate se bazeazi pe cercetanle cele mai recente, 
Alimentatia unui numar insemnat de famihi a fost cercetata zi de zi, 

15 A. R. — Anale — Tom. — Sedlnfcle 1939—1940 



www.digibuc.ro 



226 



$EDINTA DELA I IUNIE 194* 



atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, determinandu-se in urmS 
valoarea energeticd si cantitatea de pnncipii alimentare pe 24 ore. Datele 
capatate sunt puse in paralel cu salarizarea, venitunle si starea economics, 
a familnlor cercetate. 

« Concluziunile acestor investigatii si cercetari arat5 pe baza de studii 
stiintifice deficienta regimului alimentar la lucratori, si in special printre 
femei si copii. La acestia starea de nutritie este cu mult sub nivelul normal. 
Indreptarea regimului alimentar ar fi posibila pnn ndicarea consumului 
alimentelor ieftine, produse pe loc; opera de educatie care a dat rezultate 
in tSnle occidentale 

«Problema alimentatiei se prezintS in colori mai negre inca pentru 
taranii din Com. In. . . unde 50% au fost gasiti avand un regim alimentar 
insuficient atat din punct de vedere caloric cat si calitativ. Restul popula- 
tiei se gaseste sub un regim sSrac in proteine, minerale, vitamme, etc., 
etc. Dupa Prof. Benetato corijarea regimului alimentar ar putea fi re- 
zolvata printr'o pohtica sociala chibzuita si pnn educatie. 

«Intr'o alta comuni — Mag deficienta totala a regimului alimentar 

este semnalata. Ratia ahmentari este sub nivelul standardului fiziologic 
si mai jos din punct de vedere calitativ. Paralehsmul intre rezultatele cer- 
cetarilor si reaua stare economica este evident. 

« Lucrarea Profesorului Benetato, alcatuita cu metoda si o deosebitS 
competinta, aduce contributiuni valoroase la problemul alimentatiei in 
populatia rural2 a tarii noastre. Merita a fi luata in consideratie printre 
candidatunle premiului Oroveanu ». 

15.000 lei s'au acordat d-lui Dr. P. Rdmneantu pentru « Elemente de 
Biometrie medicals si statistics vitala » (Bucuresti, 1939), pe baza urmSto- 
rului raport al d-lor Dr. M. Ciucd si O. Onicescu : 

«Volum de 468 pagini, care sintetizeaza 10 ani de activitate pe teren 
sub auspiciile Institutului de Igiena din Cluj, condus de Prof. I. Moldovan. 

« Autorul, vechiu elev al scoalei de statistics americana, scoate in evi- 
dentS importanta biometnei §1 statisticii vitale, cu instrumente stiintifice 
de bazS pentru cunoasterea desvoltani activitatii colectivitatilor umane 
si valonficarea capitalului uman si utilizeazS efectiv aceste instrumente 
in studiul populatiei romanesti 

« Descrierea precis^ a metodelor de lucru si a tehnicii unei bune sta- 
tistici, cu folosirea aparatului matematic de care este nevoie, dar far3 ex- 
cese si cu un remarcabil sentiment de mSsurS, dS acestui manual 0 valoare 
deosebita facandu-1 indispensabil igienistilor si personalului auxiliar medicaL 

« Investigatiunile si cercet3rile autorului aduc elemente de prim ordin 
cunoasterii populatiei rurale din Romania. Prelucrarea datelor statistice 
este fScuta asupra matenalului romanesc. Exemphficarile necesare descrierii 
metodelor sunt luate din aceeasi documentatie romlneasca in asa masurS 
incat unele capitole dau acestui volum dreptul de a se considera ca eel 
dintai tratat sistematic asupra populatiei romanesti, deschizand toate 
perspectivele pentru prevederi in problemele noastre demografice. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA i IUNIE 1940 



227 



«Prin aceasta volumul capatfl si un caracter de actualitate care trebue 
subliniat ». 

« Lucrarea Doctorului Ramneantu merita a fi luata in consideratie 
pentru acordarea premiului Oroveanu ». 

10.000 lei s'au acordat d-lor Prof. G. B&ltaceanu, Dr. C. Vasiliu si S. 
Qonstantinescu pentru « Metabolismul salicilatilor in organism. Cercetan de 
farmacodinamie clinica si experimental » (Bucuresti, 1939), pe baza urma n 
torului raport al d-lui Dr. C. I. Parhon : 

« Lucrarea d-lui Prof. Baltaceanu §1 a colaboratonlor D-sale C. Vai 
siliu si S Constantinescu intitulatfl « Metabolismul salicilatilor in organism », 
reprezintfj un interesant studiu de farmacodinamie clinica si experimentalS. 

«Autorii studiaza distnbutia salicilatilor administrate in organism 
in genere si in special in articulatn, raportul intre concentratia in s^nge 
si tesuturi, posibilitatea de a determina o concentrare mai mare in articulatii. 

« Au studiat de asemeni relatiile intre « socul » proteinic sau mineral 
si efectul terapeutic al salicilatilor, relatiile metabolismului dintre metan 
bolismul glucidic si salicilemic sau cantitatea salicilatilor din tesuturi. 
Relatiile dintre sahcilatul administrat si variatnle Ph articular, variajiile 
determinate de acest medicament fi presiunea arterialS generala si coroi 
nara. Concluzii importante din punctul de vedere terapeutic decurg din 
aceste cercetan permit^nd o mai buna administrare a salicilatilor in ce 
pnveste solutia (glucozata) si prepararea prealabila a organismului. 

«E o lucrare de 100 pagini ce rezuma o activitate clinica si experimen n 
tala de estiva ani. 

« Competinta autonlor in matene de terapeutic^ si de experimentatie 
e bine cunoscutS. 

« Lucrarea merits s5 fie luat2 in consideratie in vederea decernjirii 
premiului Oroveanu ». 

18. Premiul §tefan Demetrescu-Vergu, de 10000 lei, s'a impartit astfel: 
7.000 lei s'au acordat d-lui V. N. Stinghe pentru « Amenajarea pjidurilor ». 
(Bucuresti, 1939), pe baza urmatorului raport al d-lui Traian Sdvulescu : 
« Lucrarea prezentata e un tratat despre amenajarea padunlor bazatft 
pe lectiunile pe care autorul le face din 1933 studentilor facultatii de Sil- 
vicultura si intruneste toate conditiunile une"i bune lucran de acest fel: 
sistematizare, claritate, desvoltarea proportionals a matenei, folosirea 
judicioasS a literaturii. 

(Autorul trateaza mai intsji bazele amenajarii padunlor; care sunt 
elementele ce se orsjnduesc in timp (exploatabilitatea = calitatea unui 
arbore de a fi exploatat : revolujia = timpul ce trece dela intemeierea unei 
paduri p£\na la exploatarea ei; clasele de V£\rst5, capitalul-lemn = rezerva 
de lemn ce se gaseste in picioare in paciure, gratie careia pSdurea este in 
masura s^L dea anual produsul sau; posibilitatea cantitatn de produse ce 
se poate recolta regulat dintr'o padure ; produsul (padurn) si elemente ce 
se oranduesc in spatiu (diviziunea padurn, regime si tratamente, protectia 
arboretelor si asezarea taierelor). 

IS* 



www.digibuc.ro 



228 



SEDINTA DELA i IUNIE 1940 



« In partea II trateazS despre organizarea punern in valoare a pSdurii. 
Once lucrare de amenajament modern prezintS o preocupare de ordin 
economic si alta de ordin tehnic; amandouS trebuesc armonizate in raport 
■cu caracterul padurii si cu scopul ce se urmSreste. Autorul analizeazS 
principiile de organizarea economics si tehnicS precum si aplicarea acestor 
principii la punerea in valoare a padurii pnn exploatare. 

« In partea III : studiazS diferitele metode de amenajare : metoda par- 
celatiei, metodele pe despartaminte, metodele pe clase de varsta, pe clase 
de diametru, pe cresteri si capital lemn, exclusiv pe cresteri, pe capital 
lemn economic sau metoda controlului. 

« In partea a IV-a si ultima se studiazS felul cum se executS in prac- 
tica o lucrare de amenajament. 

« Se executa mai intai lucrSrile preliminare indispensabile ca : planul 
topografic al padurii, impartirea padurii, statistica generals care sS arate 
starea in care ;se gSsese arboretele in padurea ce se amenajeazS. DupS aceste 
operatii preliminare se trece la alegerea principiilor vntoarei puneri in 
valoare a padurii, a regimului si a modalitStii de tratament, alegerea spe- 
ciilor, fixarea exploatabilitStii si revolutiei, etc. Se intocmesc planunle 
de exploatare, care sunt scopul final al operei de amenajare si care contin 
dispozitiuni in virtutea cSrora se poate obtine dela pSdure folosul asteptat. 
In aplicarea unui amenajament rational se urmaresc si anumite prescnp- 
tiuni culturale atat pentru a asigura regenerarea padurii cat si pentru reu- 
sita cat mai buna a exploatSrn, precum si revizuirea la difente termene 
a amenajarn. 

« Lucrarea se bazeaza nu numai pe literatura straina de specialitate ci 
si pe practica in materie a autorului si silvicultorilor romani, de aceea 
intruneste conditiunile unui bun tratat sens cu discernamant care im- 
bogateste bibliografia noastra silvica ». 

3.000 lei s'au acordat d-lui Ing. Valeriu Dinu pentru « Politica forestiera 
nationals. Doctrma moderns si realizanle epocii 1918— 1938 » (Bucuresti, 
1939), pe baza urmStorului raport al d-lui Traian Savulescu : 

« O lucrare de « Politics forestierS » aplicatS la tara noastrS. Cupnnde 
trei pSrti. In partea intai autorul precizeazS asupra ceea ce trebue in teles 
prin « politics forestierS nationals », aratS evolutia conceptnlor economice 
si etapele parcurse de politica forestierS, dupS difenti auton (Bucher, 
Schenz, Heske, Eberts), fScand consideratmni doctrinare asupra politicei 
forestiere nationale. 

« Examinand problemele de politica forestiera pnn prisma nationa- 
lismului autarhic, arata care sunt elementele pnn care se poate influenta 
economia forestierS si modul cum poate fi organizata aceastS influentare. 

« Punctul de plecare al oricSrei organizatii il formeazS : Cunoasterea 
stdrilor de fapt ft a capacitatii de productie a economiei forestiere si cunoa- 
sterea felurilor ce trebuesc atinse pent) u ca economia forestiera sd-si indepli- 
neascd rolul in folosul r.a iunii si anume : asigurarea situatiei economice a 
propnetarului forestier, ndicarea productivitatn forestiere, asigurarea con- 



www.digibuc.ro 



JjEDINTA DELA I IUNIE 1940 



229 



tinuitatii, folosirea cat mai bunS a materialului produs, repartitia just5 
a productiei forestiere. 

« Economia forestierii trebue organizata astfel incat sa i se asigure 
unitatea si independenta sa. De oarece in noua etapa a conceptnlor econo- 
mice nationale s'au tras linii de demarcatie intre economia forestierS si 
celelalte ramuri de productie, autorul considers necesar pe de o parte s5 
se inmanuncheze intr'un tot unitar difentele domenii (protectia naturii, 
vanatoarea, pescuitul in apele de munte, economia forestierk) care au 
legatura organica cu economia forestiera si pe de alta parte — separarea 
silvicultuni de agricultura este conditia primordiala 

«In partea Il-a a lucrarn, cea mai desvoltata (pp. 27 — 208) autorul 
se ocupa de politica forestiera nationals din difente tari, in lumina reali- 
zarilor. Din tratarea acestei parti autorul despnnde doua concluzii gene- 
rale : importanta crescandS ce se acorda de catre toate natiunile econo- 
miei forestiere si noua conceptie a padunlor ca bun economic al natiunii, 
care patrunde chiar in tanle cu liberalism economic. 

«In partea III (pp. 209 — 283) autorul face studiul politicei forestiere 
romanesti. Arata mai intai care sunt reahzanle forestiere romanesti 
(situatia domeniului forestier, starea padunlor, productia, consumul intern, 
export); legislatnle forestiere (codul silvic, difente legi si decrete legi, 
regulamente, deciziuni ministenale) ; legislatia cooperatista forestiera 
(legislatia vanatoreasca si piscicola); regimul jundic al monumentelor 
naturii. In total in decurs de doua decenii s'au votat 24 de legi cu caracter 
silvic, in afara de alte legi cu caracter special (org. corpului silvic, a inva- 
tamantului silvic, etc.). Autorul face in incheierea acestui capitol cateva 
consideratiuni entice asupra legislatmnn forestiere romanesti. Intr'un 
alt capitol autorul se ocupa de evolutia si stadiul actual al institutiilor 
forestiere de Stat (Casa padunlor, regimul silvic, C.A P.S., consihul tehnic 
al padunlor, Institutul de cercetari si experimentari forestiere, Facul- 
tatea de Silvicultura). 

«In sfarsit in penultimul capitol al partn a Ill-a autorul cerceteaza 
critic politica forestiera a Romaniei in lumina realizanlor : impadurin, 
infnntari de pepiniere silvice, recoltarea semintelor forestiere, crearea 
perdelelor de protectie, operatiuni culturale, ameliorarea terenunlor 
degradate, amenajarea padunlor, amenajarea pasunilor impadunte, coo- 
peratia forestiera, etc. Din examinarea realizanlor economiei forestiere 
romlnesti rezulta contnbutia covarsitoare a metodelor introduse de sistemul 
legislativ din 1930 si aspectul categoric national al preocuparilor economice 
si legislative fata de padurea romaneasca. 

<dn ultimul capitol autorul schiteaza' planurile unei politice forestiere 
nationale in Romania. Arata necesitatea separatiei agriculturii de silvicul- 
tura si crearea unui subsecretanat de Stat pentru economia forestiera, 
fie intr'un « minister al culturii silvice » (in locul actualului minister al 
Agriculturii si Domennlor) fie in « Ministerul Economiei Nationale ». 
Autorul insista asupra acuitatii problemei statisticei forestiere pe care o 
considers ca o problema fundamentala pentru economia forestiera si a 



www.digibuc.ro 



230 



SEDINTA DELA I IUNIE 1940 



necesitatii modificarii codului silvic, ale c3rui principii trebuesc puse de 
acord cu conceptiile doctnnare moderne iar structura sa adaptata reali- 
tatilor de astazi. Autorul arata necesitatea unei legi forestiere generate 
si a unui numar de legi speciale, imbinate si coordonate intre ele si schi- 
teaza obiectivele unui plan de actiune forestiera nationala constructiva. 

« E o lucrare de doctnna si politica forestiera scrisa cu claritate, cu 
pricepere si discernamant, care poate servi ca un indreptar general pentru 
cei ce se ocupa de problemele economiei nationale ». 

19, Premiul Adina ft Colonel Paul Strdjescu, de 8,000 lei, s'a acordat d-lor 
Dr. Mircea Palita si Drd. Constantin Popescu pentru studiul « Asupra actiunii 
apelor minerale in tulburarile de metabolism al glucidelor, Cercetari cu apa 
minerala din Sangeorz-BSi ». Partea I experimentala. Partea II clinica. (Cluj, 
1939), pe baza raportului d-lui Dr. C. J. Parhon. 

20. Din Premiul Statului Lazdr, de 50,000 lei, s'a acordat o parte de 25.000 
lei, care s'a impartit astfel: 

15.000 lei s'au acordat d-lui Ing. Matei G. Marinescu pentru inventiunea 
D-sale « Micro-difuzorul », pe baza urmatorului raport al d-lui Horia Hulubei : 

« Lucrarea d-lui Ing, M, Marinescu prezinta un progres in telefonie 
ce merita a fi relevat, Microdifuzorul urmeaza conversatiile telefonice 
permitand receptia lor intr"un difuzor, Calitatile lui au facut ca aparatul 
tip Siemens Halske care fusese inainte intrebumtat la Caile ferate romane 
a fost inlocuit cu aparatul D-sale la « regulatoarele de circulatie ». 

«Problema ce s'a pus autorului era sa rezolve auditia intr'un difuzor 
evitind cunoscutul efect « Larsen », 

« Tree peste toate realizarile anterioare, mai mult sau mai putin prac- 
tice, care nu au dus la aparate usor utilizabile. (Greu de intretinut, am- 
plificari mijlocn, convorbirea numai intr'un sens, etc.), 

« D-l Marmescu prezinta un montaj care permite evitarea efectului 
« Larsen » chiar cand ambele sensuri ale convorbirii ramanand deschise. 

« In pnmul loc D-sa evita comutatia mecanica, fragila, incomoda § i 
greu de intretinut. Efectul de « blocaj » e efectuat de insisi curentn mi- 
crofonici can, redresati, lucreaza asupra grilelor amphficatorilor, sporind 
sau micsorand amplificarea dupa nevoie, 

«Prin o cuplare ingenioasa a unui trasnformator diferential si a reac- 
tiei in joasa frecventa, D-sa poate ajunge la amplificari considerabile ale 
curentilor microfonici fara a fi jenat de rezonantele prea ascutite care apar 
la amplificari man, In adevar, D-sa ajunge sa turteasca aceste rezonante 
fSra a scadea amplificarea, cu ajutorul reactiei in joasa frecventa, 

« Montajele D-sale se arata a fi practice c3ci au g3sit deja foarte multe 
intrebuintari, 

« D-l Marinescu are cunostinte vaste in domeniul telefoniei moderne. 
Realizarea de fata arata ca D-sa stie 51 sa utilizeze cu ingeniozitate aceste 
cunostinte. 



www.digibuc.ro 



3JEDINTA DELA I IUNIE 1940 



231 



« Multiplele D-sale lucrari de speciahtate publicate in revistele ro- 
manesti si straine intaresc afirmatiile de mai sus. 

« Socotesc ca d-1 Inginer M. Marinescu menta cu prisosinta sa concu- 
reze macar la o parte a premiului Gh. Lazar de 50.000 lei ». 

5.000 lei s'au acordat d-lui Dr. George D. Vintild .pentrjjL AJUtQnculjQbste- 
tricei si jG^iecoTo^T^om^rie^iilX (Bucitfesti^e^S), pe -baza urmatorului 
raport afa^ui Dr^^Q^L^Purhon : 

« Lucrarea d-lui Dr. G. D. Vintila. « Istoricul obstetricei si ginecolo- 
giei romanesti » (Bucuresti, 1938), depusa in vederea premiului Lazar 
(de 10.000 lei) e un volum in 8° de 571 pagini. 

« E o lucrare constnncioasa in care autorul expune intr'o prima parte 
Istoricul obstetricei romanesti incepand cu faza empirka pana la infiin- 
tarea pnmelor scoale de moase. In a z-a parte se ocupa de invatamantul 
obstetrical in Romania trecand in revista atat pe eel din scoalele de moase 
cat si pe eel universitar la Clinicele din Bucuresti, Iasi, Cluj. In partea 
3 -a se studiaza activitatea Institutelor obstetricale din tara inclusiv acea a 
sectnlor obstetricale din Spitalele mai man §i a micilor maternitati. 

« In partea 4-a gasim studiul biografic al acelora care au llustrat miscarea 
obstetricala si ginecologica din tara (Cziback, Fatu, Bejan, Alexianu, 
Capsa, Draghiescu, C. Cantacuzino, Bonachi, Gheorghiu, Zaharescu- 
Karaman, Cristea Gngoriu, Aburel, Kinac, Andronescu, Daniel). 

«In partea 5-a se gaseste bibhografia obstetricala romana in legatura 
cu diferitele clinici sau in afarS de acestea. 

« Volumul se incheie cu o bibliograf ie a lucranlor consultate de autor. 

« Este o contributie foarte constimcioasa la Istoricul medicinei romane 
care merita a fi luata in consideratie pentru decernarea premiului Lazar ». 

5.000 Jei s'au acordat d-lui Volenti Alaci pentru «Trigonometria patratica». 
(Timisoara, 1939), pe baza urmatorului raport al d-lui Dim. Pompeiu : 

« Dupa cum insusi autorul ne arata, ideea din care a izvorit lucrarea 
pe care o prezinta Academiei — se gaseste formulata intr'o comunicare, 
din anul 1912, la Societatea romana de Matematici. 

« De atunci, timp de 28 ani, autorul s'a consacrat cu o rarS staruintS, 
aproape exclusiv: desvoltarii si desavarfirii ideii sale, de altfel destul de 
simple : 

« Luand, nu un cere ca in Trigonometria clasicS — ci un pdtrat, autorul 
defineste (in loc de functiile clasice ale Tngonometriei) alte functii peno- 
dice (neanalitice, in intregul lor interval de periodicitate) : ele sunt corespun- 
aiatoarele functnlor trigonometrice clasice si de aceea autorul le-a si pastrat 
nume care sa reaminteasca corespondenta — dar le-a distins prin adau- 
girea calif icativului : patratic. 

« Urmarind analogia stransa cu Trigonometria ciasica, noua Trigono- 
metric a d-lui Alaci cuprinde, ca si Trigonometria ciasica: studiul func- 
tiilor patratice si aplicarea lor la probleme variatc de geometne si de me- 
canica. 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA I IUNIE 1940 



« Este, asezatS in ordine sistematicS, munca de 28 ani a d-lui Alaci,. 
consacrata unei idei simple. 

« Partea intaia cuprinde cercetarea, studiul teoretic al functiilor patratice. 

«Partea a doua si a treia: trigonometria, adeca problema rezolvirei 
triunghiunlor, cu ajutorul functiilor p&tratice. 

« Partea a patra, felurita pnn cuprinsul ei ca mateni — e destinatS sa 
arate cum se introduc in chestiuni destul de variate functiile patratice. 

« O dovada de staruinta autorului si donnta lui de a duce plna la ul- 
timele amanunte desavarsirea ideii sale e c£ lucrarea se termina cu table 
numerice pentru calcule cu logantmi. 

« Ne gasim, asa dar, in fata unei lucran definitiv inchegatS in toate 
partile ei esentiale. 

« O dovada de munca staruitoare, pentru care autorul merits toata\ 
lauda. 

« Ramane intrebarea : care este, care va fi, pozitia Trigonometriei pa- 
tratice fata de Trigonometria noastra clasica; care va fi soarta functiilor 
patratice, care vin sS se aseze alaturi de clasicele linn tngonometrice ? 

« Fara de a anticipa (caci patrunderea pnn aphcatii efective e singura 
care hotareste de soarta inovatiilor in stiinta) trebue sa citam, ca exemple^ 
incercanle de introducere a diviziunn centesimale a quadrantului si cazul 
functiilor iperbohce, introduse acum doua sute de am de R 1 c c a t i, si 
a caror intrebuintare se raspandeste chiar astazi cu greutate. 

« Cred ca lucrarea d-lui Alaci merits sa fie distinsa de Academia Ro- 
mana ». 

21. Premiul Demostene Constantinide, de 3 000 lei (divizibil) s'a impartit 
astfel : 

1. 000 lei s'a acordat d-lui Ing. Mihai Konteschweller pentru scrierea « Te- 
lemecanica», (Bucuresti, f. a.), pe baza urmatorului raport al d-lui N. Vasi- 
lescu Katpen : 

«Aceasta carte de 88 pagini, trateaza despre comanda la distant^ a 
aparatelor sau instalatnlor, cu ajutorul electricitatn, fie prui fir fie prin 
radio. 

« Desi toate dispozitivele expuse sunt cunoscute, ele nu se gasesc inc3. 
stranse la un loc, in vederea aplicarii lor la telemecanica, astfel cum a 
facut D. Konteschweller: D-sa arata dificultStile telemecanice prin radio 
fata de radiotelegrafie sau radiotele/bnie si mijloacele de comanda meca- 
nice la distanta. 

« Autorul, bun specialist in materie, a si reahzat cu succes 0 asemenea 
comanda la distante ; — D-sale 1 s'a premiat de Academie alta carte : 
<i Radio pentru toti » de 650 pagini. 

« Prezenta lucrare merits si ea sa fie incurajatS ». 

1. 000 lei s'a acordat d-lui Mihail Pizanty pentru « La vitalite de l'industrie 
pdtrohfere roumaine », (Bucuresti, 1939), pe baza urmStorului raport al d-lui 
L. Mrazec : 



www.digibuc.ro 



5EDINTA DELA i IUNIE 1940 



23? 



« O brosurS de 24 pagmi cu o diagrams statistics in text si 4 tablouri 
statistice in afarS de text. 

« Acest studiu a facut obiectul unei conferinte tinute in vara 1939 la 
Universitatea popularS « N. Iorga » dela VSlenn-cfe-Munte. 

« Sub cuvantul de vitahtate economics autorul intelege putere de vieatd 
economicd si in cazul special acea a industnei de petrol. 

«In totalitatea ei, lucrarea, este o scurtS pnvire generals, mstructivS, 
asupra productiei pnncipaleior tSri petrohere si rezervelor presupuse, 
insist^ridu-se asupra difentelor estimatn de rezerve referitoare la Romania. 
In mod succint se dau date asupra industnei petrohere, sub toate vanatele 
ale ei aspecte, punandu-se in evidenta mai ales raportul intre situatia in 
U S.A. si efortunle facute pentru a mentme productia in Romania. 

«Pentru Romania, expunerea este eompletatS cu datele foarte'elocvente 
aratand care era pentru 1938 venitul Statului si al comunelor, provenit dm 
industria de petrol. Din valoarea comercialS de 13,6 miliarde lei, acestea 
au incasat 8,5 miliarde lei, adicS 62%, ramanand 38% pentru cheltuehle 
mmeritului, prelucrarile, salarnle, amortizanle etc. ale intrepnnderilor. 
Retmem cS, desi productia in U.S A. pe metru patrat este de 9 tone lar 
in Romania de 25 tone, beneficiul in U.S.A. este cu mult superior celui 
obtmut in Romania gratie posibihtatilor tehnice si f inanciare de care dispun. 

« In concluziuni se aratS rezultatele obtinute si posibilitStile in indu- 
stnahzarea superioarS a titeiului si se sugereaza printre altele propuneri 
pentru intensificarea mcfustnei extractive. 

« Un interes deosebit prezintd ilustrarea expunerii cu diagramele sta- 
tistice urmdtoare : 

« 1. Un tablou infatisand cantitatea benzmelor obtinute pnn diferite 
procedee si participarea lor procentualS pentru 1938 in Romania si in 
U.S.A. 

« 2. O schita de capacitate de prelucrare a rafmariilor pe judete inso- 
titS de o statistics documentara vanatS. 

« 3. Repartitia productiei din tara pe formatiuni geologice, pe judete, 
pe intreprinden si dupS origina concesiunilor prezmtS un interes cu totul 
deosebit. Aceasta expunere este insotitS de douS diagrame dand productia 
pentru 1938, la stat si particulari, precum si pe judete. 

« 4. Urmeaza apoi o diagrams importantS, anume productia totals 
a campurilor petrolifere dela inceput panS la 1939. 

« 5. In sfarsit intr'o diagrams rezumativa se dS productia totals a tSni 
dela 1857 — 1939 pe campuri de petrol, pe judete, pe intreprinden si pe 
concesiuni, Stat-particulan. 

« Lucrarea este in ansamblul ei o schita in trSsSturi generale a po- 
tentialului productiv al Romaniei, in comparatie cu industria petrohfera 
de U.S.A. si cu alte tari mai importante cum este U.R.S.S., subhniatS 
cu date statistice sumare. Propuneri pentru mentmerea acestui potential 
sunt indicate pe scurt. 

« O documentare valoroasa constitue statistica grafica, cuprmzand pu- 
terea productivS a titeiului dela inceputul industnei pana astSzi Statistica 



www.digibuc.ro 



234 



SEDINTA DELA 1 IUNIE 1940 



aceasta permite de a urmari evolutia industriei de petrol, $i de a c^ntflri 
importanta ei in cadrul economiei tarii. Ea permite de a face, o estimare 
mai reala a valorii miniere a formatiunilor geologice petrolifere §i de a 
se putea lua in considerare deci posibilitatile viitorului. 

« Autorul este directorul « Monitorului de petrol », o revista de specia- 
litate, care si-a castigat un loc de frunte intre publicatiie periodice de 
petrol de pretutindeni. 

« Statisticele revistei sunt mult apreciate prin ngurozitatea lor si ad^n- 
cirea analizei cifrelor, si aduc un folos real si stiintei si economiei natio- 
nale. Autorul a fost distins de Academie in 1935, prin premiarea 
lucrani d-sale Statistica. 

« In rezumat propun ca lucrarea sa fie luata in considerare la acordarea 
premiului Demostene Constantinide, fie chiar numai partial ». 

i. 000 lei s'a acordat d-lui Dr. N. Vdtamanu pentru «Sfatunle Medicului. 
Volumul I si II D. (Bucuresti, 1939), pe baza urmatorului raport al d-lui Dr, 
C. I. Parhon : 

« Lucrarea d-lui Dr. N. Vatamanu « Sfatunle medicului » contine 
2 volume dm care pnmul de 226 pagini, al 2-lea de 255 pagini, 

« Este o lucrare de popularizare a medicinei si in special a tera- 
peuticei. 

« Ordmea in care diferitele chestiuni sunt tratate nu a fost supusfl 
niciunei sistematizari. 

«Astfel spre exemplu gasim hemofilia alaturi de zona, epistaxis ala- 
tun de reumatism §i boalele de inima, spasmofilia alaturi de « boalele 
molipsitoare », etc. 

« Lucrarea e prezentata pentru premiul Constantinide de 3.000 lei 
§i poate fi luat^ in considerable in acest sens ». 

22. Premiul Neuschotz, de 3.500 lei, s'a acordat d-lui P. Murea pentru 
glstoricul timhrelor postale romjmest i 1858 — 1938. Valoarea §1 importanta 
]or culturafe si filatehca ». (Timi§oar^~Tgj&), pe baza urmatorului raport 
al d-lui /. Simionescu 1 

« Nu este o lucrare folositoare numai pentru filateli^ti, ci prin or^n- 
duirea matenei, prin consideratiunile generale introductive reprezinta o 
pnvire scurta asupra evenimentelor principale istonce, culturale, cu pri- 
lejul carora s'au fabricat anumite timbre. 

« Cele dint^i marci postale emise in Moldova la 1858 arata incsputul 
orgfpizatiunn sistematice a gospodariei de stat. Dupa Unirea Pnncipatelor 
(1862) timbrele poarta efigia dommtorului Cuza, p^na la 1866 c^nd incep 
a fi tiparite marcile cu efigia Domnitorului Carol I. Urmeaza apoi diferite 
timbre comemorative, dela cele jubilare dm 1891 p^na la ale comemorarii 
de 20 am a Unini din urma (1938). 

« Senile sunt complete, variate, cu reproduceri, unele in colori, reunite, 
Studiul lor este metodic, descnerea clara. 

« Lucrarea intreaga arata o munca con^tiincioasa, o pricepere de 
specialitate vaditfj, ceea ce merita o incurajare pentru autor. 



www.digibuc.ro 



5EDINTA DELA i 1UNIE 1940 



235 



« O recomand comisiunii pentru premiere, cu convingerea cS prin 
aceasta Academia Romana 1 pretueste munca $i cercetarea din once do- 
meniu ar fi ». 

23. Premiul de 100.000 lei institu.it de Ministerul Aerului si Marinei, s'a 
acordat d-lui Maior I. Bungescu pentru lucrarea in manuscris cu titlul « Me- 
tnoriu asupra aparatului central de preparatie si conducere a tragerii a. a. 
Sistem Maior Bungescu Md. 1935 », pe baza urmatorului raport al d-lui 
N. Vasilescu Karpen : 

« Dupa 0 introducere in care arata pericolul aerian si mijloacele de a-i 
face fata, autorul descne aparatele de tragere antiaeriana indirect!, construit 
de D-sa din anul 1926, si pe care le-a perfectionat succesiv, ajungand la 
aparatul Md. 1935 simplificat, care face obiectul principal al memoriului. 

« Aparatul Bungescu centralizeaza' regularea tragerii unei intregi ba- 
terii de tunuri, si este asezat la oarecare distant^ de baterie. Ochirea nu 
se mai face la fiecare tun in parte, ci numai de aparat, iar tunurile 
urmeazS automat miscarea aparatului. 

« Dificultatea tragerii antiaenene o constitue extrema mobihtate 
a {intei. 

« Aparatul Burgescu, tine seama de pozitia §i miscarea avionului, 
precum si de vant, intrebuintand metoda grafica, mai putin supusS gre§e- 
lilor ca calculul. 

« Din memoriu rezultS c5 aparatul a fost experimental cu succes. 

« Lucrarea d-lui Maior Bungescu are o valoare stiintrficS §i practicS 
xemarcabila, rezultat al unei competinte desavarsite, dar si al unei munci 
$1 preocupSri continue timp de 15 ani. 

« Merita incurajarea Academiei ». 

24. Premiul de Virtute Mavroyeni in Bucuresti, in valoare de 100.000 lei, 
s'a acordat sotilor Vasile si Ana Ionita, din Bucuresti (Fundatura Lotru, 4) 
-( Grivita), pe baza urmatoarei propuneri a Comisiunii pentru acordarea 
premiului : 

« Comisiunea adunandu-se in sala sectiei §timtifice §1 ascultand refe- 
ratul Panntelui NICOLAE M. POPESCU a constatat urmatoarele: 

«I. Pan! la 31 Decemvrie 1940, au intrat la biurou 35 de ceren. Dintre 
acestea o cerere a fost respinsa de biuroul Academiei intrucat nu implinea 
<( dispozitiile concursului. 

«II. Din cele 34 de cereri, 28 din ele prezentau cazuri care nu intrau 
iarasi in dispozitiile premiului (8 cereau premiul pe motiv de saracie sau 
batranete; 3 pe motiv de vSduvie cu copn; 9 ca isi ingnjesc plnntii sau 
fratii; 1 ca-si ingrijeste doi nepoti cu mama, si cu tnmiteri in strainatate; 
5 pentru motive netemeinice ; 1 i s'a dat premiul prima oara; 1 pentru 
ca ingrijeste de un coleg neputincios dar avandu-51 pensia lui). 

« III . Din restul de sase cereri, Comisia, dupS bun! chizbuintS, s'a 
oprit la sotii Vasile si Ana Ionita dm Fundatura Lotru Nr. 4 cartierul 
Grivita, pentru cuvintele urmatoare: 



www.digibuc.ro 



5EDINTA DELA I IUNIE 1940. 



« i. Vasile Ionita in vqrstfl de 74 de ani, a fost 32 de am factor postal,, 
incepandu-si slujba cu doi lei pe zi. Dar s'a str^ns din toate si si-a cum- 
p^rat un locsor pe care si-a ridicat o cjjsutft, lungitft cu vremea ca un 
tramvaiu din cele prea folosite. 

« 2. A avut x 5 c °pn- Din acestia ii trgiesc 7 (sapte). Pe toti i-a dat prin 
scoli, si fiind si ei copii buni au iesit oameni cu rost: unul este inginer 
electro-mecanic, detin^torul recordului national de distant^ pe avion 
fjjr^ motor, altii sunt functionari, altii ucenici, o fat^ m^ritat^ locueste la 
el, doi gemeni sunt ucenici, o fetitS[ de 13 ani invatft la un liceu 
comercial. 

« 3. A crescut la el acasft un nepot orfan de mam| si de tatft, zicftnd t 
e pftcat de acest copil S3 r^m^ng in sat (in Sebes) ffr% tatft, ffc% mam| r 
f^ra frati, f%r$ surori, pe m^ini str^ine, slugft. Unde man^nca ai mei sapte, 
manjjuc^ ?! e l a l optulea ». /Vst^zi nepotul e ucenic, cu scoalft industrial^, 
la U.C.B. pste de i§ ani si se chiamg: Vichentie Cerghit. 

« 4. Cererea nu-i fftcutfl de ei si nici nu stiu de ea. Ci cunoscutii au 
inaintat-o adflug^nd eft sunt pildft in cartier, cu impozitele la zi pittite, 
farft procese in vieat^, chiar fftrfl a fi fost vreodatft martori. 

« pu am fost la fata locului si am constatat eft toate cele sense in ce- 
rere sunt adevftrate. 

«Pentru aceastft vieatft de muncft cinstitft, pentru cresterea bunft, in. 
s^racie, a at^tor copii, pentru crestineasca faptft a crestern unui nepot orfan 
si pentru cuvintele cunoscutilor, propunem la premiul de virtute din 
aceastft sesiune pe sotn Vasile si Ana Ionitq din Fundatura Lotru, Nr. 4- 
(Grivita) ». 

D-l Presedinte C. R^DULpSCU-MOTRU a adus la cunostinta plenului 
ien a fost pnmit in audientft de Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, Pro- 
tectorul si Presedintele de Onoare al Institutiunii noastre. D-sa a expus Ma- 
jestfttii Sale programul discursunlor de receptiune tinute de noil membri 
ai Academiei si lucrftrile efectuate in cursul actualei sesiuni generale. 

D-l Presedinte ureazft d-lui Alexandra Marcu bun^ venire printre noi r 
D-l ALpjX. MARCU, membra corespondent, multumeste, 

D-l Secretar general ALftX. LAPfiDATU, in referire la Regulamentul 
pentru Servicnle A ca( femiei, face urmfttoarea propunere: 

«In regulamentul pentru serviciile Academiei, votat in aceastft sesiune 
generalft, se stabilesc, cinci grade de functiuni, in care s'au incadrat toate- 
functiunile din serviciile de administrate ale A ca demiei. Nu s'au incadra£ 
JnsS si functnle dm serviciul Bibhotecn, intra c^t acestea, au cu \otul al£ 
caracter si alte denumiri. Delegatiunea roagft S3 fie autorizatft sft ecfnva- 
leze si aceste dm urm^ functiuni cu cele cmci grade de functiuni ale Re- 
gulamentului nostra ». 

— Se dft Delegatiunii autorizarea propusft. 



www.digibuc.ro 



SJEDINTA DELA i IUNIE 1940 



337 



D-l LIVIU REBREANU, in numele Comisiunn de trei membri minute 
pentru examinarea lucr£|rilor fqcute in 1939-^1940, ceteste urm^toarea Dare 
de seam^: 

« Raportul secretarului nostru general oghndeste fidel activitatea 
Academiei Romane in anul 1939^1940. 

« Ne-au bucurat distinctive colegilor nostri, mai ales ele se r^sfrang 
si asupra Academiei: d-nn N. Iorga si I. Petrovici au fost proclamati 
doctori honoris causa ai Umversitatu din Alger, d f l S. Puscarm membru 
corespondent al Academiei de Stnnte din Berlin, d f l D. Gusti membru 
corespondent al Academiei de Stnnte Morale si Politice din Pans, d-l 
Gr Antipa medahat de Comisiunea International^ pentru explorarea 
.stnntific^ a M^ni Mediterane, etc. Asemenea cinstin din partea stify- 
n^t^tii dovedesc pretuirea crescandq de care se bucurft reprezentantii 
culturn romanesti si peste hotare. 

« Moartea lui N. Dr^ganu, ales abia in sesiunea trecut^ membru activ, 
a fost o grea pierdere pentru institutia noastr^ unde avea numai pneteni, 
ca si pentru filologia si istoria vechei literatyn romane pe care le-a culi 
tivat cu neobosit^ ravn^ si mult apreciate rezultate. Deopotriv^ ne-a in- 
durerat pierderea membrilor de onoare N. Condiescu, N. Cost^chescu, 
Oscar Niculescu, Charles Bemont, Celestin Bougie si a membrilor co- 
respondenti Harold Temperley si Mathias Fnedwagner a c^ror amin- 
tire o vom p^stra cu toat^ pietatea. 

« Imbucur^toare este cresterea constant^ a comunic^nlor. In 27 se- 
dinte publice s'au tinut 35 confennte din vanate domenii. Sedintele pu- 
bliee mentin contactul direct cu prietenn si admiratorn cei mai frecventi 
ai Academiei. Pentru a nu instr^ina acest public dela sedintele noastre, am 
vrea s^ suger^m ca sft se rezerve comunic^rile de strict^ specialitate pentru 
sedintele cu public ale sectnlor, iar in sedintele plenare s^ se admit;} numai 
<;omunic^ri de mteres mai general, accesibile unui num^r mai mare de 
cunosi. Astfel s'ar ajunge, credem, s^ se poat^ p^stra o sedint^ pe lun^ 
pentru lucr^rile in sectn, cum se prevede in regulament si cum ar f^i nevoie 
spre o cat mai rodnic^ activitate a sectnlor. 

« Dou^ sedinte solemne au fost onorate de participarea M. Sale Regelui 
1— 1 comemorarea lui Eminescu si z lui Maiorescu, ambele cu r^sunet pu- 
ternic in constnnta mare romaneasc^, — Deopotriv^ de interesante au fost 
si comunicSjrile comemorative pentru Ion Creanga, N. Teclu, Teodor 
Serb^nescu si Adam Smith. Ar fi de dorit, ne ing^duim a ad^uga, ca 
Academia s^ nu scape nicio ocazie de a-si ammti, pnn astfel de solemni- 
tftti de toti inaintasu de seam^ din toate ramunle cultuni nationale. 

« Relatule Academiei Romane cu manle institutii similare str^ine si 
participarea colegilor nostri la toate marile manifest^ri intelectuale din 
lume au f^cut progrese frumoase. Situatia international^ a impiedecat 
mare paj^e din paj^icip^rile proiectate. Sft sper^m c^ vntorul va permite 
reluarea leg^turilor si intensificarea lor. 

« Interesul ce-1 arat^ institutive str^ine publicatiilor Academiei nu 
poate decat s^ ne mftguleascft si s^ ne indemne s^ satisfacem toate cererile, 



www.digibuc.ro 



SEDINTA DELA I IUNIE 1940. 



chiar daca ar trebui sa se mai sporeasca tirajul lucrarilor mai cau- 
tate. 

« Cu toate ca Academia nu urmareste beneficii pe urma publicatiilor 
sale, s'ar impune o difuzare a lor mai larga si mai comerciala. Numai asa 
efectul lor ar deveni mai puternic si mai general . . . 

« Au sporit si in acest an legatele si fundatiunile incat a fost nevoie de 
0 mica sesiune extraordinara pentru a le omologa. Sunt semne ale incre- 
derii constante ce o are toata lumea romaneasca in gospodaria constiin- 
cioasa a institujiei noastre. 

« Toate colectiile Academiei se afla in necontenita crestere spre indrep- 
tatita noastra mandrie. Iar bursele, ajutoarele si subventnle s'au acordat 
atat de constiincios incat putem fi deplin asigurati ca ele isi vor atinge 
scopunle respective. Revizuirea regulamentului premnlor e intr'adevSr 
o necesitate din ce in ce mai simtita in interesul revalorizarn prestigiului 
acestor distinctii pnn care Academia tine contactul viu cu miscarea cul- 
tural si o dinjeaza. 

« Raportul atrage luarea aminte asupra datei insemnate ce o constitue 
imphnirea, in anul viitor, a trei sferturi de secol dela infnntarea Aca- 
demiei Romane. Astfel se va putea pregati o comemorare demna a acestui 
eveniment de o important^ superioara pentru cultura noastra. 

« Activitatea Academiei a fost rodnica si binefacatoare in toate privin- 
tele. Gospodaria cuminte, prudenta si totusi dinamica a institutiei noastre 
poate fi aratata ca exemplu tuturor orgamzatnlor si institutnlor romanestu 
Mentul de capetenie pentru aceast3 gospodane revine Secretarului nostra 
general a carai munca statornica si abnegatie colegiala se cuvinte sa fie recu- 
noscute si sublimate. Noi ii aducem aici toate multuminle » 
— Se 1a act si se expnma multumiri Comisiumi. 

D-l Secretar general ALEX. LAPEDATU ceteste urmatoarea Dare de 
seamd despre lucrdiile efectuate in actuala sesiune generald: 

Dommlor Colegi, 

« Pentru implinirea lucrarilor inscrise in programa actualei sesiuni 
generale am consacrat un numar de 16 sedinte, fund necesar sa prelungim 
durata reglementara a sesiunii cu o sedinta. Patru din aceste sedinte au 
fost consacrate receptiunii noilor nostri colegi, d-lor Liviu Rebreanu^ 
Victor Slavescu, Dr C I. Parhon si Gh Macovei, iar a cincea, cea de 
astazi, proclamarii premnlor decernute de Academie in acest an. Pentru 
comunican pubhee s'a {inut o singura sedinja, in care colegul nostra 
d-l I. Lupas a facut o comunicare despre Emanuel Gozsdu. 

«In restul de n sedinte, am luat cunostinta, din rapoartele Comi- 
siunilor respective de activitatea Bibhotecn in cursul anului incheiat, cu 
care prilej colegul nostra d-l General R. Rosetti ne-a infatisat realizanle 
la Bibhoteca in cei cinci ani de cand i s'a incredintat mandatul de Conser- 
vator al Bibhotecn, — de mersul scoalelor intretinute de Academie, — de 
bursele date in acest an, hotarind in acelasi timp si bursele ce urmeazS. 



www.digibuc.ro 



5EDINTA DELA i IUNIE 1940 



239 



a se acorda in viitorul an scolar, — de marea lucrare a Dicfionarului limbii 
romdne avizj\nd asupra masurilor ce trebuesc luate pentru a accelera aceasta 
lucrare si aleg^nd comisiunea special^ a Dictionarului pentru viitor, — de 
ajutoarele scolare date din fondul I. F2tu in anul trecut, aprobftnd pro- 
punerea Comisiunii Fondului ca in viitorul an scolar aceste ajutoare sfl 
se dea in judetele Tighina si Caras, — de activitatea Cabinetului nostru 
numismatic in anul incheiat si de desvoltarea pe care a luat-o Funda- 
tiunea loan I. Dalles in al optulea an de existenta. In fine am luat cunostintft. 
cu multa placere si satisfactie de distinctiunea acordata de Academia Re- 
gala de Stiinte din Belgrad colegului nostru d-1 Pompeiu care a fost ales 
membru corespondent al acestei Academii. 

« In alta ordine de lucran, s'a acordat Premiul de Vitrute Mavtoyeni r 
in valoare de 100.000 lei, din acest an si ati hotarit publicarea unui nou 
premiu din acest fond spre a fi dat in vntoarea sesiune generala ordinara, 

« Ce priveste fondunle noastre am fixat intrebuintarea venitunlor fon,- 
durilor C, G\ Vernescu si Maria Antachi pentru anul viitor; ne-am dat 
consimtamjintul ca 200,000 lei din cei 300.000 donati de Ministerul Aeru- 
lui si Marinei sa se foloseasca de Sectiunea stiintifica, am statornicit apoi 
normele de administrare a fondunlor Josefina Stoicescu, Matei Drft- 
ghiceanu, Amelia Apnhaneanu, Aristita si Qheorghe Stan zis Roman, 
loan C. Michail, Mihail Vqlsan, Felicia Dr, Ratiu, Ing. Ion Teodoreanu, 
Arhitect Petre Antonescu, Prof, Ing. Cristea Otin, Elena (general Perti- 
cari-Davilla, Victor Qeorgescu si Dr, (Jrosovici, reglement^pdu-le. 

«In sf^rsit am dat vot pentru acceptarea legatului testat Institutiunii 
noastre de defuncta Rozina Jitianu si pentru pnmirea daniei manuscn- 
selor r^mase pe urma regretatului nostru coleg Ovid Densusianu, pe care 
ne-a facut-o d-na Elena Puscariu, Asupra pnmini altor legate si dona- 
tiuni s'a autorizat Delegatiunea s3 decida, dupa ce se va putea lamun 
mai de aproape situatia lor, 

« Din grija de a asigura in viitor o cj\t mai bunS administrare a do- 
mennlor agricole si forestiere, s'a ales Comisiunea Bununlor mobiliare 
si imobiliare, Necesitatea instituirii acestei Comisiuni, prevazuta de noul 
nostru Regulament (general, a fost pusi in evidentS si pnn expunerea 
situatiei patrimoniale a Academiei Romdne, pe care am fScut-o intr'un 
raport special prezentat tocmai in vederea alegeni Comisiunii de care e vorba r 

«Preocuparea care ne-a retinut insa mai mult atentiunea a fost far^ 
indoiala alegerea personalitatilor vrednice de a ocupa locunle ramase 
vacante de pe urma incetarii din vieata a colegilor nostri dela Sectiunea 
literara Qct. (Joga, — al carui loc se afla liber inca de acum doi ani — si 
N, Draganu, a cftrui moarte prematura nu i-a ingaduit sj indeplineasca 
nici eel putin un an dela chemarea sa printre noi ca membru activ, 

« Insusindu-ne prin votul nostru propunerea fScuta cu unanimitate 
de voturi de Sectiunea literara, am ales cu mare majoritate de voturi 
pe d-1 Nichifor Crainic membru activ in locul regretatului Oct, Goga r 
A ramas insa neocupat locul regretatului N, Draganu, de oarece nici 
Sectia literarfl in termenul de 8 zile cerut de art. 25 din Statute, nict 



www.digibuc.ro 



240 



$ED1NTA DELA 1 IUNIE ig40 



Colegiul Extraordinar de candidare convocat conform aceluiasi articol, in 
a 10-a zi a sesiunn, pentru a alege pe candidatul de propus votului ple- 
nului, n'au ajuns sft intruneascj| in jurul vreunei din cele trei candidaturi 
propuse in Sectiunea literary votunle cerute de regulament. Acest loc 
a rftmas asa dar, vacant, p£pft la vntoarea sesiune general j| ordinary. 

<\ Printre membni de onoare am trecut din r^ndul membrilor corespon- 
denti pe scrntorul si folkloristul de seamft d-1 Artur Gorovei si pe Rev. 
Pftrinte Vitalien Laurent, Directorul Institutului francez de Studii Bizan- 
tme din Bucuresti. De asemenea am ales membru de onoare pe marele 
sculptor al vremurilor noastre Ivan Mestrovic, realizatorul statuelor Re- 
gilor Carol I si Ferdinand I si pe distinsul scrutor s^rb Iovan Ducid, fost 
ambasador al Jugoslaviei in jara noastrft pflnft acum c^teva zile. In sfftrsit 
tot prmtre membru nostri de onoare am chemat pe unul din cei mai activi 
promoton ai amicitiei italo-romjjne 51 in acelasi timp un distins linguist 
pe d-1 Giulio Bertoni, profesor la Universitatea din Roma si membru 
al Academiei Italiei. 

<\ Printre membru corespondenti rom^ni au fost alesi la Sectiunea 
literarft, in locul devenit vacant prin trecerea d-lui Artur Gorovei printre 
membru de onoare, pe d-1 Alexandra Marcu, profesor de limba si htera- 
tura Italian^ la Universitatea din Capital^, lar la Sectiunea stiintificft pe 
d-nn Ing. N. Caranfil, Ion Atanasiu, profesor de geologie la Universitatea 
din Iasi si Radu Cernfttescu, profesor de chimie la Universitatea din Iasi. 

<\ Aceste alegeri le-ati intregit cu alegerea Biroului Academiei pentru 
anul academic 1940 — 1941, realegjjnd pe d-1 Coleg C. Rftdulescu-Motru 
ca Presedinte si ca Vicepresedinti pentru aceeasi penoadft de timp pe d-nu 
I. Petrovici din partea Sectiunii hterare, Pr. N. M t Popescu din partea 
Sectiunii istorice si Gh. Ionescu-Sisesti din partea Sectiunii stiintifice. 

<\ Am adftugat, in sf^rsit, la aceste alegeri, reinnoirea, prin vot, a man- 
datului d-lui coleg General R. Rosetti de Conservator al Bibhotecu si 
Colectnlor, pentru o nouft penoadft de cinci ani. 

« Un interes cu totul deosebit a fost dat chestiunii jubileului de 75 de am, 
al Institutiunn noastre. In raportul meu asupra lucrftrilor Academiei Ro- 
m^ne din anul expirat, s'a arfttat cj| in anul viitor se implinesc 75 de am 
dela infnntarea Institutiunh noastre. Aceastft insemnatft datft din istoria 
Academiei Rom^ne trebuind sj| fie sarbfttontft, — dupft chibzuite desba- 
ten, s'a conchis eft programul festivitfttilor sft se stabileascft dupft sugestiile 
emise in cursul discutiei si dupft ce vom avea cuv^ntul in aceastft privintft 
al Majestfttn Sale Regelui, ca Patron si Presedinte de Onoare al Institu- 
tiunn noastre. 

<|Potrivit propunerii Sectiunii hterare, Institutiunea noastrft va con- 
sacra in cursul lunii Octomvrie viitor o sedintft pentru comemorarea lui 
Vasile Alecsandri cu prilejul semicentenaralui mortii poetului. Colegii 
nostri d-nn Dim. Caracostea si Nichifor Crainic au fost insftrcinati de Sec- 
Jiune sft rosteascft cuv^ntftrile comemorative, inffttis^nd opera poetului 
sub diferitele ei aspecte. In afarft de aceasta la 22 August, ziua morjii 
marelui poet, se va oficia un parastas la mausoleul din Mircesti. 



www.digibuc.ro 



JJEDINTA DELA I IUNIE 1940 



241 



« In ordinea financial, am dat vot de descjjrcare asupra gestiunii 
Academiei pe anul expirat si am aprobat proiectyl de buget pentru anul 
1940 — 1941, cu un spor exceptional si temporar de scumpete la lefunle 
func$ionanlor, dand in acelasi timp autonzare Delegajiunii sa modifice 
in cursul anului cifrele din buget potrivit imprejurftrilor. In sedinfa de len 
am ales Comisiunea financiarq pentru anul viitor bugetar. 

«Am aprobat si gestiunea pe 1939 §1 proiectyl de buget al Funda- 
Jiunii si spitalului Fundafiunii Famihei « Mjenachem H. Elias » pentru 
anul viitor, menjinqnd mandatele delegajilor nostri in Consihul de con- 
ducere al acelei Funda$iuni. 

«In c^teva seditye ne-am ocupat de perfectarea textelor unora din 
regulamentele noastre. O sedin^ am consacrat-o, astfel, punerii in con- 
cordant^ a Regulamentului Serviciilor Academiei cu prevederile Regula- 
mentului general pentru lucr^rile Academiei. 

«Printre lucr^nle acestei sesiuni se afla si modificarea Regulamen- 
tului premnlor Academiei. Comisiunea insftrcinatft cu intocmirea noului 
regulament, dupq un studiu amqnunjit al problemelor pe care le ridicq 
reglementarea premnlor noastre, a fost de p^rere si plenul a aprobat ca 
votarea acestui regulament sft se amqne la o eventual^ sesiune general^ 
extraordinary sau la vntoarea sesiune general^ ordinary. Intre timp Co- 
misiunea va intocmi anteproiectyl §1 il va distribui d-lor colegi, cu rugft- 
mintea de a-i comunica propunerile sau observatiile Domnnlor lor. 

«0 propunere pentru modificarea Statutelor Ja art. 15, i<? si 18 a fost 
retrasq ; in schimb s'a ad^ugat la art. 57 din Regulamentul General pentru 
lucrqnle Academiei un alineat care hotqrqste remunerarea, dupq anumite 
norme, §1 autonlor din afarq de Academie. Asemenea s'a limitat durata 
comunicqrilor pubhce la aproximativ o jumqtate de orq, pentru expu- 
nerea oralft. 

« Am incheiat lucrftrile in seditya de ast^zi consacratft proclam^rii 
premnlor pe care Instittyiunea noastrft le-a acordat in aceastg sesiune 
potrivit hotftririlor Sec^iunilor §1 propunerilor diferitelor Comisiuni 
speciale ». 

D-l Dr. GR. ANTIPA, relusjnd chestiunea medaliei de aur propusj| de 
D-sa spre a fi infiintatft de Academie pentru distingerea personalit^ilor sau 
lucrftnlor de mare valoare, zice eft aceastft propunere va trebui sft fie votatft 
csjt mai de grabft, eventual chiar intr'o sesiune general^ extraordinary. 
In acelasi timp D-sa e de pftrere ca prima medalie sft fie conferity Aceluia 
care protejeazjj Institu$iunea noastrq, Mjajestjjii Sale Regelui. 

D-l Presedinte C. R^DULESCU-MJOTRU ridicft sedin$a, declared 
inchisft actuala sesiune general^ ordinary. 



16 A. R — Anale. — Tom LX — §cdmtele 1939-1194° 



www.digibuc.ro 



CONCURSURI PENTRU PREMIILE 
ACADEMIEI ROMANE 

PUBLICATE IN 1940 



i. PREMII PENTRU CARJI PUBLICATE 



I. PREMII GENERALE 

1. MARBLE PREMIU NlSTUREL, de 12.000 Lei, se va da in 
sesiunea generala din 1941 unei carti scrise in limba romana, at 
continut de once naturd, care se va judeca mai meritorie printre cele 
publicate dela 1 Ianuarie 1937 pana la 31 Decemvrie 1940. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a carjilor 
propuse pentru acest premiu, este pana la 31 DECEMVRIE 1940. 

NOTA. — In privinta Premiilor Ndsturel se pun in cunostinta publicului 
urm5toarele dispozitiuni din codicilul raposatului C. Nasturel-Herescu: 

« In tot anul Societatea Academica Romana va avea a premia din veni- 
turile Fondului Ndsturel o carte tiparita originals, in limba romana^ 
care se va socoti de cStre Societate ca cea mai bun5 publicatiune aparuti 
in cursul anului; ins5 aceste premii vor fi de doua specii: 

« 1. In trei ani consecutivi, de-a-randul, se va decerne cite un premiu 
de patru mii lei noi, No. 4.000 L. n., minimum, la cea mai buna carte 
apSrutS in cursul anului expirat. 

« 2. Iara in al patrulea an, se va decerne un premiu fix de douasprezece 
mii Lei noi, No. 12.000 L. n., carele se va numi « Marele Premiu Nds- 
turel, operei care va fi judecatS ca pubhcatiunea de cSpetenie ce va fi 
apSrut in cursul celor patru ani precedenti. Acest premiu nu se va putea 
decerne unei lucrari, care va fi obtinut deja unul din premiile anuale, 
decat defalcand dintr'insul valoarea premiului precedent. 



www.digibuc.ro 



PREMII PENTRU CARTI PUBLICATE 



243 



«Operele ce se vor recompensa cu aceasta a doua sene de premii vor 
trata cu preferinta despre materiile urmitoare: 

« a) Scrieri senoase de istorie si de stiintele accesorii ale istoriei, pre- 
ferindu-se cele ating&toare de istoria t3rilor romane; 

< b ) Scrieri de religiune ortodoxa, de morals practice si de f ilosofie ; 

«c) Scrieri de stiinte politice si de economie social!; 

« d) Tratate originate despre stiintele exacte ; 

« e) Scrieri enciclopedice, precum si dictionare de istorie s i de geo- 
grafie, in care si intre si istoria si geografia Romaniei; dictionare generale 
sau partiale de stiinte exacte, de arte si de meseni, de administratiune 
si jurisprudent! si alte asemenea lucrari utile si bine intocmite; 

«f) Carti didactice de o valoare insemnati ca metodl si ca cuprins; 

«g) Dictionare linguistice in limba rom&neascl, mai ales pentru lim- 
bile antice si orientate, adicS limba latin!, eleni, sanscnti, ebraici, arabi, 
turca, slavona veche si allele; 

« h) Pubhcatiuni si lucrari artistice de o valoare serioasl, adici relative 
la artele plastice, arhitectura, sculptura, gravura, pictura si chiar opere 
muzicale serioase, pe care aceste toate Societatea Academics RomanS le 
va putea aprecia, atunci cand isi va intinde activitatea ei fi asupra tu- 
turor matenilor de bele-arte; 

« i) Scrieri de purl literaturS roman3, in prozl si in versuri, precum 
poeme, drame si comedii serioase — mai ales subiecte nationale — si 
orice alte opere de inalt! literaturS. Acestora mai cu seam! a§ dori si 
se acorde uMarele Premtu Ndsturel», cand vor fi judecate ca avand un 
merit cu totul superior, spre a se da astfel o incurajare mai puternic3 
desvoltarii literaturii nationale ». 

2. PREMIUL ASOCIATIUNII CRAIOVENE pentru desvol- 
tarea invatamantului public, de 4.000 Lei, se va da in sesiunea gene- 
rala din 1941, pentru o carte didactic!, in limba romana, aparuta in 
anii 1938 — 1940. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 1940. 

3. PREMIUL N. CHRISSOVELONI, de 2.000 Lei (divizibil), 
se va da in sesiunea general! din 1941, prin comisiune special! de 

membri, celor mai bune lucrari asupra comertului, publicate in 
imba romana, in anii 1938 — 1940. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs, este pan! la 31 DECEMVRIE 1940. 

4. PREMIUL ARHITECT PETRE ANTONESCU, de 15.000 
lei, se va da in sesiunea generala din 1941 unui arhitect roman, care 
va fi contnbuit, prin constructiuni de arhitectura romaneasca, dupa 
planurile sale, la renasterea si piopasirea arhitecturii nationale, prin 
continuarea si adaptarea traditiilor la cerin^ele artei si tehnicei noi, 

16* 



www.digibuc.ro 



244 



CONCURSURI PENTRU PREMILLE ACADEMIEI ROMANE 



Premiul se va putea acorda si tinerilor arhitecti diplomat pentru 
lucrarile de diploma, atunci cand proiectul de constructie, care a 
servit drept teza dc diploma, constitue o conceptie artistica de arhi- 
tectura romaneasca traditionala. 

> 

Termenul pentru depunerea cererilor de inscriere la concurs este pana 
la 31 DECEMVRIE 1940. 

5. PREMIUL GENERAL GEORGESCU TEODOR, de 10.000 
Lei (indivizibil), se va da in sesiunea generala din 1942, celei mai bune 
lucrari cu continut de Drept sau stiinte, aparuta dela 1 Ianuarie 1938 
pana la 31 Decemvrie 1941. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 1941. 

6. PREMIUL « EUFIMIA si WAN ANDREI PROFESORI», 
de 3.500 Lei (divizibil), se va da in sesiunea generala din 1943 celei 
mai bune scrieri continand Predici bisericesti duminicale si ale sdrbdto- 
rilor sfintilor prdznuiti de Sfdnta Bisericd crestind ortodoxd, printre 
cele publicate dela 1 Ianuarie 1939 pana la 31 Decemvrie 1942. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs, este panS la 31 DECEMVRIE 1942. 

7. MARELE PREMIU C. HAMANGIU, de 100.000 Lei se va 
da in sesiunea generala din 1943 celei mai de seama opere de compo- 
zijie: Picturd sau Sculpturd, cese vafi produs in cursul anilor 1938 — 1942. 

Termenul inscrierii la concurs este pana la 31 DECEMVRIE 1942. 

8. MARELE PREMIU C. HAMANGIU, de 100.000 Lei (indivi- 
zibil ) , se va da in sesiunea generala din 1944 celei mai de seama lucrari 
muzicale, opera si simfonie, compusa si executata in cursul anilor 
1938— 1943. 

Termenul inscrierii la concurs este pana la 31 DECEMVRIE 1943. 

NOTA. — In privinta Premiilor C. Hamangiu pentru picturd sau sculpturd 
§i pentru lucrari muzicale se pun in vedere concurentilor urmatoarele reco- 
mandatiuni, in conformitate cu donnta intemeietorului premnlor: 

1 . Lucrarea de pictura sau sculptura sa fie expusa intr'un salon oficial 
sau intr'un local destul de accesibil publicului pentru a putea fi judecatS 
de oncine. 

2. Lucrarea muzicala sii fie o lucrare superioarS ca idee si conceptie, 
de prefennta inspirata de specificul sufletului romanesc fi s5 fi fost 
executata intr'un concert public. 

1 ) Premule Hamangiu, trecute !n actul de donajie in suma de 200 000 lei 
fiecare, au trebuit sa fie tnic^orate la 100.000 lei, din cauza reducerii vemturilor 
fondului Hamangiu. 



www.digibuc.ro 



PREMII PENTRU CARTI PUBLICATE 



245 



9. MARELE PREMIU C. HAMANGIU, de 100.000 Lei (indivi- 
zibil), se va da in sesiunea generala din 1945 celei mai de seama lucrari 
juridice, de filosofie sau de doctrina a Dreptului roman, — de prefe- 
nnta cu subiect din istoria vechiului Drept romanesc public §i privat. 

Pot lua parte la concurs lucrari publicate in cursul anilor 1939 — 1944. 

Se permite sa se depuna la concurs §i lucrari in manuscris. In acest 
caz, din valoarea premiului se va tipari lucrarea premiata, autorul 
acesteia ramanand cu drepturile de autor §i cu restul sumei neintre- 
buin^ate pentru tipanre. 

Termenul depuneni la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs si intr'un exemplar a manuscriselor, este pan5 la 
31 DECEMVRIE 1944. ' 

10. PREMILU ANASTASIE STOLOJANU, de 3.000 Lei, se 
va da in sesiunea generala din 1946 pentru cea mai buna lucrare cu 
cuprins de orice naturd, aparuta dela 1 Ianuarie 1940 pana la 31 De- 
cemvrie 1945, sau pentru o descoperire sau inven^iune efectuata sau 
in curs de efectuare, de un vadit interes general, facuta dela 1 Ianuarie 
1940 pana la 31 Decemvrie 19^5. 

Termenul depuneni la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a lucrarilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE J945. 

II. PREMIILE SECTIUNII LITERARE 

11. MARELE PREMIU C. HAMANGIU, de 100.000 Lei, se ya 
da in sesiunea generala din 1941, celei mai de seama lucrari dramatice 
(drama sau comedie) sau celui mai bun vblum de poezii, printre cele 
publicate in cursul anilor 1935 — 1940. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
rropuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE igqo. 

12. PREMIU L DEMOSTENE CONSTANTINIDE, de 3.000 Lei 
(divizibil), se va da in sesiunea generala din 1941, pentru scrieri de 
hteraturd, filologie sau de artd, care se vor judeca mai meritorii printre 
cele publicate dela 1 Ianuarie 1938 pana la 31 Decemvrie 1940. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare a cartilor 
propuse pentru concurs, este pan5 la 31 DECEMVRIE 1940. 

13. PREMIUL IOAN C. MIHAIL, de 10.000 Lei, se va da in 
sesiunea generala din 1941 pentru cea mai buna lucrare literard, in 
ptozd sau in versuri, din cele publicate dela 1 Ianuarie 1936 pana la 
31 Decemvrie 1940. 

Termenul depuneni, la cancelaria Academiei, in 5 exemplare a cartilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE igqo. 



www.digibuc.ro 



246 



CONCURSURI PENTRU PREMIILE ACADEMIEI ROMANE 



14. PREMIUL ELENA SI GHEORGHE M. VLASTO, de 50.000 
Lei, se va da in sesiunea generala din 1941 penlru opere de picturd. 
(Deciz. 30 Mai 1939). 

Termenul inscrieni la concurs eete pina la 31 DECEMVRIE 1940. 

15. PREMIUL ELENA SI GHEORGHE M. VLASTO, de 50.000 
Lei, se va da in sesiunea generala dm 1941 pentru opere de sculpturd. 
(Deciz. 30 Mai 1939). 

Termenul inscrierii la concurs este pln5 la 31 DECEMVRIE 1940. 

16. MARELE PREMIU C. HAMANGIU, de 100.000 Lei (indivi- 
zibil), se va da in sesiunea generala din 1942, celei mai de seama lucrari 
de criticd hterard, printre cele publicate in cursul anilor 1936 — 1941. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 1941. 

NOTA. — Cu privire la Pr entitle C. Hamangiu pentru roman, lucr&ri 
dratnatice sau volum de poezii si lucrari de criticd literard, se pun in vedere 
concurentilor urmStoarele recomandatiuni, in conformitate cu dorinta inte- 
meietorului premiilor: 

1. Lucrarile de roman si aiba de preferinta subiectul lor luat din 
vieata romaneasca; sa fie de o superioara inaltime morals si s5 fie scrise 
in cea mai curatii si frumoas5 limba romaneasca. 

2. Lucrarile dramatice, in afara de recomandatiunile de mai sus, s& 
fie §i de o deosebita valoare literara pe langa valoarea lor scenica. 

3. Lucrarile de critic^ literarS s5 ajute la indrumarea fi insSnato^irea 
creatiunilor literare romanesti. 

17. PREMIUL STATULUI ELIADE RADULESCU, de 50.000 
Lei, se va da in sesiunea generala din 1942, pentru o scriere literard 
sau de filologie, care se va judeca cea mai mentorie printre cele publi- 
cate in anii 1940 — 1941. 

Termenul depuneru la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs este pan5 la 31 DECEMVRIE 1941. 

18. PREMIUL EC ATERIN A I. C. BOLINTINEANU, de 2.000 
Lei, se va da in sesiunea generala din 1942, celei mai bune publicajiuni 
asupra Educatiei, printre cele aparute in cursul anilor 1940 — 1941. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cSrtilor 
propuse pentru concurs, este pan5 la 31 DECEMVRIE 1941. 

19. PREMIUL ADAMACHI, de 5.000 Lei (divizibil), se va da 
in sesiunea generala din 1942, pentru scrieri de literaturd sau de filo- 
logie cu cuprinsul moral (in infelesul ca sunt excluse numai scrierile 



www.digibuc.ro 



PREMII PENTRU CARTI PUBLICATE 



247 



■contrare moralei), care se vor judeca mai meritorii printre cele publi- 
cate in anii 1939 — 1941. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 1941. 

20. PREMIUL C. RlDULESCU-CODIN, de 3.000 Lei, se va da 
in sesiunea generala din 1942 unei lucrari de folklor cuprinzand fie 
material nou folkloristic adunat de autor, fie mai ales un studiu asupra 
materialului existent, lucrare care se va judeca mai meritorie printre 
■cele publicate in cursul anilor 1939 — 1941. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs, ecte pana la 31 DECEMVRIE 1941. 

21. PREMIUL Dr. CORNEL NICOARA, de 12.000 Lei, se va 
da in sesiunea generala din 1943, pentru o scriere de liter aturd sau de 
jtlologie, care se va judeca mai meritorie printre cele publicate in anii 

1940 — 1942. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a ciirtilor 
propuse pentru concurs, este panS la 31 DECEMVRIE 1942. 

22. MARELE PREMIU C. HAMANGIU, de 100.000 Lei (indivi- 
siibil), se va da in sesiunea generala din 1946 celui mai de seama roman, 
printre cele publicate in cursul anilor 1940 — 1945. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs este pana la 31 DECEMVRIE 1945. 

III. PREMIILE SECTIUNII ISTORICE 

23. PREMIUL LEON GH. PALLADE, de 80.000 Lei (indivi- 
sibil), se va da in sesiunea generala din 194 1 cele mai bune lucrari cu 
caracter economic, aparuta dela 1 Ianuarie pana la 31 Decemvrie 1940. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a lucrarilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 194.0. 

24. PREMIUL ELENA §1 GHEORGHE M. VLASTO, de 50.000 
lei (indivizibil), se va da in sesiunea generala din 1941 pentru lucrdri 
juridice aparute dela 1 Ianuarie 1936 pana la 31 Decemvrie 1940. 

Termenul depunerii la Cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a 
lucrarilor propuse pentru concurs, este pan5 la 31 DECEMVRIE 1940. 

25. PREMIUL ELENA §1 GHEORGHE M. VLASTO, de 
50.000 lei (divizibil), se va da in sesiunea generala din 1941 pentru 
lucrdri juridice aparute dela 1 Ianuarie 1936 plna la 31 Decemvrie 1940. 

Termenul depunerii la Cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a 
lucrarilor propuse pentru concurs, este pSna la 31 DECEMVRIE 1940. 



www.digibuc.ro 



2 4 8 



CONCURSURI PENTRU PREMIILE ACADEMIEI R OMANE 



26. PREMIUL ELENA SI GHEORGHE M. VLASTO, de 
40.000 lei (divizibil), se va da in sesiunea generala din 1941 pentru 
lucrdri juridice aparute dela 1 Ianuarie 1936 pana la 31 Decemvne 1940. 

Termenul depunerii la Cancelaria Academiei, in cinci exemplare, a 
lucranlor propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE ig40- 

27. PREMIUL VASILE PlRVAN, de 30.000 Lei, se va da in 
sesiunea generala din 1941 pentru lucrari tiparite sau descoperiri 
arheologice, cele mai insemnate facute in {ara, printre cele publicate dela 
1 Ianuarie 1939 pana la 31 Decemvrie 1940. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs, este panS la 31 DECEMVRIE 1940. 

28. PREMIUL C. G. VERNESCU, de 50.000 Lei, se va da in 
sesiunea generala din 1941 pentru publicafiuni sociale $i economice 
aparute dela 1 Ianuarie 1936 pana la 31 Decemvrie 1940. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE ig40. 

29. PREMIUL C. G. VERNESCU, de 35.000 Lei, se va da in 
sesiunea generala din 1941 pentru publicatiuni juridice aparute dela 
1 Ianuarie pana la 31 Decemvrie 1940. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE igjo. 

30. PREMIUL STATULUI GHEORGHE ASACHI, de 50.000 
Lei, se va da in sesiunea generala din 1941, pentru o scriere istoricd, 
economicd, juridicd, filosoficd, care se va judeca mai meritorie printre 
cele publicate in anii 1939 si 1940. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 1940. 

31. PREMIUL CAMEREI DE COMERT SI INDUSTRIE Circ. 
I Turnu-Mdgurele, de 15.000 Lei, se va da in sesiunea generala din 
1 941, pentru o lucrare in legatura fie cu economia si productivitatea 
agricola a judetului Teleorman, fie cu istoria si starea lui sociala. 

Pot concura lucrari publicate dela 1 Ianuarie 1936 pana la 31 De- 
cemvrie 1940. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru acest premiu, este pan3 la 31 DECEMVRIE ig40. 



www.digibuc.ro 



PREMII PENTRU CARTI PUBLICATE 



249 



32. PREMIUL Dr. CORNEL NICOARA, de 12.000 Lei (divi- 
zibil), se va da in scsiunea generala din 1941 pentru o scriere istoricd, 
economicd, juridicd, filosoficd, care se va judeca mai meritorie printre 
cele pubhcate in anii 1938 — 1940. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 1940. 

33. PREMIUL EC ATERINA I. C. BOLINTINEANU, de 2.000 
Lei, se va da in sesiunea generala din 1941 celei mai bune lucrari asupra 
ftiintei Dreptului, dintre cele aparute in cursul anilor 1939 — 1940. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a c3r$ilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRJE 1940. 

34. PREMIUL PROFESOR GEORGE VlLSAN, de 15.000 Lei, 
se va da in sesiunea generala din 1941 celei mai bune lucrari geografice 
sau etnografice dintre cele aparute in cursul anilor 1936 — 1940. 

Termenul depunerii la Cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMBRIE 1940. 

35. PREMIUL HAGI VASILE, de 5.000 Lei, se va da in sesiunea 
generala din 1942, pentru scrieri privitoare la comer tul romdn in trecut 
ft in present, publicate in timpul dela 1 Ianuarie 1937 pana la 31 De- 
cemvne 1941. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 1941. 

36. PREMIUL NEUSCHOTZ, de 3.500 Lei, se va da in sesiunea 
generala din 1942 pentru o scriere de istorie, de filosofie sau juridicd, 
care sa va judeca mai meritorie printre cele pubhcate dela 1 Ianuarie 
1939 pana la 31 Decemvrie 1941. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a car- 
tilor propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 1941. 

37. PREMIUL DEMOSTENE CONSTANTINIDE, de 3.000 Lei 
(divizibil), se va da in sesiunea generala din 1942, pentru scrieri sociale 
sau istorice, care se vor judeca mai meritorii printre cele publicate dela 
1 Ianuarie 1939 pana la 31 Decemvrie 1941. 

* Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs, este pan3 la 31 DECEMVRIE 1941. 



www.digibuc.ro 



CONCURSURI PENTRU PREMIILE ACADEMIEI ROMANE 



38. PREMIUL GRIGORE C. ANGELESCU, de 4.000 Lei, se 
va da in sesiunea generala din 1943 pentru o scriere de istorie, de filo- 
sofie sau juridicd, care se va judeca mai meritorie printre cele pubhcate 
dela 1 Ianuarie 1939 pana la 31 Decemvrie 1942. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs este pana la 31 DECEMVRIE ig42. 

39. uSUBVENTIA TRIENALA C. CHIRU», in valoare de 
22.500 lei, se va da in sesiunea generala din 1943 pentru lucrari in 
curs de elaborare sau de desavarsire, spre a permite unui cercetator 
lipsit de mijloace si meritos ca sa-si continue sau sa-si termine o 
lucrare de vadit interes. 

Solicitarea subventiei se face printr'un memoriu adresat, in doua exem- 
plare, Cancelariei Academiei pana la 31 DECEMVRIE 1942, — memoriu in 
care se va arata scopul §1 motivarea lucrarii, starea in care se gaseste si 
destinatia ce se va da sumei primite. 

Notd. — Membrii activi, de onoare si corespondenti ai Academiei nu 
pot solicita subventia. 

Membri activi pot insa — prin depuneri de memorii — propune alti 
cercetatori, care consimt la aceasta in scris, panS in ziua deschiderii sesi- 
unii generale respective (Deciz. 28 Mai 1938). 

40. PREMIUL GH. CHIfU, de 3.000 lei se va da in sesiunea 
generala din 1943 pentru o scriere de istorie, de filosofie sau juridicd, 
care se va judeca mai meritorie printre cele pubhcate dela 1 Ianuarie 
1940 p&na la 31 Decemvrie 1942. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs, este panS la 31 DECEMVRIE 1942. 

41. PREMIUL V. ADAMACHI, de 5.000 Lei (divizibil), se va 
da in sesiunea generala din 1943 pentru scrien istorice, economice, 
juridice, filosofice, cu cuprins moral (in intelesul ca sunt excluse numai 
scrierile contrare moralei), care se vor judeca mai meritorii printre cele 
publicate dela 1 Ianuarie 1940 pana la 31 Decemvrie 1942. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplre, a cartilor 
propuse pentru concurs, este panS la 31 DECEMVRIE 1942. 



IV. PREMIILE SECTIUNII §TIIISrriFICE 

42. PREMIUL I. OROVEANU, de 70.000 Lei, se va da in se- 
siunea generala din 1941 celei mai meritoase lucrari sau descoperiri 



www.digibuc.ro 



tfREMII PENTRU CARTI PUBLICATE 



in stiinta medicala, publicate dela i Ianuarie pana la 31 Decem- 
vrie 1940. 

Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cirtilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 1940. 

43. PREMIUL $TEFAN DEMETRESC U- VERG U, de 10.000 
Lei, se va da in sesiunea generala din 1941 pentru 0 scriere de naturd 
silvicd, care se va judeca mai meritorie printre cele publicate dela 1 
Ianuarie pana la 31 Decemvrie 194.0. 

Termenul depunern la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 1940. 

44. PREMIUL ADINA ft COLONEL PAUL STRAjESCU, de 
-8.800 Lei, se va da in sesiunea generala din 1941 celei mai bune lucrari, 
scrisa in limba romana, tratand o tema, prin care, datorita cercetarilor 
personale experimentale de ordin bacteriologic, fiziologic sau farmaco- 
-dinamic, facute la om sau animale, sa se fi adus o contributiune etio- 
logiei, patogeniei, fizio-patogeniei sau terapeuticei unei afectiuni din 
domeniul medicinei interne. Pot concura lucrari aparute dela 1 Ianuarie 
1938 pana la 31 Decemvrie 1940. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 1940. 

45. PREMIUL PROFESORULUI PETRE ANTONESCU dela 
POLITEHNICA, de 7.000 Lei, pentru promovarea economiei fores- 
tiere romane, se va da in sesiunea generala din 1941 pentru cea mai 
buna lucrare de amenajament aplicata pe teren, cu rezultate satisfa- 
iCatoare, timp de eel putin cinci ani. 

Termenul depunerii lucrarilor la cancelaria Academiei este pana la 31 
DECEMVRIE 1940. 

NOTA. — Concurentilor la acest premiu se pun in vedere urmatoarele 
•dispozitiuni din regulamentul fondului: 

« Tratamentul aplicat p^duni respective va fi codrul, cu tSieri pro- 
gresive sau in forma de ochiuri sau grupe, iar masivele de rasinoase pure 
in amestec de foioase si chiar numai de foioase din regiunea muntoasa 
mai cu seam! dotata cu retea complicate de drumuri sau care se vor crea; 
se va intrebuinta metoda de amenajament zis5 de control a lui Gurnaud- 
Biolley, iar in padunle de stejar pedunculat din regiunea de campie a 
■taxii si anume acolo unde ami de samanta bogati sunt foarte rari, fie din 
cauza inghetunlor tlrzii de pnmavara, fie a atacului insectelor, etc., solul 
fiind in acelasi timp foarte expus inerbarii, in scopul de a se utiliza si anii 
partiali de samanta, se va aplica metoda codrului etajat, cum o numeste 



www.digibuc.ro 



252 



CONCURSURI PENTRU PREMIILE ACADEMIEI ROMANE 



Puton, care a intrebuintat-o intr'o pSdure de fagi din Vosgi sau « futaie 
claire », cum o defineste Huffel, care o preconizeaza pentru padunle de 
stejar din Nord-Estul Franjei aflatoare in condifiile de mai sus, din care 
cauza ii poarta si numele ». 

46. PREMIUL Dr. EM. RIEGLER, de 12.000 Lei, se va da in 
seiiunea generala din 1941 celei mai meritoase lucrari din clinica tera- 
peuticd sau din terapeutica generate, publicata dela 1 Ianuarie 1939 
pana la 31 Decemvrie 1940. 

Termenul depunern la cancelana Academiei, in 5 exemplare, a lucrarilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 1940. 

47. PREMIUL GRIGORE ALEXANDRE SC U, de 5.000 Lei, se 
va da in sesiunea generala din 1941 celei mai bune scrieri din dome- 
niul chimiei aphcate — organica sau anorganica — cu caracter industrial, 
care va fi aparut dela 1 Ianuarie 1934 pana la 31 Decemvrie 1940. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a scrierilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 1940. 

48. PREMIUL DR. VICTOR BABES, de 20.000 Lei, se va da 
in sesiunea generala din 1941, unei lucrari tiparite in limbile romana, 
franceza sau germana, de catre un Roman. Lucrarea se va referi la acele 
subiecte din domeniul medicinei, care vor fi in legatura directa cu 
lucranle defunctului Dr. Victor Babes, fie ca aduc date noua la acele 
constatate de el, fie ca confirma constatarile sale contestate de altii. 

Se pot prezenta la concurs lucrari aparute in decursul anilor 1935 — 
1940. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a lucrSnlor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 1940. 

49. PREMIUL ADAMACHI, de 5.000 Lei (divizibil), se va da 
in sesiunea generala din 1941 pentru scrieri cu continut ftiintific, in 
intelesul stiin^elor exacte (matematica, fizica, chimie, istorie naturala v 
geografie, medicina, inginerie, industrie si stiinte aplicate in genere), 
care se vor judeca mai meritorii pnntre cele publicate in ami 1938 — 1940. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a caitilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 1940. 

50. PREMIUL Dr. CALISTRAT GROSOVICI, de 5.000 Lei, se 
va da in sesiunea generala din 1941 celei mai bune lucrari de medicina 
sau, in lipsa, unei lucrari §tiintifice, printre cele aparute dela 1 Ianuarie 
1938 pana la 31 Decemvrie 1940. 



www.digibuc.ro 



PREMII PENTRU CARf! PUBLICATE 



253 



Lucrarile pot fi publicate in romaneste sau intr'una din limbile : 
franceza, germana, italiana, engleza sau latina. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a lucrarilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 1940. 

51. PREMIUL INGINER ION APRIHANEANU, de 20.000 lei 
se va da in sesiunea generala din 1941 pentru cea mai buna lucrare 
<le Electro-mecanicd, aparuta in ami 1937 — 1940. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a lucra- 
rilor propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 1940. 

52. PREMIUL STATULUI LAZAR, de 50.000 Lei, se va da in 
sesiunea generala din 1942, pentru o scriere cu continut $tiintific, in 
intelesul stiintelor exacte (matematica, fizica, chimie, istorie naturala, 
geografie, medicina, inginerie, industrie si stiintele aplicate in genere), 
care se va judeca mai meritorie printre cele publicate dela 1 Ianuarie 
1940 pana la 31 Decemvrie 1941, sau pentru cea mai importanta inven- 
tiune $tiintificd, facuta dela 1 Ianuarie 1940 pana la 31 Decemvrie 1941. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cSrtilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 1940. 

53. PREMIUL DE ENTOMOLOGIE AL PROFESORULUI 
GH. N. FINTESCU, de 2.500 Lei, se va da in sesiunea generala din 
1942, celei mai bune lucrari care va trata despre una din insectele 
care vatama pomii roditori si fructele lor. Lucrarea va fi facuta sub 
forma de monografie si va fi tratata numai din punct de vedere bio- 
logic si cu aphcatiuni practice relative la starpirea acestor insecte. 
Observatiile biologice vor trebui sa fie facute in tara noastra si relative 
la pomii cultivati de noi. 

Se pot prezenta pentru concurs lucrari aparute dela 1 Ianuarie 1939 
pana la 31 Decemvrie 1941. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs, este panS la 31 DECEMVRIE 1941. 

54. PREMIUL ION TEODOREANU INGINER INSPECTOR 
GENERAL, de 25.000 Lei, se va da in sesiunea generala din 1942 
pentru 0 lucrare originala din domeniul disciplinelor care se predau 
la Faculti^ile de Constructii ft Electro-Mecanicd, sau din acela al 
disciplinelor Aviatie fi Armament. 

Se pot prezenta la concurs lucrari aparute dela 1 Ianuarie 1936 
pana la 31 Decemvrie 1941. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a lucrarilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 1941. 

55. PREMIUL ION TEODOREANU INGINER INSPECTOR 
GENERAL de 25.000 Lei, se va da in sesiunea generala din 1942 



www.digibuc.ro 



254 



CONCURSURI PENTRU PREMIILE ACADEMIEI ROMANE 



pentru cea mai buna lucrare relativa la boalele respiratorii, in special 
tuberculoza. 

Se pot prezenta la concurs lucrari aparute dela i lanuarie 1936 
pana la 31 Decemvrie 1941. 

Termenul depuneni la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a lucrarilor 
propuse pentru • concurs, este panS la 31 DECEMVRIE 1941. 

56. PREMIUL VICTOR GEORGESCU, de 5.000 lei, se va da 
in sesiunea generala din 1942 pentru cea mai buna lucrare de Chimie- 
facuta in Romania, privind in special utilizarea industrials a materiei 
prime indigene, aparuta in cursul anilor 1936 — 1941. 

Termenul depuneni la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a lucrarilor 
propuse pentru concurs, este pana la 31 DECEMVRIE 1941. 

57. PREMIUL Dr. CORNEL NICOARA, de 12.000 lei, (divizibil) r 
se va da in sesiunea generala din 1942 pensru scrieri cu continut stiin- 
\ific, in intelesul stiintelor exacte (matematica, fizica, chimie, istorie 
naturala, geografie, medicina, inginerie, industrie si stiintele aplicate irn 
genere), care se vor judeca mai meritorii printre cele publicate in anii 
I939—I94I- 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemlpare, a cartilor 
propuse pentru concurs, este pina la 31 DECEMVRIE 1941. 

58. PREMIUL DEMOSTENE CONS TANTINIDE, de 3.000 Lei, 
(divizibil) , se va da in sesiunea generala din 1943, pentru scrieri cu 
continut stiintific, care se vor judeca mai meritorii printre cele publicate 
dela 1 lanuarie 1940 pana la 31 Decemvrie 1942. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a cartilor 
propuse pentru concurs, este pan5 la 31 DECEMVRIE 1942. 

59. PREMIUL ILIE R. BOROSIU, de 5.000 Lei, se va da in 
sesiunea generala din 1944 celei mai bune lucrari de medicina chirur- 
gicald, publicata in decursul anilor 1938 — 1943, in romaneste sau in- 
tr'una din limbile: franceza, germana, engleza, italiana sau latina. 

Termenul depunerii la cancelaria Academiei, in 5 exemplare, a lucrarilor 
propuse pentru concurs, este pani la 31 DECEMVRIE X943. 

* ^ * 

NOTA. — Se pun in vedere concurentilor urmatoarele articole din Re- 
gulamentul pentru premiile literare, istorice ft stiintifice, votat de Academic 
la 8 Martie 1906 cu modificarile aduse la 27 Mai 1919, la 26 Mai 1924, la 27 
Mai 1930 si 16 Mai 1933: 

0 Art. 4. Operele publicate vor f i prezentate la concurs in cate 5 exem- 
plare, depuse cu o cerere scrisS si semnatS de autor sau de un membni 



www.digibuc.ro 



PREMII PENTRU C&RJI PUBLICATE 



255 



activ ori corespondent al Academiei, cerere in care se va arata totdeauna 
anume premiul la care concureazS. 

« Orice membru activ al Academiei poate propune spre premiare o 
lucrare aparuta pana 1 la finele anului precedent, pe care o socoteste c& 
merita sa fie luata in considerare. Propunerea fdcutd cu adeziuuea auto- 
rului, visofitd de un raport motivat scris si de 5 exemplars ale lucrdrii, 
va fi adusa la cunostinta tuturor membnlor Comisiunii respective sau 
Sectiunilor eel mai tarziu in primele trei zile ale sesiunii ordinare a Aca- 
demiei, aratandu-se premiul pentru care se face propunerea. 

« Un autor nu poate prezenta in acelasj an aceeasi scnere la mai multe 
premii, nici mai multe scrieri la difente premii. 

« O scnere prezentata la un premiu nu mai poate fi mutata la altul 
dupa trecerea termenului de prezentare (31 Decemvrie), fixat in art. 3. 
Aceastd mufare se poate face in:d prin deciziunea Sectiumi sau Comi- 
siunii care decide antfra acorddrii premitlor. 

« Art. 5. O scriere prezentata intr'un an la un premiu §i nepremiata 
poate fi prezentata in ami urmatori la concursul aceluiasi sau al altui 
premiu, numai daca este preinnoita in parti esentiale in noua editiune, 
publicata de autor in vieatS. 

« Art. 6. Operele publicate de Academie, facute din initiativa sau cu 
ajutorul ei, nu pot fi admise la concursul premiilor. De asemenea nu pot 
fi admise la concurs opere postume. 

« Art. 7. La concursul premiilor poate fi admisa nu numai o operi 
intreagS, ci s,i parte dintr'o opera cu conditiune ca aceasta parte sS fie 
complete. 

« Art. g. La premiile Nasturel — conform testamentului — pot fi ad- 
mise numai scrieri in limba romana; la premiile Eliade-Rddulescu, Lazdr, 
Adamachi, sunt admise si opere scrise de autori romdni sau strdini intr'una 
din limbile latind, italiand, francezd, germand sau englezd, dacd intreg cu- 
prinsul operei va trata despre pdmdntul sau neamul romdnesc, despre istoria, 
limba sau literatura romdneascd. 

<tArt. jo. Traducerile din limbi straine in limba romana pot fi pre- 
miate numai daca 1 sunt facute de pe operele clasice si, prin dificult&tile 
invinse ale unei perfecte traduceri in versuri romanesti, vor constitui 
adevSrate opere literare ale limbii romane ori — prin anexarea de expli- 
cari si note stiintifice cu totul proprii traducatorului — i§i vor fi insusit 
mentele unei lucrari originale in limba romana. 

<iArt. 11. Toate lucrarile, fie tiparite, fie manuscrise, prezentate la 
vreunul din premiile Academiei, trebue sa fie scrise cu ortografia Aca- 
demiei. 

*Art. 12. Operele publicate anonime sau pseudonime vor putea fi 
admise la concurs, iar autorii, spre a primi premiile acordate vor trebui 
sa probeze proprietatea lor ». 



www.digibuc.ro 



2. PREMII PENTRU LUCRARI PUSE 
LA CONCURS CU SUBIECTE DATE 



I. PREMIILE SECJIUNII LITERARE 

1. PREMIUL STATULUI ELIADE RADULESCU, de 50.000 lei, 
se va da in sesiunea generala din 1941 celei mai bune lucrari prezen- 
tate in manuscris tratand subiectul : 

Gheorghe Barit, cu bibliografia analiticd a periodicelor conduse de el. 
(Deciz 20 Mai 1939). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pana la 3 1 DECEM- 
VRIE 1940. 

2. PREMIUL G-RAL CONSTANTIN $i MARIA BURGHELE, 
de 4.000 Lei, se va da in sesiunea generala din 1941, celui mai bun 
manuscris de compunere literard, istoricd sau didacticd, avand drept 
principal scop raspandirea si cultivarea in sufletul poporului nostra 
a frumoaselor principii de morala crestina. (Deciz. 24 Mai 1929). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pana la 31 DECEM- 
VRIE 1940. 

3. PREMIUL V. ADAMACHI, de 5.000 Lei, se va da in sesiunea 
generala din 1941 celei mai bune lucrari in manuscris, tratand subiectul: 

Bibliografia analiticd a revistei « Familia » din Oradea. (Deciz. 24 
Mai 1938). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pana la 3 1 DECEM- 
VRIE 1940. 

4. PREMIUL ALEXANDRU WAN CUZA, de 6.000 Lei, se va 
da in sesiunea generala din 1941 celei mai bune lucrari in manuscris 
cu subiectul: 

Traducerile romdne$ti in versuri din teatrul francez. (Deciz. 24 Mai 
1938). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pana la 31 DECEM- 
VRIE 1940. 



www.digibuc.ro 



PREMII PENTRU LUCRARI CU SUBIECTE DATE • 2 §J 

5. PREMIUL TH. D. SPERANflA, de 10 000 lei, se va da in 
sesiunea generala din 1941 celei mai bune lucrari in manuscris, care 
va trata subiectul: 

Simtul psihologic si spiritul satiric in opera lui Th, D, Sperantia. 
(Deciz. 21 Aprilie 1939) 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pana la 31 DECEM- 
VRIE 1940. 

6. PREMIUL NASTUREL, de 5 000 lei, se va da in sesiunea 
generala din 1942 celei mai bune lucrari prezentate in manuscris cu 
subiectul : 

Ortografia romdnd (principii de orientare). (Deciz. 20 Mai 1939). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pana la 31 DECEM- 
VRIE 1941. 

7. PREMIUL PRINCIPESA ALINA STIRBEI, de 8.500 Lei, 
se va da in sesiunea generala din 1942 celei mai bune lucrari prezen- 
tate in manuscris cu subiectul: 

Ideile directive ale proiectelor de reformd scolard in Romdnia dela 1866. 
(Deciz. 24 Mai 1938). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pana la 31 DECEM,- 
VRIE 1941. 

8. PREMIUL STATULUI ELIADE RADULESCU, de 50.000 
Lei, se va da in sesiunea generala din 1943 celei mai bune lucrari pre- 
zentate in manuscris tratand subiectul: 

Neologismul in limba romdnd dela 1800 ( istoric, tendinte, criticd si 
glosar). (Deciz, 27 Mai 1939). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pana la 31 DECEM- 
VRIE 1942. 

9. PREMIUL STATULUI ELIADE RADULESCU, de 50.000 
lei, se va da in sesiunea generala din 1943 celei mai bune lucrari in 
manuscris, tratand subiectul: 

Studiu critic comparativ asupra traducerilor evangheliilor, dela Cored 
pdnd astdzi. (Deciz. 27 Mai 1939). 

Notd, — Se va tinea seama de isvorul slavon, grecesc si latin. Lucrarea 
va avea un glosar comparativ, avand ca baz3 textul grecesc. 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pana la 31 DECEM- 
VRIE 1942. 

17 A R — Anale. — Tom LX — Sedintele 1939 — 1940 



www.digibuc.ro 



CONCURSURI PENTRU PREM1ILE ACADEMIEI ROMANE 

io. PREMIUL AT. TONCOVICEANU, de 1.000 Lei, se va da 
in sesiunea generala din 1943 celei mai bune lucrari prezentate in ma- 
nuscris, tratand subiectul: 

Folklorul unui sat. (Deciz. 31 Mai 1940). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pan3 la 31 DECEM- 
VRIE 1942. 



II. PREMIILE SECTIUNII ISTORICE 

11. PREMIUL ALEXANDRU WAN CUZA, de 20.000 Lei, se 
va da in sesiunea generala din 1941 sau in oricare sesiune urmatoare, 
celei mai bune lucrari scrise in limba romana despre: 

Istoria Romdnilor dela Aurelian pdnd la fundarea Principatelor. 

Punctele de capetenie ale programului sunt cele urmatoare: 

1. Teritoriul colonizatiunii romane in tarile din dreapta fi din stanga Du- 
narii de jos. 

2. Teoriile vechi si noi despre originea fi locuintele Romanilor in cursul 
evului mediu. 

3. Migratiunea popoarelor in tarile dunarene §i inrauririle reciproce dintre 
barbari si elementul roman, dela parasirea Daciei Traiane pana la infiin- 
tarea Imperiului bulgar. 

4. Romanii §i Bulgarii in timpul Imperiului bulgar §i al celui romano-bulgar 
si relatiunile lor cu popoarele din stanga DunSrii. 

5. Originea Principatelor Romane. 

Lucrarea va fi intemeiatS pe un studiu cat mai amanuntit §i con§tiincios 
al izvoarelor antice §i medievale: auton, inscriptiuni, documente §i orice 
resturi ale vechimii, utilizandu-se fi toponimia, limba, fi in genere orice fan- 
tan£ ce ar putea contnbui la lamurirea chestiunii. 

— (Deciz. 5 Apnlie 1900 fi 25 Martie 1904). 

Termenul prezentani manuscriselor la concurs este pana la 31 DECEM- 
VRIE 1940. 

12. MARELE PREMIU REGELE FERDINAND, de 10.000 Lei, 
se va da in sesiunea generals din 1941 pentru cea mai buna lucrare 
despre : 

Vieata si faptele lui Tudor Vladimirescu si starea sociald si culturald 
din timpul sau. (Deciz. 7 Iunie 1921). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pana la 31 DECEM- 
VRIE 1940. 



www.digibuc.ro 



PREM1I PENTRU LUCRARI CU SUBIECTE DATE 2 Ijg 

13. PRE M JUL BASARABIEI IN MEMORIA LUI I. C. BRA- 
TJANU, in efecte, de nominal Lei 6.500 si 4.004 Lei in numerar, se 
va da in sesiunea generals din 1941 pentru cea maj buna lucrare despre: 

Jstoria apdrdrii drepturilor Romdniei asupra Basarabiei si rolul oame- 
nilor de Stat ai Romdniei in aceastd luptd. — (Deciz. 6 Iunie 1923). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pana la 31 DECEM- 
VRIE 1940. 

14. PREMIUL GENERAL R. ROSETTI, de 5.000 Lei, se va da 
in sesiunea generala din 1941 pentru cea mai buna lucrare cu subiectul: 

Figuri mai caracteristice din Rdzboiul Independentei din i8yy — j8. 
(Deciz. 31 Mai 1928). 

Termenul depunerii manuscriselor la concurs este pana la 31 DECEM- 
VRIE 1940. 

15. Un premiu de 2.000 Lei, oferit de d-1 Mihail Pizanty, se va da 
in sesiunea generala din 1941, pentru cea mai bunS lucrare, care va 
trata subiectul: 

Problema exportului cerealelor romdnesti in debuseurile naturale in 
raport cu concurenta cerealelor strdine. — (Deciz. 28 Mai 1936). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pan£ la 31 DECEM- 
VRIE 1940. 

16. PREMIUL EPISCOPIEI ARGESULUI, de 10.000 Lei, se va 
da in sesiunea generala din 1942, pentru cea mai buna lucrare cu 
subiectul : 

Istoria Episcopiei Argepilui. (Deciz. 31 Mai 1940). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pana la 31 DECEM- 
VRIE 1941. 

17. PREMIUL EPISCOPIEI HUSILOR, de 20.000 lei, se va 
da in sesiunea generala din 1941 celei mai bune lucrari cu subiectul: 

Istoria Episcopiei Hustlor. (Deciz. 17 Mai 1938). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pana la 31 DECEM- 
VRIE 1940. 

18- PREMIUL COMITETULUI NATIONAL COOPERATIST, 
de 30.000 Lei, se va da in sesiunea generala din 1941, celui mai bun 
manuscris despre: 

Cooperate. (Deciz. 16 Aprilie 1937). 

Manuscrisul va cuprinde trei parti: 

1. Scurt istoric al Cooperatiei in Romania intregita. 

17* 



www.digibuc.ro 



z6o 



CONCURSURI PENTRU PREMULE ACADEMIEI ROMANS 



2, Scarta privire asupra starii actuale a cooperativelor la noi, cu 
aratarea celor care au o fireasca desvoltare. 

3. Sistemul de cooperative care ar fi mai folositor si mai natural 
in Romania, bizuit pe particularitatile economice si etnice ale tarii. 

Manuscrisul va corespunde uneicarti, format obisnuit, cu eel mult 
300 pagine de tipar. 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pan5 la 31 DECEM' 
VRIE 1940. 

19. PREMIUL AT. TONCOVICEANU, de 1.000 Lei, se va da 
in sesiunea generala din 1941, pentru cea mai buna lucrare cu subiectul: 

Monografia elementului romdnesc tntr'o localitate ordsdneascd din Ar* 
deal. — (Deciz. 19 Mai 1938). 

Termenul prezentani manuscriselor la concurs este pana la 31 DECEM- 
VRIE 1940. 

20. PREMIUL MINISTERULUI CULTELOR SI ARTELOR, 
de 50.000 Lei, se va da in sesiunea generala din 1942 pentru cea mai 
buna lucrare cu subiectul: 

Biografii de ierarhi din sec. XVII, — (Deciz. 30 Mai 1940). 

Termenul prezentani manuscriselor la concurs este panS la 31 DECEM- 
VRIE 1941. 

21. PREMIUL STATULUI GH. ASACHI, de 50.000 Lei, se 
va da in sesiunea generala din 1942 pentru cea mai buna lucrare cu 
subiectul : 

Contnbutiunea Romdnilor dm Banat in veacul al XlX-lea la progresul 
Statului romdn.. — (Deciz. 27 Mai 1940). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pana la 31 DECEM- 
VRIE 1941. 

22. PREMIUL V. ADAMACHI, de 5.000 Lei, se va da in sesiunea 
generala din 1942 pentru cea mai buna lucrare cu subiectul: 

Liter atura de recomandatii ( morale ) la Romdni in tntdia jiimdtate a 
secolului al XlX-lea. — (Deciz. 19 Mai 1938). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pana la 31 DECEM- 
VRIE 1941. 

23. PREMIUL G. SAN MARIN, de 2.000 Lei, se va da in sesiu- 
nea generala din 1942 pentru cea mai buna lucrare cu subiectul: 



www.digibuc.ro 



FREMII PENTRU LUCRARI CU SUBIECTE DATE 



26l 



Directivele economice-politice ale lui Dionisie P. Martian. — (Deciz. 
19 Mai 1938). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este paniS la 3 1 DECEM- 
VRIE 1941. 

24. PREMIUL WAN si EMILIA Dr. RAJIV, de 25 000 lei, se 
va da in sesiunea generala dm 1942 pentra cea mai buna lucrare cu 
subieclul : 

Vieata si activitatea D-rului loan Ratiu si a sotiei sale Emilia. — 
(Deciz. 27 Mai 1940). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pana la 31 DECEM- 
VRIE 1941. 

25. PREMIUL NASTUREL, de 5.000 Lei, se va da in sesiunea 
generala din 1943, pentru cea mai buna lucrare cu subiectul: 

Studiu asupra istoriei orasului Lugoj. — (Deciz. 27 Mai 1940). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este panS la 31 DECEM- 
VRIE 1942. 

III. PREMIILE SECJIUNII §TIINTIFICE 

26. PREMIUL STATULUI GH. LAZAR, de 50.000 lei, se va da 
in sesiunea generala din 1941 petru cea mai buna lucrare tratand su- 
biectul : 

Despre biologia si migratiuntle scrumbiei albastre ( Scomber scombrus ) 
in apele Mdrii Negre. (Deciz. 27 Mai 1939). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pana la 31 DECEM- 
VRIE 1940. 

27. PREMIUL NASTUREL, de 5.000 Lei, se va da in sesiunea 
generala din 1941 celei mai bune Iucrari cu subiectul: 

Studii fitogeografice si ecologice asupra unei asociatii halofite din 
fard. — (Deciz. 23 Mai 1938). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pana la 31 DECEM- 
VRIE 1940. 

28. PREMIUL ANASTASIE FETU, de 3.000 Lei, se va da in 
sesiunea generala din 1941 celei mai bune Iucrari cu subiectul: 

Un manual cu subiect din Stiintele Naturale pure sau aplicate. — (De- 
ciz. 23 Mai 1938). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs est* pan5 la 31 DECEM- 
VRIE 1940. 



www.digibuc.ro 



2 g 2 CONCURSURI PENTRU PREMIILE ACADEMIEI ROMANE 

29. PREMIUL GENERAL WAN CARP fi MARIA CARP, de 
7.000 Lei, se va da in sesiunea generala din 1942 pentru cea mai bun5 
lucrare cu subiectul: 

Metode de luptd contra secetei in Romdnia. — (Deciz. 23 Mai 1938). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pin5 la 31 DECEM- 
VRIE 1941. 

30. PREMIUL AT. TONCOVICEANU, de 1000 lei, se va da in 
sesiunea generala din 1942 pentru o lucrare cu subiectul: 

Studiul sistematic ft fitogeografic al unei regiuni din fard. (Deciz. 
27 Mai 1939). 

Termenul prezent2ri manuscriselor la concurs este pan5 la 31 DECEM- 
VRIE 1941. 

31. PREMIUL Dr. VICTOR BABE$, de 20.000 lei, se va da in 
sesiunea generala dm 1943 pentru o lucrare cu subiectul: 

Variantele virusului tabic; histopatologie ft imunitate. — (Deciz. 28 
Mai 1940). 

Termenul prezentarii manuscriselor la concurs este pana 1 la 31 DECEM- 
VRIE 1942. 



IV. PREMII SPECIALE 

32. PREMIUL TOMA ft IOAN N. SOCOLESCU, de 10.000 Lei, 
se va da in sesiunea generala din 1943, celei mai bune lucrari cu subiectul : 

Constructiuni civile rurale, concepute, studiate ft realizate ca opere de 
arhitecturd romdneascd. — (Deciz. 7 Iunie 1940). 

Termenul prezent&rii lucrarilor la concurs este pan5 la 31 DECEM- 
VRIE 1942. 

* 

* * 

NOTA. — Concurentilor la premiile cu subiecte date se pun in vedere 
urmStoarele articole din Regulamentul Premiilor Academiei: 

iArt. 19. Manuscrisele se vor prezenta la concurs in termenul fixat 
in art. 3 (panSi la 31 Decemvrie), fkr5 nume de autor, purtand 0 devizS 
sau motto; ele vor fi insotite de un phc sigilat, pe care va fi reprodusS 
deviza sau motto din fruntea manuscrisului si in care se va afla inchis 
numele autorului. Acest phc se va deschide numai dac5 lucrarea va fi 
premiata. 

< Manuscrisele, care nu vor fi scrise curat ?i lizibil, nu vor fi luate in 
cercetare. 



www.digibuc.ro 



PREMII PENTRU LUCRARI CU SUB1ECTE DATE 



263 



nArt. 21. Valoarea premiului acordat unei lucrari in manuscris se va 
numara autorului numai dupS ce lucrarea va fi tiparitS. 

«Art. 22. Manuscrisele nepremiate vor fi restituite autorilor, cari le 
vor cere si isi vor dovedi proprietatea la cancelaria Acidemiei prin des- 
chiderea plicului cu numele lor; manuscrisele nereclamate in timp de 
un an dela pronunjarea rezultatului, vor r&manea proprietatea Academiei 
si vor fi incorporate in Biblioteca, in colectiunea manuscriselor ». 



Se atrage atenfiuuea efi, In eonlormitate en decizinnea InatS in sedin(a dels 
22 Mai 1932 si cn decizinnea Delegatiunli Academiei dela 23 Innie 1933, Aca- 
demia RomanS nn va plfitl premille pnblicate decat dupi Incisarea Tenitnrilor 
dela fondnrile respectire. 



www.digibuc.ro 



www.digibuc.ro 



ACADEMIA ROMANA 

LA i IUNIE 1940 



DELEGA TIUNEA 

Presedintele Academiei Romane RADULESCU-MOTRU, C. 

Vice-presedinji : din Sectiunea Literara . . PETROVICI, I. 

dm Sectiunea Istorica POPESCU, Pr. N. M. 

dm Sectiunea Stnntifica . IONESCU-SISESTI, Gh. 

Secretar general (pe 7 am, 1939; — I 94&) • LAp£)DATU, Alex. 

MEMBRII ACTIVI 
I. SECTIUNEA LITERARA 

Presedinte: CIOBANU, St. (Bucuresti). — Ales la 10 Octomvne 1918. 
Vicepresedmte : REBREANU, Liviu (Bucuresti). — Ales la 25 Mai 1939. 
Secretar: (pe 7 ani, 1937 — 1944): CAPIDAN, Th. (Buc.) — Ales la 23 Mai 

1935- * 
BLAGA, Lucian (Cluj). — Ales la 28 Mai 1936. 

BRATESCU-VOINESTI, I. Al. (Bucuresti). — Ales la 10 Octomvne 1918. 

CARACOSTEA, Dim. (Bucuresti). — Ale's la 26 Mai 1938. 

CRAINIC, Nichifor (Bucuresti). — Ales la 20 Mai 1940. 

ENESCU, George (Bucuresti). — Ales la 27 Mai 1932. 

MURNU, Gh. (Bucuresti). — Ales la 4 Iunie 1923. 

PETRASCU, Gh. (Bucuresti). — Ales la 27 Mai 1936. 

PETROVICI, I. (Bucuresti). — Ales la 24 Mai 1934. 

PUSCARIU, Sextil (Cluj) — Ales la 19 Mai 1914. 

RADULESCU-MOTRU, C. (Bucuresti). — Ales la 4 Iunie 1923. 

SADOVEANU, Mihail (Iasi) — Ales la 1 Iunie 1921. 

Loc vacant. 



II. SECTIUNEA ISTORICA 

Presedinte : RAD ULESC U, Andrei (Bucuresti). — Ales la 2 Iunie 1920. 
Vicepresedmte : POPESCU, Preot Nicolae M. (Bucuresti). — Ales la 5 
Iunie 1923. 



www.digibuc.ro 



266 



PERSONALIS ACADEMIEI ROMANE 



Secretar: (pe 7 ani, 1938 — 1945): ROSETTI, General Radu (Bucuresti). — 

Ales la 24 Mai 1934. 
BANESCU, Nicolae (Bucuresti). — Ales la 23 Mai 1936. 
CUZA, A. C. (Iasi). — Ales la 25 Mai 1936. 
DRAGOMIR, Silviu (Bucuresti). — Ales la 25 Mai 1928. 
GUSTI, Dim. (Bucuresti). — Ales la 4 Iunie 1919. 
IORGA, Nicolae (Bucuresti). — Ales la 26 Mai 1910. 
LApfiDATU, Alexandra (Bucuresti). — Ales la 10 Octomvrie 1918. 
LUPAS, loan (Cluj). — Ales la 17 Mai 1916. 
MEHEDINTI, Simeon (Bucuresti). — Ales la 19 Mai 1915. 
NEGULESCU, P. P. (Bucuresti). — Ales la 23 Mai 1936. 
NISTOR, loan I. (Cernauti), — Ales la 19 Mai 1915. 
SLAVESCU, Victor (Bucuresti). — Ales la 20 Mai 1939. 
TITULESCU, Nicolae (Bucuresti). — Ales la 28 Mai 1935. 



III. SECflUNEA §TIINfIFICA 

Presedinte: ANTIPA, Grigore (Bucuresti). — Ales la 14 Mai 1910. 
Vicepresedinte : POMPEIU, Dimitrie (Bucuresti). — Ales la 24 Mai 1934. 
Secretar : (pe 7 ani, 1939 — 1946) : SAVULESCU, Traian (Bucuresti). — Ales 

la 25 Mai 1936. 
BOGDAN, Petre (Iasi). — Ales la 4 Iunie 1926. 
CIUCA, Dr. M. (Bucuresti).— Ales la 24 Mai 1938. 
INCULE'T, Ion (Iasi). — Ales la 10 Octomvrie 1918. 
IONESCU-SISESTI, Gh. (Bucuresti). — Ales la 25 Mai 1936. 
MACOVEI, Gh. (Bucuresti). — Ales la 22 Mai 1939. 
MRAZEC, Ludovic (Bucuresti), — Ales la 11 Aprihe 1905. 
PARHON, C. I. (Bucuresti). — Ales la 22 Mai 1939. 
RACOVlfA, Emil, (Cluj). — Ales la 2 Iunie 1920. 
SIMIONESCU, loan (Bucuresti). — Ales la 18 Mai 1911. 
SPACU, Gh. (Bucuresti). — Ales la 25 Mai 1936. 
VASILESCU KARPEN, N. (Bucuresti). — Ales la 6 Iunie 1923. 
VOINOV, Dim. (Bucuresti). — Ales la 1 Iunie 1927. 



www.digibuc.ro 



MEMBRII DE ONOARE 



M. S. CAROL II, Regele Romdmei, 

Membru de onoare, 17 Mai 1921 
Presedinte de onoare 51 Protector al Academiei Romane 

8 Iunie 1930 

M. S. VICTOR EMANUEL III, Regele Italiei, al Albaniei 
§1 Imparat al Etiopiei, 
6 Martie 1890 

A. S. R. NICOLAE, Principe al Romdmei, 
28 Mai 1929 

ACHARD Charles (Paris).— Ales la 27 Mai 1932. 
ANGELESCU Dr. Const. (Bucuresti).— Ales la 24 Mai 1934. 
ANTONESCU Petre (Bucuresti).— Ales la 30 Mai 1936. 
BALDACCI Antonio (Bologna. — Ales la 29 Mai 1913. 
BALTHAZARD Dr. V. (Paris). —Ales la 11 Iunie 1919. 
BliDIER Joseph (Pans). — Ales la 11 Iunie 1919. 
BENE§ Edouard (Praga). — Ales la 30 Mai 1934 
BERTHELOT Daniel (Paris). — Ales la n Mai 1919. 
BERTONI Giuho (Roma). — Ales la 25 Mai 1940. 
BRUNSCHVICG Leon (Paris). — Ales la 31 Mai 1935. 
BOREL Emile (Pans). — Alas la 24 Mai 1934. 
BOMPIANI Enrico (Roma). —Ales la 26 Mai 1936. 
CAGNAT Rend (Pans). — Ales la 10 Iunie 1926. 
CANCICOV Mircea (Bucuresti) — Ales la 22 Iunie 1937. 
CARADJA Aristide (Grumazesti). — Ales la 28 Mai 1930. 
CARCOPINO Jerome (Paris). — Ales la 8 Iunie 1926. 
CARTAN E"lie (Paris). — Ales la 27 Mai 193 1. 
CAULLERY Maurice (Paris). — Ales la 28 Mai 1928. 
CAYEUX Lucien (Pans). — Ales la 26 Mai 1936. 
CHALOUPECKY W. (Bratislava). — Ales la 31 Mai 1938. 
CHARLETY Ssbastien (Paris). — Ales la 31 Mai 1935. 
CIOTORI D. N. (Londra).— Ales la 26 Mai 1936. 
CLARK Dr. Charles Upson (New Haven, U. S. A.)— Ales la 26 
Mai 1923. 

COTTON Aime" (Paris).— Ales la 31 Mai 1938. 



www.digibuc.ro 



268 



MEMBRII DE ONOARE 



CROCE Benedetto (Neapol). — Ales la 12 Iunie 1921. 

CUMONT Franz (Bruxelles). — Ales la 10 Iunie 1926. 

DANAlLA N. (Bucuresti). — Ales la 29 Mai 1939. 30 

DANIELOPOLU Dr. D. (Bucuresti).— Ales la 31 Mai 1938. 

DAVID Emanuel (Bucuresti). — Ales la 25 Mai 1936. 

DE LA RONCIERE Charles (Paris).— Ales la 7 Iunie 1919. 

DELEHAYE Pr. Hippolyte (Bruxelles). — Ales la 12 Iunie 1924. 

DEL VECCHIO Giorgio (Roma).— Ales la 29 Mai 1933. 35 

DE MARTONNE Emmanuel (Paris).— Ales Corespondent la 26 Mai 

1912, de onoare la 7 Iunie 191 9. 
DE SANCTIS Gaetano (Roma).— Ales la 12 Iunie 1924. 
DIEHL Charles (Pans). — Ales la 11 Iunie 1919. 
DOLGER Franz (Munchen). — Ales la 31 Mai 1939. 
DONICI Nicolae (Dubosarii-Vechi). — Ales la 23 Mai 1922. 40 
DRAGOMIRESCU Mihail (Bucuresti).— Ales la 4 Iunie 1938. 
DUClC Iovan (Belgrad). — Ales la 30 Mai 1940. 
DUMAS Georges (Paris). — Ales la 25 Mai 1933. 
FERMI Enrico (Roma), — Ales la 4 Iunie 1938. 

FOCILLON Henri (Lyon). — Ales Corespondent la 1 Iunie 1922, 

de onoare la 8 Iunie 1926. 45: 
GfiNY Fr. (Nancy). — Ales la 31 Mai 1935. 
GHEORGHIU Vasile (Cernauti).— Ales la 31 Mai 1938. 
GHI C A-B UDESTI N. (Bucuresti).— Ales la 28 Mai 1937. 
GINI Corrado (Roma). — Ales la 4 Iunie 1938. 

GOROVEI Artur (Folticeni). — Ales Corespondent la 28 Mai 1915, 
ce onoare la 25 Mai 1940. 50- 

GREGOIRE Henri (Bruxelles).— Ales la 3 Iunie 1938. 

GRIGNARD Victor (Lyon).— Ales la 11 Iunie 1925. 

GUILLET Leon (Pans).— Ales la 27 Mai 193 1. 

HARTLEY Sir Charles (Londra) — Ales la 16 Apnhe 1907. 

HEISENBERG W. (Leipzig).— Ales la 31 Mai 1938. 55 

JACOB Charles (Paris).— Ales la 27 Mai 1938. 

JOSSERAND L. (Lyon).— Ales la 4 Iunie 1938. 

KENYON Sir Frederic (Londra). — Ales la 12 Iunie 1924. 

KOLBENHEYER Erw-n Guido (Munchen) — Ales la 31 Mai 
1939 

KROFTA Camil (Praga).— Ales la 3 Iunie 1938. 6t> 
LACEA Const (Cluj) — Ales la 29 Mai 1939. 
LACROIX Albert (Paris).— Ales la 28 Mai 1931. 
LANCIANI Rcdolfo (Roma). — Ales la 10 Iunie 1920. 
LAPEDATU loan (Cluj).— Ales la 25 Mai 1936. 

LAPICQUE Louis (Pans).— Ales la 30 Mai 1936. 65 
LAURENT Vitahen, Rev. (Bucmesti). — Ales Coresponc'eit h 1 

Iun <■"■ 1938, cV orosie la 28 Mai 1940. 
LAVERAN Ch. L. A. (Pans).— Ales la 29 Mai 1914. 
LEBESGUE Henry (Pans).— Ales la 6 Iunie 1923. 



www.digibuc.ro 



MEMBRII DE ONOARE 



269 



LEVADITI Dr. C. (Paris). — Ales Corespondent la 24 Mai 1910, de 

onoare la 10 Iunie 19 16. 
XiUGEON Maurice (Lausanne). — Ales la 24 Mai 1934. 70 
MAC IVER, Robert M (New York).— Ales la 4 Iunie 1938. 
MANIU Iuhu (Badacin). — Ales la 7 Iunie 1919. 
MARIE Pierre (Paris).— Ales la 28 Mai 1912. 
MAUNIER Rene (Paris).— Ales la 4 Iunie 1938. 

MAZURKIEVICZ Stefan (Varsovia).— Ales la 24 Mai 1934. 75 
MEISNER C. (Iasi).— Ales la 31 Mai 1934. 
MESTROVlC Ivan (Beigrad). — Ales la 28 Mai 1940. 
MEYNIAL Dr. E. (Paris).— Ales la 11 Iunie 1919. 
MILLET Gabriel (Paris). — Ales la. 12 Iunie 1921. 

MIRONESCU Gh. G. (Bucuresti). —Ales la 31 Mai 1939. 80 
MONTEL Paul (Pans). — Ales Corespondent la 22 Mai 1929, de onoarc 

la 27 Mai 1932. 
MOROZEWICZ Iosef (Varsovia).— Ales la 28 Mai 1928. 
MOSCICKI Ignacy (Varsovia). — Ales la 22 Iunie 1937. 
JVIYLLER Alex. (Iasi). — Ales la 27 Mai 1938. 

NEGULESCU Paul (Bucuresti).— Ales la 30 Mai 1936. 85 
NICODIM Patriarhul Romaniei (Bucuresti). — Ales la 15 Oct. 1918. 
NICOLAE Balan, Mitropolit (Sibiu). — Ales la 10 Iunie 1920. 
NICOLAE Colan, Episcop (Cluj).— Ales la 31 Mai 1938. 
NIGGLI Paul (Zurich).— Ales la 28 Mai 1937. 

OLIVIER-MARTIN Fr. (Pans).— Ales la 3 Iunie 1938. 90 
ORTIZ Ramiro (Padova). — Ales Corespondent la 10 Iunie 1920, de 

onoare la 24 Mai 1934. 
PANTAZI Emanuel (Bucuresti).— Ales la 28 Mai 1929. 
PARIBENI Roberto (Roma).— Ales la 8 Iunie 1926. 
PATERNO Em. (Roma).— Ales la 11 Iunie 1925. 

PATSCH Karl (Viena).— Ales la 25 Mai 1933. 95 

PENDE Nicola (Genova). — Ales la 31 Mai 1935. 

PfiREZ Charles (Paris).— Ales la 26 Mai 1936. 

PERRIN Jean (Pans).— Ales la 28 Mai 1930. 

PERRONCITO Eduard (Torino).— Ales la 5 Iunie 1922. 

PETROVITCH Michael (Beigrad).— Ales la 31 Mai 1938. 100 

PICARD Emile (Paris).— Ales la 19 Mai 191 1. 

PICK Behrendt (Gotha). — Ales la 29 Mai 1914. 

JPLOPU George (Oradea).— Ales la 28 Mai 1934. 

POPE William Jackson (Cambridge). — Ales la 11 Iunie 1925. 

POPESCU Stefan (Bucuresti).— Ales la 30 Mai 1936. 105 

PRESAN Const. Maresal (Bucuresti). — Ales la 7 Iunie 1923. 

PUAUX Gabriel (Viena). — Ales la 26 Mai 1933. 

RAMSAY Sir William (Edinburgh). — Ales la 12 Iunie 1924. 

RAYLEIGH Lord John William Struct (Londra).— Ales la 22 Mai 1924. 

RIPERT Georges (Paris). — Ales la 31 Mai 1939. no 

RIST Charles (Paris).— Ales la 28 Mai 193 1. 



www.digibuc.ro 



270 



MEMBRII DE ONOARE 



ROULE Louis (Paris). — Ales la 26 Mai 1936. 

ROUSSY Dr. G. (Paris).— Ales la 24 Mai 1934. 

SABATIER Paul (Toulouse).— Ales la 11 Iunie 1925. 

SAINT-AULAIRE Comte (Paris).— Ales la 28 Mai 1929. 115 

SERGENT Emile (Paris).— Ales la 28 Mai 1930. 

SETON-WATSON R. W. (Londra).— Ales la 26 Mai 1923. 

SEVERI Francesco (Roma).— Ales la 31 Mai 1938. 

SIERPINSKI W. (Varsovia).— Ales Corespondent la 27 Mai 1932, 

de onoare la 28 Mai 1934. 
SLAVIK Francisc (Praga). — Ales la 28 Mai 1937. 120 
SOMBART Werner (Berlin).— Ales la 28 Mai 1931. 
SOROKIN Pitirim A. (Cambridge, Massachusetts). — Ales la 4 Iunie 

1938. 

STURZA Dr. Marius (Cluj).— Ales la 3 Iunie 1938. 
9TIRBEY Barbu (Bucuresti).— Ales la 28 Mai 1929. 

TATARESCU G. I. (Bucuresti).— Ales la 22 Iunie 1937. 125 
TAU§AN Gr. (Bucuresti).— Ales la 29 Mai 1939. 
UEBERSBERGER Han's (Berlin).— Ales la 29 Mai 1939. 
VACARESCU Elena (Paris).— Aleasa la 11 Iunie 1925. 
VILLAT Henri (Paris).— Ales la 3 Iunie 1938. 

VOLTERRA Vitto (Roma).— Ales la 29 Mai 1913. 130 
ZAVORAL Metodiu (Praga). — Ales la 7 Iunie 191 9. 



www.digibuc.ro 



MEMBRII CORESPONDEN JI 



I. LA SECTIVNEA LITERARA 

Romani : 

ADAMESCU Gheorghe (Bucuresti). — Ales la 12 Iunie 1921. 

AGARBICEANU loan (Cluj).— Ales la 5 Iunie 1919. 

BARBULESCU Hie (Iasi).— Ales la 4 Aprilie 1908. 

BASSARABESCU I. A. (Ploesti).— Ales la 25 Mai 1909. 

BEZA Marcu (Ierusalim). — Ales la 4 Iunie 1923. 5 

BREDICEANU Tiberiu (Brasov).— Ales la 26 Mai 1937. 

CARTOJAN Nicolae (Bucuresti). — Ales la 1 Iunie 1929. 

GHIBU Onisifor (Cluj). — Ales la 5 Iunie 1919. 

GIUGLEA GH. (Cluj).— Ales la 28 Mai 1936. 

HALIPA Pantelimon (Chisinau). — Ales la 15 Octomvrie 1918. 10 
HODOi? Enea (Sibiu).— Ales la 23 Martie 1904. 
IORDAN Iorgu (Iasi). — Ales la 30 Mai 1934. 
MANIU Adrian (Bucuresti). — Ales la 31 Mai 1933. 
MARCU Alexandra (Bucuresti). Ales la 31 Mai 1940. 
MUNTEANU Basil (Pans). — Ales la 25 Mai 1939. 15 
OPRESCU G. (Bucuresti).— Ales la 27 Mai 1938. 
PAPAHAGI Pericle (Silistra).— Ales la 26 Mai 191 6. 
PILLAT Ion (Bucuresti). — Ales la 26 Mai 1936. 
PROCOPOVICI Alexe (Cluj).— Ales la 5 Iunie 1919. 
RADULESCU-POGONEANU loan (Bucuresti).— Ales la 4 Iunie 1919. 20 
SIMIONESCU-RIMNICEANU M. (Bucuresti). — Ales la 5 Iunie 1919. 
§TEFANESCU-G0ANGA Florian (Cluj).— Ales la 28 Mai 1937. 
TOROU1IU Hie (Bucuresti) .— Ales la 26 Mai 1936. 
TZIGARA-SAMURCA§ Al. (Bucuresti).— Ales la 3 Iunie 1938. 
VIANU Tudor (Bucuresti). — Ales la 28 Mai 1935. 25 



StrSini : 

BARTOLI Matei (Turin).— Ales la 29 Mai 1914 
BRONDAL Viggo (Copenhaga). — Ales la 30 Mai 1936. 
GAMILLSCHEG Ernst (Berlin).— Ales la 30 Mai 1929. 
GASELEE Stephan (Cambridge).— Ales la 25 Mai 1933. 



www.digibuc.ro 



272 



MEMBRII CORESPONDENTI 



JABERG Karl (Berna) — Ales la 29 Mai 1939. 5 

JOKL Norbert (Wien) — Ales la 30 Mai 1929. 

MESNARD Pierre (Alger)— Ales la 25 Mai 1939. 

ROQUES Mario (Pans) — Ales la 29 Mai 19 14. 

SANDFELD-JENSEN Kr. (Copenhaga).— Ales la 18 Mai 1911. 

SKOK Petar (Zagreb). — Ales la 30 Mai 1929. 10 

TAGLIAVINI Carol (Bologna).— Ales la 1 Iunie 1928. 

WARTBURG W. v. (Leipzig).— Ales la 28 Mai 1937. 

WEDKIEWICZ Stanislau (Cracovia).— Ales la 30 Mai 1929. 

ZAUNER Ad. (Graz) — Ales la 29 Mai 1914. 14 

//. LA SECTIUNEA ISTORICA 

Romani : 

ANDRIESESCU I. (Bucuresti).— Ales la 26 Mai 1928. 
BRATESCU Constantin (Cernauti). — Ales la 5 Iunie 1919. 
BRATIANU Gh. I. (Iasi)— Ales la 2 Iunie 1928. 
CANDEA Romul (Cernauti). — Ales la 30 Mai 1929 

COSTACHESCU Mihail (Iasi).— Ales la 20 Mai 1939. 5 
DJUVARA Mircea (Bucuresti). — Ales la 23 Mai 1936. 
DRAGHICEANU Virgil (Bucuresti).— Ales la 4 Iunie 1926. 
ERBICEANU Vespasian (Bucuresti). — Ales la 30 Mai 1932. 
FILITTI I. C. (Bucuresti).— Ale's la 19 Mai 1915 

GRECU Vasile (Bucuresti). — Ales la 23 Mai 1936. 10 
IONESCU-DOLJ I. (Bucuresti).— Ales la 26 Mai 1928. 
LAMBRINO Scarlat (Bucuresti).— Ales la 28 Mai 1934. 
MANUILA Sabm (Bucuresti). — Ales la 1 Iunie 1938. 
MARINESCU Const. (Cluj).— Ales la 2 Iunie 1928. 

METE? Preotul Stefan (Cluj).— Ales la 7 Iunie 1919. 15 

MIHAlLESCU VINTILA (Bucuresti).— Ales la 20 Mai 1939. 

MOISIL Constantin (Bucuresti). — Ales la 7 Iunie 1919. 

PACLISANU Zenovie (Bucuresti). — Ales la 5 Iunie 1919 

PANAITESCU P. P. (Bucuresti).— Ales la 28 Mai 1934. 

POPA-LISSEANU Gheorghe (Bucuresti). — Ales la 7 Iunie 1919. 20 

RADUCANU Ion (Bucuresti). — Ales la 23 Mai 1936. 

STOICESCU Const. (Bucuresti).— Ales la 23 Mai 1936. 

TASCA Gheorghe (Bucuresti). — Ales la 4 Iunie 1926. 

ZOTTA Sever (Iasi). — Ales la 7 Iunie 1919. 24 

Strami : 

ANCEL Jacques (Paris).-'— Ales la 27 Mai 1932. 

BONNECASE I. (Bordeaux).— Ales la 30 Mai 1934. 

CATZAROW G. (Sofia).— Ales la 26 Mai 1936. 

CHAPUISAT Edouard (Geneve).— Ales la 4 Iunie 1925. 

DVORNIK Francisc (Praga) — Ales la 1 Iunie 1938. 5 



www.digibuc.ro 



MEMBRII CORESPONDENTI 



273 



GHEDEON Emanuel (Atena).— Ales la 2 Aprihe 1891. 

GdRKA Olgierd (Lwow) — Ales la 27 Mai 1932. 

GRONDIJS L. H.— Ales la 28 Mai 1937. 

GUETZEVITCH B. M. (Pans).— Ales la 27 Mai 1933. 

HENRI Paul (Clermond-Ferrand) — Ales la 1 Iunie 1938. 10 

KERNER R. J (California).— Ales la 1 Iunie 1938. 

LASCARIS M. (Salonic).— Ales la 25 Mai 1933. 

LUGLI Giuseppe (Roma). — Ales la 8 Iunie 1926. 

MERCATI Silvio (Roma) — Ales la 28 Mai 1937. 

ORSI Pietro (Venetia). — Ales la 31 Mai 1930. 15 

PERNICE Angelo (Florenja).— Ales la 5 Iunie 1926. 

PROTIC "Andrei (Sofia).— Ales la 31 Mai 1930. 

PUIG Y CADAFALCH Ioseph (Barcelona) — Ales la 27 Mai 193 1. 

RADONIC Iovan (Belgrad).— Ales la 29 Mai 1914. 

RIKER T. W. (Texas U.S.A.).— Ales la 31 Mai 1933. 20 

SISIC Ferdo v. (Zagreb).— Ales la 31 Mai 1930. 

SOTIRIU C. A. (Atena).— Ales la 31 Mai 1930. 

STANOJEVlC Stanoje (Belgrad).— Ales la 25 Mai 1933. 

STRZYGOWSKI Iosif (Viena) .— Ales la 29 Mai 1914. 

TANNER Voino (Helsingfors). — Ales la 31 Mai 1935. 25 

VULIC N. (Belgrad) — Ales la 31 Mai 1930. 



//. LA SEC flUNEA STIINTIFICA 

Romani : 

ANGELESCU Eugen (Bucuresti). — Ales la 24 Mai 1939. 

ATANASIU Ion (Bucuresti). — Ales la 23 Mai 1940. 

ATHANASIU Sava (Bucuresti). Ales la 10 Iunie 1920. 

BOTEZAT Eugeniu (Cernau'ti).— Ales la 25 Mai 1913. 

BUDEANU C. (Bucuresti).— Ales la 27 Mai 1938. 5 

CARANFIL N. (Bucuresti). — Ales la 23 Mai 1940. 

CERNATESCU Radu (Iasi).— Ales la 23 Mai 1940. 

CIUREA I. (Bucuresti). — Ales la 6 Iunie 1927. 

CONSTANTINESCU Gogu (Londra).— Ales la 10 Iunie 1920. 

DAVID Mihail (Iasi). — Ales la 31 Mai 1935. 10 

GU§ULEAC M. (Cernauti).— Ales la 26 Mai 1937. 

HULUBEI Horia (Iasi).— Ales la 26 Mai 1937. 

HURMUZESCU Dr. Dragomir (Bucuresti).— Ales la 21 Mai 1916. 

IONESCU loan (Bucuresti) — Ales la 5 Iunie 1919. 

IONESCU-MIHAlESTl'Dr. C. (Bucuresti).— Ales la 27 Mai 1938' 15 
IONESCU-SISESTI Dr. N. (Bucuresti).— Ales la 24 Mai 1939. 
MOLDOVANU Dr. I. (Cluj).— Ales' la 10 Iunie 1920. 
MOTAS 'Const. (Iasi).— Ales la 26 Mai 1937. 
ONICESCU Octav (Bucuresti).— Ales la 27 Mai 1938. 

18 A. R. — Anale — Tom. LX. — §edin{ele 1030 — 1040. 



www.digibuc.ro 



274 



MEMBRII CORESPONDENT* 



POPA Dr. Gr. (Iasi).— Ales la 25 Mai 1936. 20 
SERGESCU Petru (Cluj).— Ales la 26 Mai 1937. 
STOILOV S. (Cernauti).— Ales la 25 Mai 1936. 
TEODORESCU Em. C. (Bucuresti).— Ales la 25 Mai 1909. 
TEODORESCU G-ral Paul (Bucuresti).— Ales la 27 Mai 1938. 
VALCOVICI V. (Bucuresti).— Ales la 25 Mai 1936. 25 

Strami : 

DUBOIS Dr. Leon (Baltimore, Maryland). — Ales la 12 Iunie 1921. 
FOURMARIER Paul (Liege).— Ales la 8 Iunie 1925. 
GUIART Jules (Cluj si Lyon). — Ales la 12 Iunie 1924. 
JEANNEL Rene (Cluj).— Ales la 26 Mai 1928. 

KELLY Dr. Howard A. (Baltimore, Maryland). — Ales la 12 Iunie 192 1. 5 
KETTNER Dr. Radomir (Praga).— Ales la 1 Iuhe 1928. 
NICHOLAS Francisc C. (Baltimore, Maryland). — Ales la 12 Iunie 1921. 
PITTARD Eugene (Geneva).— Ales la 7 Iunie 1919. & 



www.digibuc.ro 



MEItfBRII 4CADEMIEI DECEDA fl 

ir 



ALECSANDRI Vasile.— Numit la 2 Iunie 1867,— f la 22 August 1890. 
AURELIAN Petre S. — Ales la 9 Septemvrie 1871, — f 2 4lanuarie 1909. 
BABES Vincentiu, — Numjt la 22 Aprilie 1866, — f 21 Ianuarie 1907. 
BABE§ Dr. Victor. — Ales' la 11 Martie 1893, — j- 19 Octomvrie 1927. 
BACALOGLU Emanoil. — Ales la 29 Iunie 1879 — f 30 August 1891. 5 
BALS GH. — Ales la 4 Iunie 1923. — f 22 Septemvrie 1934, 
BARIJIU Gheorghe.— Numit la 22 Aprilie 1866. — f 21 Martie 1893. 
B^RSEANU Andrei, — Ales la 1 Aprilie 1908. — f J 9 August 1922. 
BENGESCU Gheorghe. — Ales la 4 Iunie 1921. — f 23 August 1922. 
BIANU Ion, — Ales la 3 Aprilie 1902, — f 13 Februarie 1935. 10 
BOGDAN-DUICA Gh — Ales la 4 Iunie 1919,— f 21 Sept. 1934. 
BOGDAN loan, — Ales la 29 Martie 1903. — f 1 Iunie 1919. 
BR^NDZA Dr. Dimitne. — Ales la 30 Iunie 1879, — f 3 August 1895. 
BUNEA Augustin. — Ales la 28 Mai 1909, — f 18 Noemvrie 1909. 
CANTACUZINO Dr. loan. — Ales la 30 Mai 1925, — f 14 Ianuarie 1934. 1 5 
CARAGIANI loan. — Numit la 22 Aprilie 1866. — f 13 Ianuarie 1921. 
CHIfU Gheorghe, — Ales la 27 Iunie 1879. — f 28 Octomvrie 1879. 
CIPARIU Timoteiu, — Numit la 22 Aprilie 1866— f 22 August 1887. 
COBALCESCU Gngorie — Ales la 29 Margie 1886 — f 21 Mai 1892. 
COSBUC Gheorghe, — Ales la 20 Mai 1916, — { 26 Aprilie 1918. 20 
COZACOVICI Dimitrie,— Numit la 22 Aprilie 1866 — f 21 August 1868. 
CRAINICIANU Grigone.— Ales la 18 Mai 1911— t 1 Oct. 1935. 
DENSUSIANU OVID,— Ales la 15 Octomvrie 1918, — f Iunie 1938. 
DELAVRANCEA B, St,— Ales la 19 Mai 1912,— f 30 Aprilie 1918. 
DIMITROVICI Ambrozie.— Numit la 22 Aprilie 1866,— f 3 Iulie 1866. 25 
DRAGANU Nic,— Ales la 20 Mai 1939 — \ 18 Decemvrie 1939. 
ELIADE RADULESCU loan,— Numit la 2 Iunie 1867,— f 27 Apr. 1872. 
ERBICEANU Constantin — Ales la 8 Aprilie 1899,— f 7 Margie 1913. 
FALCOIANU Stefan. — Ales la 13 Septemvrie 1876, — ■f 22 Ianuarie 1905. 
FELIX Dr, Iacob. — Ales la 30 Iunie 1879, — f 20 Ianuarie 1905. 30 
F]jjTU Dr, Anastasiu. — Ales la 11 Septemvrie 1871. — f 3 Margie 1886. 
FONTANINU Gheorghe M,— Ales la 10 Sept. 1870.— f 24 Aprilie 1886. 
GANE Nicolae, — Ales la 1 Aprilie 1908. — f 16 Aprilie 1916. 
GHICA Ion. — Ales la 13 August 1874. — f 22 Aprilie 1897. 
GIURESCU Constantin, — Ales la 14 JVIai 1914. — f 28 Octomvrie 1918. 35 
GOGA Octavian. — Ales la 4 Iunie 1919, — f 7 Mai 1938, 

18* 



www.digibuc.ro 



MEMBRII ACADEMIEI DECEDATI 



GRECESCU Dr. D.™Ales la 17 Aprilie 1907. — if 2 Qctomvrie 1910. 
HARET Spiru C. — lAles la 31 Marjie 1892.1^! 17 Decemvrie 1912. 
HASDEU Bogdan P.™ Ales la 13 Septemvrie 1877.™ f 25 August 1907. 
HEPITES Stefan.™ Ales la 3 Aprilie 1902.™! 16 Septemvrie 1922. 40 
HQDQSIU Iosif.— 7 Numit la 22 Aprilie 1866.™ f 28 Noemvne 1880. 
HURMUZAKI Alex.™ Numit la 22 Aprilie 1866.™ f 8 Margie 1871. 
HURMUZAKI Eudoxie.™ Ales la 2 August 1872.— ,f 29 Ianuane 1874. 
IQNESCU Nicolae.™ Numit la 20 Iulie 1867.™! 24 Ianuarie 1905. 
ISTRATI Constantin.™ Ales la 7 Aprilie 1899.™! 17 Ianuarie 1919. 45 
KALINDERU loan.™ Ales la 13 Margie 1893.™! 11 Decemvrie 1913. 
KQGALNICEANU Mihail.,- Ales la 16 Sept- 1868.— f 20 Iunie 1891. 
KRETZULESCU Nicolae.™ Ales la 9 Sept- 1871.— ! 26 Iunie 1900. 
LAURIAN August Treb.™ Numit la 2 Iunie 1867.™ f 25 Febr. 1881. 
MAIQRESCU Tity.™ Numit la 20 Iulie 1867.™! 1 Iulie 1917. 50 
MANIU Vasile.™Ales la 12 Septemvrie 1876.™! 10 Maftie 1901. 
MARIAN Simeon Fl.™Ales la 26 Martie i88i.™f 11 Aprilie 1907 
MARIENESCU At- M.™ Ales la 26 Margie i88i.™f 7 Ianuarie 1914. 
MARINESCU Dr. Gh.™Ales la 9 Aprilie 1905.™! I 5 Mai r 93 8 - 
MASSIMU loan C.™ Numit la 2 Iunie 1867 ™f 2 Iunie 1877. 55 
"MELCHI SEDEC Episcop.™ Ales la 10 Sept- 1870.™! 16 Mai 1892. 
MQLDQVANU loan M.™ Ales la 11 Aprilie 1894.-^! 7 Sept- 1915. 
MDNTEANU Gavril.™ Numit la 22 Aprilie i866.-^f r 7 Dec. 1869. 
NAUM Anton.™ Ales la 11 Martfe 1893.-^ 28 August 1917. 
NEGRUZZI Constantin.-^ Numit la 2 Iunie 1867.™ f 25 August 1868. 60 
NEGRUZZI C. Iacob.-^AIes la 26 Maflie i88i.™f 6 Ianuarie 1932. 
NICQLAE Popea Episcop.— r Ales la 8 Aprilie 1899.™! 26 Iulie 1908. 
QDQBESCU Alexandra.-^ Ales la 10 Sept- 1870.™ f 10 Noemvrie 1895. 
QLLANESCU Dimitrie C— r Ales la n Maflie 1893.—,! 20 Ian. 1908. 
QNCIUL Dimitrie.™ Ales la 11 Aprilie 1905. — r f 20 Maftie 1923. 65 
iPAPADQPQL-CALIMACH Alexandra.™ Ales la 12 Septemvrie 1876.™ 
f 18 Iunie 1898. 

PAPIUrlLARIA^U Alex.-, Ales la 16 Sept. 1868.™ f 11 Qctomvrie 
^1878. 

PARVAN Vasile.— r Ales la 15 Mai 1913. j — -j- 26 Iunie 1927. 
PHILIPPIDE Alexandra. — r Ales la 1 Aprilie 1900.™! 11 August 1933. 
PQENARU Pefre^Ales la 10 Sep{. 1870.^ f 2 Qctomvrie 1875. 70 
PQNI Pefre. — rAles la 30 Iunie 1879.— ,f 2 Aprilie 1925. 
PQRCIUS Florian.tr- Ales la 10 Marfce 1882.^ f J 7 Mai ^o 6 - 
PUSCARIU loan.™ Ales la 4 Aprilie 1900.— if 24 Decemvrie 1911. 
<}UINTESCU Nicolae Gh.-i Ales la 14 Sept- 1877.^ f 12 August 1913. 
RQMAN Alexandra.i— , Numit la 22 Aprilie i866.r — f 15 Sept- 1897. 75 
RQSETTI Constantin A.™ Numit la 2 Iunie 1867.-^ f 8 Aprilie 1885. 
SALIGNY Anghel.™Ales la 7 Aprilie 1897. — rf 17 Iunie 1925. 
SBIERA loan.™ Numit la 11 Iunie 1866. — rf Qctomvrie 1916. 
•SIQN Gheorghe.r- Ales la 16 Septemvrie 1868.™ f 1 Qctomvrie 1892. 
STAMATI Constantin ™ Numit la 22 Aprilie i866.™f 26 Mai 1876. 80 



www.digibuc.ro 



MEMBRII ACADEMIEI DECEDAfl 



277 



STEFANELLI Teodor V:— Ales la 26 Mai 1910 — f 23 Iulie 1921. 
STEFANESCU Gngorie.— Ales la 12 Sept. 1876.—! 20 Februarie 191 1. 
STRAjESCU loan. — Numit la 22 Apnlie 1866; — Ales membru de 

onoare la 12 Septemvrie 1870. — f 4 Octomvrie 1873. 
STURDZA Dimitne A. — Ales la 15 Sept. 1871. — f 8 Octomvrie 1914. 
SUTZU Mihail C— Ales la 1 Apnlie 1908 — f 3 Iulie 1933. 85 
TECLU Nicolae.— Ales la 2 Iulie 1879— f Iulie 1916. 
TOCILESCU Gr. G.— Ales la 22 Martie 1890.—! 28 Septemvrie 1909. 
JIJEICA Gh.— Ales la 15 Mai 1918.— j 5 Februarie 1939. 
URECHIA Vasile A. — Numit la 2 Iunie 1867. — f 23 Noemvne 1901. 
VALSAN George. — Ales la 2 Iunie 1920. — f 6 August 1935. 90 
VASICIU Dr. Paul.— Ales la 2 Iulie 1879.—! 20 Iunie 1881. 
VASILE Mangra, Mitropoht. — Ales la 27 Mai 1909. — f 1 Oct. 1918. 
VULCAN Iosif. — Ales la 30 Martie 1891. — f 26 August 1907 
XENOPOL A. D— Ales la 11 Martie 1893.—! 27 Februarie 1920. 
ZAMFIRESCU Duiliu.— Ales la 1 Apnlie 1908.— f 3 Iunie 1922. 95 



www.digibuc.ro 



MEMBRII DE ONOARE DECEDA^I 



M. S. CAROL I, Regele Romdniei, 
Protector al Academiei Romane, 
Presedinte de onoare 

Proclamat la 15 Septemvrie i86j, 
Decedat la 2y Septemvrie 1914. 

M. S. FERDINAND I, Regele Romdniei 
Protector al Academiei Romane, 
Presedinte de onoare 

Proclamat la 13 Martie i8go, 
Decedat la 20 Iulie 1927. 

M. S. ELISABETA, Regina Romdniei (Carmen Sylva) 
Proclamatd la 31 Martie 1881, 
Decedatd la 18 Februarie 1916. 

M. S. MARIA, Regina Romdniei 
Proclamatd la 1 Mai 1915, 
Decedatd la 18 Iulie 1938. 

ADRIAN General Gheorghe. — Ales la 13 Septemvrie 1875. — f 15 
Octomvrie 1889. 

ANDREIU Saguna, Mitropolit. — Ales la 7 Septemvrie 1871. — f 16 
Iunie 1873. 

APPEL Paul. — Ales la 22 Mai 1914 — f 24 Octomvrie 1930. 
ARION C. C. — Ales la 12 Mai 1912. — f a 7 Iunie 1923. 
ARRHENIUS Svante S.— Ales la 27 Mai 1913. — f Octomvrie 1927. 
ASCOLI Graz. Isaia. — Ales la 13 Septemvrie 1877. — f 21 Ianuarie 1907. 
ATANASIE Mironescu, Mitropolit Pnmat. — Ales la 25 Mai 1909. — 

f 9 Octomvrie 1931. 
AVERESCU Al. Maresal. — Ales la 7 Iunie 1923. — f 3 Octomvrie 1938. 
AVRIL Baron Adolphe d'. — Ales la 7 Sept. 1871. — f 14 Octomvrie 1904. 
BABELON Ernst. — Ales la 29 Mai 191 4. — f 3 Ianuarie 1924. 
BACCELI Guido. — Ales la 22 Martie 1906. — f 10 Ianuarie 1916. 



www.digibuc.ro 



MEMBRII DE ONOARE DECEDATI 



279 



BAILLON ILnAles la 28 Margie 1887.™ f 7 lulie 1895. 
BAROZZI General C. — Ales la 9 Apqlie 1905. — if 15 Apnlie 1921. 
BARTHjOU Louis. 1 — ■ Ales la 22 Iunie i934.-« f 9 Oct. 1934. 
BATAILLARD Paul.— , Ales la 30 August 1872.— ,f 1 Martie 1894. 
BECHjAMP A.—, Ales la 28 Margie 1906.— if 18 Aprilie 1905. 20 
BEERNAERT August M. F.™ Ales la 25 Martie 1906.— ,f 6 Oct. 1912. 
B^MONT Charles. « Ales la 8 Iunie 1926.-™! Octomvne 1939. 
BENNDORF Otto.-r-Ales la 12 Aprilie 1894.— if 20 Ianuane 1908. 
BERNATnLENDWAY Dr. A. N.-«Ales la 4 Aprilie 1908.— ,f " Fe- 
bruarie 1924. 

BERTH,ELOT G-ral Henri Mathias.— , Ales la 5 Iunie 1926.— f 28 Ia- 
nuarie 193 1. 25 

BERTHjELOT M.-«Ales la 28 Martie 1906.— ,f 5 Martie 1907. 

BIDLO Jaroslav.™ Ales la 31 Mai 1935. — if Decemvrie 1937. 

BIONDELLI Bernardino.— Ales la 7 Sept. 1871.— ,f 2 9 Iunie l886 - 

BJOERKMAN Goran.«Ales la 25 Mai 1922.— if 22 Decemvrie 1923. 

BLANCHARD Dr. Raphael.— , Ales la 22 Mai 1914.— f 7 Februarie 
1919. 30 

BLASERNA Pietro.1-1 Ales la 27 Mai 1913.— if 27 Februarie 1918. 

BOCK Dr. Francisc.-« Ales la 9 Sept. i8yi.^\ 19 AprJje 1899. 

BONAPARTE Prmcipele Roland.— , Ales la 10 Iunie 1920.™ f 15 
Aprilie 1924. 

BORMANN Eugen.-i- Ales la 9 Aprilie 1897. — ,f 4 Marine 1917. 
J30SIANU Constantm.™ Ales la 30 Iunje 1879. — f 21 Martie 1882. 35 
BOUCHARD Dr. Charles.-. Ales la 18 Ma^ 1911.— ,f 2 Margie 1915. 
BOUGL^ Celestm. Ales la 4 Iunje i938.-™f 25 Ianuarje 1940. 
BRANISCE Dr. Valeriu.— 1 Ales la 7 Iunie 1919. — f 1 Ianuarie 1928. 
BRATIANU loan CAles la 19 Ma^e 1885.™ f 4 Mai 1891. 
BRATIANU I. I. C. — Ales la 7 Iunie 1923.™ f 24 Noemvrie 1927. 40 
BRATIANU I. Vmtila.— , Ales la 28 Mai 1929. — if 22 Decemvrie 1930. 
BURY I. B.^Ales la 25 Mai 1913.-1! 1 Iunie 1928. 
BUZDUGAN George.— , Ales la 28 Mai 1929. — f 7 Octomvrie 1929. 
CAMPEANU Petre.-«Ales la 10 Septemvrie 1871.—,! 15 Apr^he 1893. 
CAPELLINI Cav. loan.— 1 Ales la 7 Sept. 1871. — f 29 Mai 1922. 45 
CAPITAN JL^Ales la 27 Mai 1933.™! 21 Septemvrie 1937. 
CECCHjETTI Bar^olomeo.— Ales la 22 Marfte 1890.— f 16 Martie 1892. 
CHASLES Philarete. — Ales la 9 Septemvrie 1871.™ f 18 Iunie 1873. 
CICH.ORIUS Conrad.™ Ales la 24 Mai 1914.™ f 1932. 
CIHAC Alex.™ Ales la 30 August 1872.— if 29 lube 1887. 50 
CIHAC Dr. Iacob.™Ales la 30 August 1872.— if 17 Noemvrie 1888. 
COMSA Dirmtrie. — ,Ales la 13 Iunie 1926. — f 15 Februarie 193 1, 
COLLINET Paul. — Ales la 26 Ma^ 1933.— if 9 Decemvqe 1938. 
CONDIESCU G-ral Nic— Ales la 1 Iun^e i938._f 11 Iun^e 1939. 
COSTACH.ESCU N._Ales la 30 Mai 1936.™! Iul l e *939- 55 
COSTESCU Theodor. — 7 Ales la 30 Mai 1934. f 25 Margie 1939. 
CRETIANU Gheorghe.r-i Ales la 22 Margie 1882.— ,f 6 August 1887. 



www.digibuc.ro 



289 



MEMBRII DE ONOARE DECEDAT1 



CROOKES William.— Ales la 27 Mai 1913.—,! 4 Aprihe 1919. 
CUCIUREANU Dr. Gheorghe.-, Ales la 10 Septemvne 1871.— ! 10 
Ianuarie 1886. 

DAHN Felix., — Ales la 22 Aprihe 1894. — + 3 Ianuarie 1912. 60 
DARBOUX Jean Gaston.™ Ales la 27 Mai 1913.™! 23 Febr. 1917. 
DE FLERS Rofj ert.™ Ales la 11 Iunie 1919. — f 30 Iuhe 1927. 
DESJARDINS Ernest.— Ales la 9 Sept. 1871.^-1! 9 Octomvne 1886, 
DIEFENBACH Lorenz.— Ales la 15 Aprihe 1880.— f 16 Martie 1883. 
DIEZ Frederic. — Ales la 30 August 1872. — f 17 Mai 1876. 65 
DIMA Gheorghe.i — Ales la 7 Iunie 1919.1 — f 5 Iunie 1925. 
DOMASZEWSKI Alfred von.— Ales la 9 Aprilie 1897.— f 2 Iuhe 1927. 
DR^GHICEANU Matei. — Ales la 23 Mai 1933. — ! 2 Mai 1939. 
DUPARC Louis.i — Ales la 29 Mai 1913. — f 21 Octomvrie 1932. 
EGGER Emil. — Ales la 7 Septemvne 1871., — f 18 August 1885. 70 
EHRLICH Dr. Paul.^-Ales la 18 Mai 1911.— ! 20 August 1915. 
FISCHER Emil — Ales la 27 Mai 1913. — f 14 Iuhe 1919. 
FOERSTER Wilhelm.™ Ales la 27 Mai 1913.— ! 18 Ianuarie 1921. 
FOUGERES Gustav.™Ales la 11 Iunie 1919. — f 7 Decemvne 1927. 
FROEHNER Wilhelm.— Ales la 9 Septemvrie 1871.,— if 22 Mai 1925. 75 
GASTER Moise. — Ales la 30 Mai 1929. — f 5 Martie 1939. 
GAUDRY Albert.™ Ales la 23 Martie 1904. — f 27 Noemvrie 1908, 
GILLI^RON J. — Ales la 6 Iunie 1923. — f 26 Aprilie 1926. 
GOLDIS Vasile. — Ales la 7 Iunie 1919. — f 10 Fejpruane 1934. 
GONATA Stefan. — Numit membra activ la 2 Iunie 1867. — Ales mem- 
bra onorar la 22 Septemvrie 1870. — f 18 Septemvrie 1896. 80 
GORE Paul.™ Ales la 7 Iunie 1919. — f 8 Decemvne 1927. 
GRADISTEANU Grigorie.™ Ales la 30 Iunie 1879.— ! 28 Feb,r. 1892. 
GRjjDl£TEANU Petre.— Ales la 2 Aprihe 1883.— ! 27 Sept. 1921. 
GRANT DUFF Sir M.r-iAles la 12 Sept. 1875.,— ,f 12 Ianuarie 1906. 
GRECIANU Stefan D— Ales la 9 Aprihe 1905.— f 1 August 1908. 85 
GRIGORESCU Nicolae.— Ales la 8 Aprilie 1899.— ! 21 Iuhe i907 r 
GRIGORIE Comsa, Episcop.i — 1 Ales la 28 Mai 1934.™! 25 Mai 1935. 
GUBERNATIS Angelo de.— Ales la 28 Martie 1895. — f 14 Febraarie 

GUILLAUME Baron.— 1 Ales la 16 Aprihe 1907. — f 22 Aprihe 1918. 
GUYE Philippe. — Ales la 29 Mai 1913. — f 27 Martie 1922. 90 
HALLER Albm. — Ales la 28 Mai 1909. — f 29 Aprilie 1925. 
HAMANGIU Const. — Ales la 29 Mai 1930. — f 7 Ianuarie 1932. 
HANN Iuhus de.i — Ales la 22 Mai 1914. — f 1 Octomvrie 1921. 
HASDEU Alexandra. — Numit membra activ la 22 Aprihe 1866.1— Ales 

memjjra onorar la 12 Septemvrie 1870.1— f 2 Noemvrie 1872. 
HAYNALD Cardinal Ludovic— Ales la 2 Aprilie 1883 — f 4 Iuhe 1891. 9 5 
HEAD Barclay.™ Ales la 29 Mai 1914. — f 12 Iunie 1924. 
HENRY Louis. — Ales la 28 Mai 1909. — f 23 Febraarie 1913. 
HIRSCHFELD Otto.™ Ales la 13 Aprilie 1894.— ! 27 Martie 1922. 
HOMOLLE Thiophile. — Ales la 12 Iunie 1924. — f 14 Iunie 1925. 



www.digibuc.ro 



MEMBRII DE ONOARE DECEDATI 



HyRMyZAKI Const. — AJes la 7 Iume 1919.™! 23 Febr. 1937. 100 
flVRMyZAKI Nicolae.™ AJes la 2 Apnhe 1883.— ! 19 Sept. 1909. 
IACOV Antonovici Episcop.i — AJes la 7 Iunie 1919 — f 31 pec. 1931. 
ILARION Puscariu, Arhiereu.™ AJes la 24 Mai 1916.-™ f 8 Septem! 
vne 1922. 

IOANip Gheorghe.™ A^es la 10 Sept. 1871.™! 27 Noemvrie 1888. 
IONESCy loan.™ AJes la 1 Apnhe 1884 ™f 17 pecemvrie 1891. 105 
IONESCy pr. Toma.™A]es la 5 Iunie 1925.™! 28 Margie 1926. 
IOSIF Gheorghian, Mitropolit Pnmat. — Ales la 24 Margie 1901.™! 24 
Ianuarie 1909. 

IOSIF Naniescu, Mitropolitul Moldovei.— AJes la 16 Aprihe 1888.™ 

f 26 Ianuarie 1902. 
JAGIC Vatroslav.™ AJes la 23 Margie 1904.-™ f 5 August 1923. 
JANET Paul. — Ales la 1 1 Iunie 1919. — \ Margie 1937. 1 10 

JARNIK pr. loan yrban.™AJes corespondent la 28 Mai 1879, Onorar 

la 7 Iunie 1919.™! 12 Ianuarie 1923. 
JIRECEK Constantin.™ AJes la 29 Mai 1914. — \ 28 pecemvrie 1917. 
JOyBIN Louis.™ Ales la 28 Mai 1934 — f ... Mai 1935. 
KISCH Gustav. — AJes la 25 Mai 1933. — \ 1 Iunie 1938. 
KLEIN Felix. — AJes la 29 Mai 1913.™-)- 22 Iunie 1925. 115 
KLEINWAECHTER Friednch.™ Ales la 12 Iunie 1931.™ f J 2 

cemvrie 1927. 

KONpAKOV Nicodem.™ AJes la 12^ Iunie 1924.™! 17 Febr. 1925. 
KOTZEByE Wilhelm de.™Ales la 1 Apnlie 1884.™ f 24 Oct. 1887. 
KRETZyLESCy Constantin.— Ales la 10 Septemvne 1871.™! 20 
Martie 1884. 

KRyMBACHER Karl.™ AJes la 28 Martie 1906.™! 12 pec. 1909. 120 
LACOyRiGAYET Georges.— AJes la 11 Iunie 1919 — f 8 pecem, 
vne 1935. 

LAHOVARI Gheorghe.i — AJes la 25 Margie 1901. — f 13 Iunie 1909. 
LAMPRECHT Karl.™ Ales la 23 Mai 1913.— ! 10 Mai 1915. 
LASTEYRIE Comte Ferdinand de.™Ales la 9 Septemvrie 1871. — 
f 14 Mai 1879. 

LEGER Louis.™ AJes la 12 Aprilie 1894.— nf 30 Apnlie 1923. 125 
LEPSiyS Richard.™ AJes la 30 August 1875™! 10 Iulie 1884. 
LINAS Charles de.™AJes la 9 Septemvrie 1871.™-]- 14 Apnlie 1887. 
LIPPMANN Gabriel.,— AJes la 28 Mai 1909.™! 31 Iulie 1921. 
LONGINESCy G. G.™Ales la 30 Mai 1936 ™f 7 Apnhe 1939. 
LONGPERRIER Adnen de.™Ales la 7 Septemvrie 1871.— f 14 la. 130 
nuarie 1882. 

LORENZ Antoon Hendrich. — Ales la 29 Mai 1913— if 4 Febr. 1928. 
LypWIG pr. Ernest™ Ales la 4 Aprihe 1908. — if 14 Octomvne 1915. 
MANGiyCA Simeon.™ AJes la 22 Margie 1890.™! 22 Noemvrie 1890. 
MARSY Comte de.™AJes la 12 Aprilie 1894.™! 16 Mai 1900. 
MARTIAN Iuhu. — AJes la 27 Mai 1933.-1! pec. 1937. 135 
MASARYK Th. Garigue.™ Ales la 28 Mai 1934.™ f 14 Septemvrie 1937. 



www.digibuc.ro 



282 



MEMBRII DE ONOARE DECEDATI 



MEILLET A.™ Ales la 6 Iuniei923. — f . . . Aug. 1936. 
METCHNIKOFF I.-. Ales la 24 Mai 1911.— f 18 Iulie 1916. 
MEYER-LUEBKE W.™ Ales la 28 Martie 1906.— ! 5 Oct. 1936. 
MIKLOSICH Dr. Franz — Ales la 15 Apr. 1880.™ | 7 Martie 1891. 140 
MIRON Dr. Cristea, Patriarhul Romaniei.™ Ales la 7 Iunie 1919. — f 6 
Martie 1939. 

MISSIR Petre.-m- Ales la 10 Iunie 1926. — f 10 Iunie 1929. 
MOCIONI Andrei. — Numit membra activ la 22 Aprilie 1866. — Ales 

membra onorar la 12 Septemvrie 1870. — f 23 Apnlie 1880. 
MOMMSEN Teodor.™Ales la 3 Iulie 1879. — f 19 Octomvne 1903. 
MONLAU Fihp. — Ales la 12 Septemvrie 1870. — f 16 Februarie 1871. 145 
MOUREU Charles. — Ales la 11 Iunie 1925. — f 13 Iunie 1929. 
MUELLER Max. — Ales la 12 Septemvrie 1875. — f 15 Octomvne 1900. 
MURESIANU Iacob.— Ales la 17 Septemvrie 1877.—! 17 Sept. 1887. 
NICOLAE Ivan, Episcop.™ Ales la 28 Mai 1934. — f 3 Febr. 1936. 
NIQULESCU Oscar.™ Ales la 30 Mai 1934.^ 24 Iulie 1940. 3? 150 
NOAILLES Ana, Contesa de« Aleasa la 11 Iunie 1925. — f 30 Aprilie 1339. 
NYROP Knstoffer. — Ales la 8 Iunie 1926. — f 13 Apnlie 1931. 
PAIS Ettore.™ Ales la 12 Iunie 1924. — f... Martie 1939. 
PETRUSZEWICZ A. S.— Ales la 22 Martie 1890.—! " Septemvrie 

i9 J 3- 

PICOT Emile— Ales la 31 Mai 1879. — f 13 Septemvrie 1918. 155 
PIQTET Ame.™Ales la 26 Mai 1933.—! " Martie 1937. 
PIMEN Georgescu, Mitropolit.™ Ales la 15 Octomvrie I9i8.™fi2 Noem- 
vne 1934. 

PIRENNE Henri. — Ales la 12 Iunie 1924. — -f 1936 
POINCARE" Jules-Henri — Ales la 28 Mai 1909.™! 4 Iulie 1912. 
POINQARfi Lucien. — Ales la 11 Iunie 1919. — f 9 Martie 1920. 160 
POINQARfi Raymond. — Ales la 27 Mai 1932. — f 15 Octomvrie 1934. 
POLIZU Dr. G-heorghe A.— Ales la 10 Sept. 1871.— ! 18 Oct. 1886. 
POPOVICIU Eusebie. — Ales la 4 Apnlie 1908.™! 28 Septemvrie 1922. 
POTTIER Edmond. — Ales la 10 Iunie 1926. — | ... Septemvrie 1934. 
PURKINE Cyril. — Ales la 1 Iunie 1928. — | 5 Aprilie 1937. 165 
QUINET Edgar.™ Ales la 15 Septemvrie 1869.— | 27 Martie 1875. 
RADU Elie. — Ales la 5 Iunie 1926.-1--]- 2 August 1931. 
RAMBAUD Alfred. — Ales la 28 Martie 1895.™! 10 Noemvne 1905. 
RAMON Y CAJAL (Santiago). — Ales la 4 Iunie 1923. — | 17 Oct. 1934. 
RAMSAY Sir William — Ales la 29 Mai 1913.—! 1 August 1916. 170 
RICHET Ch.— Ales la 12 Iunie 1926. — f 3 Decemvrie 1935. 
ROMAN Cioroganu Episcop. — Ales la 12 Iunie i92i.» 25 Ianuarie 1936. 
ROMNICEANU Victor. — Ales la 6 Iunie 1923 — f 29 Noemvne 1933. 
ROTH Victor.™ Ales la 10 Iunie 1926. — •(• 7 Apnlie 1936. 
ROSETTI Teodor.™ Ales la 26 Martie 1891.—! 27 Iulie 1923. 175 
ROUX Dr. Emile.™ Ales la 24 Mai 1911. — f 3 Noemvne 1933. 
SCHLUMBERG-ER G-. L. (Pans).— Ales la 28 Martie 1906.-™! ••• 
Mai 1929. 



www.digibuc.ro 



MEMBR1I DE ONOARE DECEDAfl 



283 



SCHRIJNEN Jos — Ales la 28 Mai 1937.—! Febr. 1938. 

SCHUCHARDT Hugo.— Ales la 13 Sept. 1877.—! 21 Aprilie 1927. 

SCIALOJA Vittono. — Ales la 23 Mai 1933. — f 19 Noemvrie 1933. 180 

SELLA Quintino. — Ales la 2 Aprilie 1883. — f 15 Martie 1884. 

SILASI Dr. Cr. — Ales la 13 Septemvne 1877. — f 5 Ianuarie 1897. 

SIMU Anastasie. — Ales la 29 Mai 1933. — f 28 Februarie 1935. 

STANLEY OF ALDERLEY Lord Henry.— Ales la 7 Sept. 1871.— 
f 10 Decemvne 1903. 

STEENSTRUP J. Jap. Smith.— Ales la 12 Sept. 1870.— f 8 Iunie 1897. 185 

STROESCU Vasile— Ales la 24 Mai 1910.— f 13 Aprilie 1926. 

STURDZA-SCHEIANU Dimitrie — Ales la 16 Aprilie 1907.—! 6 Fe- 
bruarie 1920. 

SURUCEANU loan C— Ales la 11 Aprilie 1888.— j 18 Noemvrie 1897. 
SZABO Dr. Iosif. — Ales la 30 August 1872. — f *5 Decemvne 1874. 
TERMIER Pierre.— Ales la 28 Mai 1928.— f ... Octomvne 1930. 190 
TEUTSCH Dr. Friederich. — Ales la 7 Iunie 1919 — j- 11 Februarie 
1933- 

TIKTIN H. — Ales la 7 Iunie 1919.— f 13 Martie 1936. 
TOBLER Adolf. — Ales la 30 August 1875. — f 5 Martie 1910. 
TORMA Carol.— Ales la 22 Martie 1882.— f 17 Februarie 1897. 
UBICINI A. — Ales la 9 Septemvrie 1871. — f 15 Octomvne 1884. 195 
URBAIN Georges. — Ales la 1 Iunie 1938 — f . . . Noemvrie 1938. 
UVAROFF Alexis S.— Ales la 9 Septemvrie 1871.—! Februarie 1885. 
VASILE Suciu, Mitropolit. — Ales la 11 Iunie 1919. — f 25 Ianuarie 1935. 
VEGEZZI-RUSCALA G.— Ales la 15 Sept. 1869.—! 17 Decemvne 
1885. 

VICTOR Mihalyi, Mitropolit.— Ales la 12 Aprilie 1894.— f 17 Ia- 
nuarie 19 1 8. 200 

VIRCHOW Rudolf. — Ales la 6 Aprilie 1902. — f 23 August 1902. 

VLADIMIR de Repta, Mitropolit. — Ales la 7 Iunie 1919. — | 24 Aprilie 
1926. 

WALDEYER Wilhelm von. — Ales la 28 Mai 1912. — f 23 Ianuarie 1921. 
WHITE Sir William A.— Ales la 17 Martie 1885.— | 16 Dec. 1891. 
WILAMOWITZ-MOELLENDORFF Ulrich — Ales la 29 Mai 1914.— 
f 25 Septemvrie 1930. 205 



www.digibuc.ro 



MEMBRII CORESPONDENfl DECEDA JI 



ANDREADES A. M — Ales la 28 Mai 1929 — f 17 Apnhe 1935. 
ASSAKY Dr G — Ales la 20 Martie 1890.— f 22 Apnhe 1899. 
ASSER T. M. C— Ales la 1 Apnhe 1903.— } 6 Iunie 1914. 
ATHANASIU I.— Ales la 24 Mai 191 1.— f 20 Iuhe 1926. 
BAMBERG Dr. Felix. — Ales la 2 Apnhe 1891. — f 31 Ianuarie 1893. 5 
BARCIANU Sava Popovici. — Ales la 15 Sept. 1869. — f 17 Martie 1879. 
BASTERRA Y ZABALA Ramon de.— Ales la 12 Iunie 1921.— f 17 
Iunie 1928. 

BOGREA Vasile. — Ales la 10 Iunie 1920. — \ 8 Septemvrie 1926. 
BOIU Zaharia. — Ales la 13 Sept. 1877. — f 24 Octomvrie 1903. 
BORCEA loan (Iasi). — Ales la 5 Iunie 1919. — f 30 Iuhe 1936. io- 
BOTEZ Eugen. — Ales la 8 Iunie 1922 — \ 12 Mai 1933. 
BRATIANU General C. I.— Ales la 10 Apnhe 1889.— f 6 Ian. 1910. 
BROSTEANU Petre — Ales la 1 Apnhe 1889.— f Ianuarie 1920. 
BURADA Teodor. — Ales la 25 Martie 1887 — f 18 Februane 1923. 
CALUGAREANU Dr. D. — Ales la 10 Iunie 1920. — f 17 Decemvne 

1937- 15 
CLIMESCU C — Ales la 31 Martie 1892.— ! 6 August 1926. 
CODRESCU Teodor.— Ales la 2 Apnhe 1886 — \ 22 Martie 1894. 
COSMOVICI Leon — Ales la 11 Martie 1893 — f 21 Iuhe 1921. 
CULIANU N — Ales la 1 Apnlie 1889.— ! 28 Noemvne 1915. 
DAN Dimitne. — Ales la 23 Martie 1904. — f 25 Mai 1927. 20 
DEMETRIESCU Angel.— Ales la 6 Apnhe 1902.— ! 22 Iulie 1903. 
DENSUSIANU Aron.— Ales la 13 Sept. 1877.— \ 4 Sept. 1900. 
DENSUSIANU Nicclae.— Ales la 6 Apnlie 1880.— \ 25 Martie 1911. 
DOBRESCU N — Ales la 11 Mai 1911.— \ 10 Iuhe 1914. 
DOCAN Nicolae. — Ales la 26 Mai 1915. — f 25 Apnhe 1933. 25 
ELIAD Pompihu. — Ales la 21 Mai 1912 — f 2 4 Mai 1914. 
ESARCU Constantin — Ales la 1 Apnhe 1884.— f 8 Iunie 1898. 
FILIPESCU Gh. Em — Ales la 25 Mai 1936. — f 25 Noemvne 1937. 
FRATIMAN Justin. — Ales la 7 Iunie 1919. — f 2 3 Septemvrie 1927. 
FRIEDWAGNER M. H. — Ales la 18 Mai 1911.— ! 5 Aprilie 1940. 30 
GEROTA D.— Ales la 21 MaTTgift^-f i4*Februane 1939. 
GLOTZ Gustave — Ales la 28 Mai 1929. — \ 17 Apnhe 1935. 
GOGU Constantin. — Ales la 3 Aprilie 1889 — f 30 Ianuarie 1897. 
GHIBANESCU Gh.— (Iasi) — Ales la 1 1 Apnhe 1905 — \ 6 Iulie 1936. 



www.digibuc.ro 



MEMBRII CORESPONDENT! DECEDATI 



285 



GUICHEN Viconte de — Ales la 28 Mai 1929. — f 9 Octomvrie 1938. 35 
GUILLOUARD Louis Vincent. — Ales la 1 Apnhe 1903. — f 26 Iai 
nuane 1925. 

HARJEU General C. N — Ales la 27 Mai 1909— f 24 Mai 1928. 
HERZOG Eugen — Ales la 29 Mai 1914. — f 17 Decemvrie 1928. 
IONESCU-GION G. I.— Ales la 1 Apnhe 1889.™! 29 Iunie 1904. 
IOSIF Goldis, Episcop. — Ales la 22 Martie 1882. — y 23 Martie 1902. 40 
JANCA Victor. — Ales la 22 Martie 1882. — y 9 August 1890 
JUNG Dr. Julius. — Ales la 13 Septemvrie 1877 — y 1910. 
KADLEC Karel. — Ales la 7 Iunie 1919. — t 3 Decemvrie 1928. 
KALINDERU Dr. N. — Ales la 20 Martie 1890. — y 16 Apnhe 1902. 
KALUZNIACKI Dr. E — Ales la 20 Martie 1890— y 21 Iunie 1914. 45 
KANITZ Augus^.— Ales la 22 Martie 1882— f 30 Iunie 1896. 
rLAMBRIOR Alex.— Ales la 2 Martie 1882.— y 20 Septemvrie 1883. 
LAURIAN D. Aug. — Ales la 13 Septemvrie 1877. — y 25 Octomvrie 1906. 
LECOMTE DU NOUY A.— Ales la 25 Martie 1887.—! 11 Noemvrie 
1914. 

LEGRAND Emile — Ales la 13 Sept. 1877. — y 15 Noemvrie 1902. 50 
LONGINESCU Stefan.— Ales la 24 Mai 1910.—! 2 August 1931. 
MARGARIT Apostol. — Ales la 3 Apnhe 1889. — f 22 Iuhe 1903. 
MESIOTA loan.— , Ales la 13 Sept. 1877.—! 19 Ianuarie 1878. 
MIHALYI loan. — Ales la 25 Martie 1901. — f 14 Octomvrie 1914. 
MINOVICI Stefan. — Ales la 8 Iunie 1925. — y 30 Decemvrie 1935. 55 
MONTANDON A L.— Ales la 11 Apnhe 1905.— y 3 Martie 1922. 
MONTESSUS DE BALLORE Conte Fernando.— Ales la 27 Mai 191 3.— 

t • ■ ■ Martie 1923 
MURGOCI G. M — Ales la 6 Iunie 1923— f 5 Martie 1925. 
NEGREANU Dimitrie. — Ales la 11 Martie 1893. — y 30 Apnhe 1908. 
NENIfESCU loan.— , Ales la 18 Martie 1896.—! 23 Februane 1901. 60 
NYS Ernest. — Ales la 1 Apnhe 1903. — y 4 Septemvrie 1920. 
OBEDENARU Dr. Mihail G— Ales la 10 Sep{. 1871.—! 9 Iuhe 1885. 
ODHNER C. T.— Ales la 20 Martie 1890.—! 11 Iunie 1904. 
ONFT Virgil. — tAles la 3 Aprilie 1902. — f 21 Octomvrie 1915. 
PANAITESCU Scarlat G-ral.— Ales la 7 Iunie 1919.—! 22 Martie 

1938. 65 
PAPACOSTEA Cezar (Iasi).— Ales la 29 Mai 1935.—! Iuhe 1936. 
PETCOVl£ Vladimir (Beigrad).— Ales la 1 Iunie 1928. y. 1935. 
PETRESCU Dr. Z.— Ales la 18 Martie 1885.— y 16 Decemvrie 1901. 
PETRINO Dimitrie.— Ales la 17 Sept. 1877.—! 29 Apnhe 1878. 
POP Gavril — Ales la 7 Septemvrie 1871.! 27 Mai 1883. 70 
POPESCU loan — Ales la 13 Septemvrie 1877. — y 3 Martie 1892. 
POPOVICI Gh.— Ales la 11 Apnhe 1905 — y 12 Iuhe 1905. 
POPOVICI Gh.— Ales la 2.t) Mai 19097^ y 27 Decemvrie 1927. 
RIEGLER Dr. Em. — Ales la 23 Martie 1904. — f 31 Augus^ 1929. 
ROBESCU C. F — Ales la 10 Septemvrie 1871.—! 1920. 75 
ROMAN Visarion. — rAles la 13 Septemvrie 1877. — f 29 Apnhe 1885. 



www.digibuc.ro 



2 86 



MEMBRII CORESPONDENTI DECEDAT* 



ROMNICEANU Dr. Gr — Ales la 20 Martie 1890.—! 1 Mai 1915. 
ROMNICEANU M.— Ales la 23 Martie 1904.— f 4 Octomvrie 1915. 
ROMSTORFER Karl.— Ales la 29 Mai 1914.— f 22 Noemvrie 1917. 
ROSNY Leon de. — Ales la 13 Septemvrie 1877. — f 28 August 1914. 8* 
RUSSO Demostene. — Ales la 5 Iunie 1919. — f 5 Octomvrie 1938. 
SALIGNY Alfons. — Ales la 3 Apnhe 1902. — f 4 Mai 1903. 
SANDU-ALDEA Const. — Ales la 5 Iunie 1919. — f 21 Martie 1927. 
SCHRADER Otto.— Ales la 30 Martie 1891.— f 21 Martie 1919. 
SCHUYLER Eugen.— Ales la 12 Martie 1885.— f 16 Iuhe 1890. 85 
SERBANESCU Colonel T.— Ales la 12 Apnhe 1894.— f 2 Iuhe 1901. 
SLAVICI loan. — Ales la 22 Martie 1882. — f 10 August 1925. 
SPERANfIA TEODOR D.— Ales la 30 Martie 1891.— f 9 Martie 1929. 
STEFANESCU Sabba.— Ales la 11 Martie 1893.— f 16 August 1931. 
SLTriJ Dr. Alexandra. — Ales la 11 Aprilie 1881. — f 1920. 90 
TAFRALI Orest. — Ales la 26 Mai 1936. — f 5 Noemvrie 1937. 
TANOVICEANU loan.— Ales la 9 Aprilie 1897.—! 8 Apnhe 1917. 
TEMPERLEY Harold.— Ales la 25 Mai 1933.— f n Iulie 1939. 
TOPARCEANU Gh. (Iasi).— Ales la 28 Mai 1936.— f 8 Mai 1937. 
TRAUGOTT Tamm.— Ales la 2 Aprilie 1891.— f 28 Iulie 1938. 95 
URSU loan. — Ales la 25 Mai 1910. — f 17 Octomvrie 1925. 
VARGOLICI Stefan.— Ales la 25 Martie 1887.— f 29 Iuhe 1897. 
VITZU Dr. Alex. N. — Ales la 7 Aprilie 1897. — f 25 Decemvrie 1902. 
WEIGAND Gustav. — Ales la 31 Martie 1892. — \ 9 Iuhe 1930. 99 



www.digibuc.ro 



COMISIUNILE ACADEMIEI RO MANE 
IN ANUL 1939 — 1940 



I. Comisiunea coordonani activitatii culturale si a publicatiunilor : 
RADULESCU-MOTRU C.,'PETROVICl'l., POPESCU Preot 
N. M., IONESCU-SISESTI Gh., LApEdATU Alex., CIOBANU 
St., CAPIDAN Th., RADULESCU Andrei, ROSETTI General 
R., ANTIPA Dr. Gr., SAVULESCU Tr. 
II. Comisiunea Bibliotecii : CIOBANU St. (Sectiunea literara). GUSTI 
Dim. (Sectiunea istorica). MACOVEI Gh. (Sectiunea stiin^ifica). 
ROSETTI General R., Conservatorul Bibliotecii si Colectiunilor. 

III. Comisiunea financial: NISTOR I., POMPEIU Dim., SLAVESCU 

Victor, VASILESCU KARPEN N. 

IV. Comisiunea scolara: BANESCU N., CAPIDAN Th., IONESCU- 

SISESTI 'Gh. 

V. Comisiunea Bunurilor mobiliare si imobiliare: LAp£DATU Alex., 
Secretarul general al Academiei, Presedinte; CAPIDAN Th. 
SADOVEANU Mihail, (Sectiunea literara); NISTOR I., SLA- 
VESCU Victor (Sectiunea istorica); ANTIPA Dr. Gr., IONESCU- 
SISESTI Gh. (Sectiuna stiintifica). 
VI. Comisiunea Marelui Premiu Nasturel, de 12.000 lei din 1941 : CARA- 
COSTEA Dim., MURNU Gh., REBREANU L., SADOVEANU 
M. (Sectiunea literara). — BANESCU N., CUZA A. C, DRA- 
GOMIR Silviu, GUSTI Dim. (Sectiunea istorica). — ANTIPA 
Dr. Gr., MACOVEI Gh., RACOVITA Em., VOINOV Dim. 
(Sectiunea stiintifica). 
VII. Comisiunile pentru lucrarile intrate la concursul premiilor cu subiecte 
date, din 1941 : 

d) Premiul Statului Eliade R&duUscu, de 50.000 lei, despre : « Gheorghe 
Baritiu cu bibhograf 1a anaktica a periodicelor conduse de el » : 
CARACOSTEA Dim., CIOBANU St., PUSCARIU Sextil 

b ) Premiul General Constantin §i Maria Burghele, de 4.000 lei, pentru 
lucrari manuscrise, tratind despre morala crestina: 

CARACOSTEA Dim., CRAINIC N., PETROVICI I. 

c) Premiul V. Adamachi, de 5.000 lei, cu subiectul: « Bibhograf ia 
analitka a revistei « Familia » din Oradea » : 

CAPIDAN Th., CARACOSTEA Dim., PUSCARIU S. 



www.digibuc.ro 



COMISttJNILE ACADEMIEI ROMANE 



d) Premiul Alexandru loan Cuza, de 6.000 lei, cu subiectul: « Tra- 
ducenle romanesti in versuri din teatrul francez » : 

BLAGA L , CRAINIC N., MURNU Gh. 

e) Premiul Th. D. Sperantia, de 10.000 lei, despre: « Simtul psiho- 
logic si spintul satiric in opera lui Th. D. Sperantia »: 

CRAINIC N., REBREANU L., SADOVEANU M. 

f) Premiul Alexandru loan Cuza de 20.000 lei, despre : « Istoria 

Romanilor dela A ure lian pana la fundarea Pnncipatelor » : 
IORGA N., LAPEDATU Alex., NISTOR I. 

g) Marele Premiu Regele Ferdinand, de 10.000 lei, despre: «Vieata 
si faptele lui Tudor Vladimirescu §1 starea sociala si cultural;! 
din timpul sau i> : 

IORGA N, LUPAS I. RADULESCU Andrei. 

h) Premiul General R. Rosetti, din 5.000 lei, despre: « Figurile mai 
caracteristice din Razboiul Independentei din 1877 — 1878»; 

IORGA N., NISTOR I , LAPEDATU Alex. 

i) Premiul Basarabiei in memoria lui I. C. Brdtianu, in efecte no- 
minate, lei 6.500 si 2 243 lei in numerar, despre : « Istoria apararii 
dreptunlor Romaniei asupra Basarabiei si rolul oamenilor de 
Stat ai Romaniei in aceasta lupta » : 

CIOBANU St., INCULET I., NISTOR I. 
j) Premiul Ministerului Cultelor si Artelor, de 50 000 lei, cu subiec- 
tul: «Biografii de ierarhi din secolul al XVII-lea»: 

DRAGOMIR S., LUPAS I , POPESCU Preot N. M. 
k) Premiul Episcopiei Husilor, de 10.000 lei, cu subiectul: « Istoria 
Episcopiei Husilor »: 

BANESCU N., LUPAS I., POPESCU Preot N. M. 
I) Premiul At. Toncoviceanu, de 1.000 lei, cu subiectul: «Mono- 
grafia elementului romanesc intr'o localitate oraseneasca din 
Ardeal » : 

GUSTI Dim., MEHEDINTI S., NISTOR I. 
m ) Premiul Comitetului National Cooperatist, de 30.000 lei, cu su- 
biectul : « Despre cooperatie » : 

GUSTI Dim., RADULESCU Andrei, SLAVESCU Victor. 
n) Premiul Statului Gh. Lazar, de 50.000 lei cu subiectul : « Despre 
biologia §i migratiunile scrumbiei albastre (Scomber scombrus) 
in apele Marn Negre » : 

ANTIPA Dr. Gr., MOTAS C, RACOVITA Em. 
0) Premiul Ndsturel, de 4.000 lei, cu subiectul: «Studii fitogeogra- 
fice §1 ecologice asupra unei asociatii halofite din tara»: 

ANTIPA Dr. Gr., GUSULEAC M., SAVULESCU Tr. 
p) Premiul Anastasie Fetu, de 3.000 lei, cu subiectul: « Un manual 
cu subiect din §tnntele Naturale pure sau aphcate » : 
IONESCU-SISESTl'Gh., SIMIONESCU I., VOINOV Dim. 



www.digibuc.ro 



COMISIUNILE ACADEMIEI ROMANE 



289 



VIII. Comisiunea pentru Premiul de virtute Mavroyeni in Bucuresti : Pre- 
sedinte: RADULESCU-MOTRU G, Presedintele Academiei 
Romane; BRATESCU-VOINESTI I. Al., CIOBANU St. (Secti- 
unea hterara) ; BANESCU N , POPESCU Preot N. M. (Sectiunea 
istorica) ; ANTIPA Dr. Gr., POMPEIU Dim. (Sectiunea 'stnn- 
tifica). 

IX. Comisiunea Fondului Adamachi : BOGDAN P, LApEdATU Alex., 

SIMIONESCU I. 
X. Comisiunea Fondurtlor Antachi si Chiru: BANESCU N., CIUCA 
Dr. M., PETRASCU Gh., RADULESCU Andrei, RADULESCU- 
MOTRU C, SAVULESCU Tr. 

XI. Comisiunea Fondului I. Fetu : LUPAS I , MACOVEI Gh., PETRAS- 
CU Gh., POPESCU Pr. N. M., SPACU Gh. 
XII. Comisiunea pentru burse din fondurile C. G. Vernescu, Maria An- 
tachi, Profesor Cristea Otin, Leon S. Arie, Hie Stefanescu, Inginer 
Petre §1 Maria Lucaciu, N. Ratescu si A. Papadopol: CAPIDAN 
Th., RADULESCU Andrei, SIMIONESCU I. 

XIII. Comisiunea pentru modificarea Regulamentului Premiilor Academiei 

si a regulamentelor fondunlor cu venituri mici: ANTIPA Dr. 
Gr., BRATESCU-VOINESTI I. Al , CAPIDAN Th , DRAGO- 
MIR S., RACOVITA Em., RADULESCU Andrei, RADULES- 
CU-MOTRU, C, LUPAS I., SIMIONESCU I. 

XIV. Comisiunea Dicfionarului limbti romdne : CAPIDAN Th., CARA- 

COSTEA Dim., SADOVEANU M. (Sectiunea hterara) ; GUSTI 
Dim., NISTOR I. (Sectiunea istorica) ;' ANTIPA Dr. Gr., SI- 
MIONESCU I. (Sectiunea stiintifica). 
XV. Comisiunea pentru unificarea limbn cartilor bisericesti: MURNU 

Gh., SADOVEANU M. (un loc vacant). 
XVI. Comisiunea pentru stabilirea planului bibliografiei romane dela 
1830 incoace, extinsa si la penodice: CAPIDAN Th., CARA- 
COSTEA Dim. (Sectiunea hterara); BANESCU N., ROSETTI 
General R. (Sectiunea istorica); SAVULESCU Tr., SIMIO- 
NESCU I. (Sectiunea stiintifica). 

XVII. Comisiunea pentru localul Academiei : ANTIPA Dr. Gr., IONESCU- 
SISESTI Gh., LAPfiDATU Alex., NISTOR I., PETRASCU 
Gh., RADULESCU-MOTRU C, ca Presedinte al Academiei, 
ROSETTI General R., VASILESCU KARPEN N. 
XVIII. Comisiunea pentru ridicarea unui monument in Capitals lui Mihail 
Eminescu : IORGA N. presedinte, CUZA A. C, CARACOSTEA 
Dim., MURNU Gh., PUSCARIU Sextil. 

XIX. Comisiunea pentru intocmirea proiectului de organizare a Consiliului Na- 
tional de cercetdri si a Asociatiei prietenilor stiinfei : PETROVICI I., 
RADULESCU-MOTRU C. (Sectiunea hterara); GUSTI Dim., 
LAPfiDATU Alex. (Sectiunea istorica); ANTIPA Dr. Gr., MRA- 
ZEC L, POMPEIU Dim., RACOVIjA Em., SPACU Gh., 
VASILESCU KARPEN N. (Sectiunea stiintifica). 

19 A R — Anale — Tom LX — §edintele 1939 - 1940 



www.digibuc.ro 



290 



COMISIUNILE ACADEMIEI ROMANE 



Comisiunea restransa: GUSTI Dim., MRAZEC L., RACO- 
VIJA Em. 

XX. Delegati in Consiliul de conducere §1 administrate al Fundatiunii 
familiei Menachem H. Elias : Titulari: ANTIPA Dr. Gr., CA- 
PIDAN Th., POMPEIU Dim., SIMIONESCU I.; supleanti: 
MURNU Gh., MEHEDINTTI S., PU$CARIU S., VASILESCU 
KARPEN N. 



www.digibuc.ro 



CUPRINSUL 



P A R T E A I 
§EDINTELE ORDINARE 

2 IUNIE 1939 — 10 MAI 1940 



$EDINfA PUBLIC! DELA 2 IUNIE 1939, _e*g 

D-l Prof. GEORGE OPRESCU, membru corespondent, comuni- 
care: Probleme romdnesti de arid tdrdneascd ... 

§EDINfA DELA 9 IUNIE 1939. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU saluta pe d-l Prof. 
VintilaMihailescu 

— Se completeaza cu d-l N. Iorga delegatiunea ce reprezinta Aca- 
demia Romana la Uniunea International:! din Bruxelles . . . 

SEDINfA PUBLIC! SOLEMN! DELA 16 IUNIE 1939. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU, cuvantare la comemo- 

rarea celor 50 de ani dela moartea lui Mihail Eminescu .... 

Cuvantarea M. S. REGELUI CAROL II 

D-l DIM. CARACOSTEA, comunicare despre Simbolurile lui M. 

Eminescu 

D-l G. MURNU: Inchinare lui M. Eminescu 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU aduce omagiu memoriei 

lui N. C o n d 1 e s c u fost membru de onoare 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU saluta pe d-l G r. T a u - 

s a n, ca membru de onoare. D-l Gr. TAIWAN rSspunde . . . 

§EDINfA PUBLIC! DELA 23 IUNIE 1939. 

D-l N. IORGA face comunicarile : 1. O descoperire la biserica Sf. 
Nicolae din Scheii Brasovului. 2. Incd o formatiune romanicd: 
Luxemburgul 

D-l I. I. Nistor, comunicare: Pnmele incercdri de restaur are a osti- 
nlor pdmdntene . . ♦ 

— Se comunica scrisorile de multumire ale d-Ior N. D a n a i 1 a, 
C. Lacea si E. G. Kolbenheyer, alesi membri de onoare 7- 

19* 



www.digibuc.ro 



292 



CUPRINSUI, 



5. SEDINTA DELA 30 IUNIE 1939. _p°£_ 

— Se comunica scrisoarea de multumire a d-lui C h. R i p e r t 
pentru alegerea sa ca membra de onoare si a d-lui K. J a b e r g, 

ca membra corespondent . . ... 8 

— Scrisoarea de multumire a d-lui Prof. MihaiCostSchescu, 
ales membra corespondent . . . . . ... 9 

D-l Presedinte C. R ADULESCU-MOT RU salutS pe d-1 G. G. M i- 
ronescu ca membra de onoare. D-l G. G. MIRONESCU 
raspunde . . . .... ... 9 

D-l I. PETROVICI- cuvantarea rostita de d-sa in numele Aca- 
demiei la solemnitatea desvelirn monumentului ridicat la Focsani 
lui Duiliu Zamfirescu 9 

6. SEDINTA PUBLIC! DELA 7 IULIE 1939, 

D-l G. G. MIRONESCU, membra de onoare, comunicare: Con- 
tributiuni la biografia lui Constantin Negri (din corespondenta 

' dintre C. Negri si Mihail Kogdlniceanu) 12 

D-l I. PETROVICI vicepresedinte saluta pe d-l H o r i a H u - 
1 u b e i, ca membra corespondent ... ... 12 

— Se comunica scrisonle de multumire ale d-lor HansUebers- 
begersiF. Dolger alesi membri de onoare si a d-lui Pierre 

M e s n a r d, ales membra corespondent 1 3 

7. SEDINfA PUBLIC! DELA 14 IULIE 1939. 

D-l I. PETROVICI anunta moartea membralui de onoare N. Cos- 
tSchescu si a lui Harold Temperley, membra co- 
respondent . . . 14. 

D-nii General R ROSETTI si I. LUPAS se asociaz3»la cuvintele 
omagiale rostite despre H. Temperley 15 

D-l D. GUSTI face o dare de seam& asupra organizarii pavihonului 
Romaniei la Expozitia din New-York 

D-l I. LUPAS comunica scrisoarea pnmita de d-sa dela d-l Hans 
Uebersberger '. 15 

8. §EDINfA DELA 22 SEPTEMVPJE 1939. 

D-l I. PETROVICI deschide prima sedmta dup5 vacantS si anunta 
incetarea din vieata a lui Arman-d CSlinescu primul mi- 
nistra si a lui Oscar Niculescu fost membra de onoare . 15 

D-l General R. ROSETTI face I-a dare de seama: Invdfdminte din 
r&zboiul in curs i& 

9. ^EDINfA PUBLIC! DELA 29 SEPTEMVPJE 1939, 

D-l N. IORGA, comunicare: Observatii si probleme ban&tene. 
D-l General R. ROSETTI face a 2-a dare de seama: Inv&t&minte 
din rdzboiul in curs - i& 



www.digibuc.ro 



CUPRINSUL 



293 



10. QEDINTA PUBLIC! DEL A 6 OCTOMVRIE 1939. Pag. 

D-l I. I. NISTOR, comunicare: Un protect de organizare a osti- 
rtlor pdmdntene din 181 2 17 

— Se comunica scrisoarea d-lui Carlo A n t i privitoare la bustul 
Stolnicului Constantin Cantacuzino pe care Academia Roman5 
intentioneaza a-1 darui Universitatn din Padova . . 17 

D-l General R. ROSETTI face a 3-a dare de seama: Invd\dminte 
din r&zboiul in curs 17 

11. $EDINTA PUBLIC! DELA 13 OCTOMVRIE 1939. 

D-l N. BANESCU, comunicare: Mauro-Castrum — Mo(n)castro — 
Cetatea Alba . .... . . 17 

— Telegrama adresata M. S Regelui la a 46-a aniversarS a nas- 
tern M. S. . . . . ' • 17 

— D-nn N.. IORGA si I PETROVICI, docton honoris causa ai 
Universitatn din Alger . . 17 

D-l General R. ROSETTI face a 4-a dare de seama - Invdtdmtnte din 
rdzboiul in curs ... . 18 

12. §EDINTA PUBLIC! DELA 20 OCTOMVRIE 1939. 

D-l O. GORKA, membru corespondent, comunicare: fjltefan eel Mare 
coboritor direct dm Dragos intemeietor al Moldovei 18 

— Raspunsul M. S Regelui la telegrama omagiala a Academiei . 18 
D-l General R. ROSETTI face a 5-a dare de seama: Invdtdmtnte 

din rdzboiul in curs . . 18 

13. §EDINTA PUBLIC! DELA 27 OCTOMVRIE. 

Telegrama omagiala Marelui Voevod Mihai cu pnlejul majora- 
tului Manei Sale . . 18 

D-l General R. ROSETTI face a 6-a dare de seama : Invdtdminte din 
rdzboiul in curs . . . 19 

D-l I. IONESCU-DOLJ, comunicare: Contributiuni la istoria luptei 
duse de Domnitorii romdni contra introducerii si apltcdrii regtmului 
capitulatiunilor in Princtpate . . ... 19 

SESIUNEA GENERALA EXTRAORDINARA 
3— S NOEMVRIE 1939 

i. $EDINTA DELA 3 NOEMVRIE 1939, 

— Raspunsul Mariei Sale Marelui Voevod Mihai la telegrama 
Academiei . . 20 

— Se pnmeste in^tnntarea c& functionani Arhivelor Statului vor 
prezenta d-lui C, Moisil, membru corespondent, un volum omagial 20 

D-l Secretar General A. LAPfiDATU comunica donatiunea de 
300.000 lei facutS Academiei de d-l General Paul Teodo- 
r e s c u, ministrul Aerului 51 Marinei . . 20 



www.digibuc.ro 



2 ^ CUPRINSUL 

Pag. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU elogiaza memona lui 
Charles Bemont, fost membru de onoare al Academiei . 20 

D-l ANDREI RADULESCU, asupra legatelor facute Academiei • 
1 Emil I. V. Socec ( <( Premiul I. V. Socec si donatia Maria I. 
V. Socec » ). 2. D-na Iosefina Stoicescu (Fondul « Elena G. San 
Marin » ). 3 Ingmer Matei Draghiceanu. 4 Dr. A. Steopoe 
( « Premiul Victor Georgescu » ). 5. Amelia Apnhaneanu ( « Bursa 
Inginer Ion Apnhaneanu))). ... 21 

D-l Secretar General ALEX LAPfiDATU asupra Regulamentnlui 
general pentru lucrdrile Academiei, pus la ordmea de zi . . 22 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU pune in discutiune 
proiectul. D-l GR. ANTIPA, raportor . 22 

D-l Secretar General AL. LAPjlDATU, asupra principnlor calauzi- 
toare ale proiectului . . 22 

Desbaterea proiectului de Regulament general pentru lucrSnle Aca- 
demiei .... .23 

D-l General R. ROSETTI face a 7-a dare de seamS. Invdtdminte 
din r&zbond in curs . . . . . 27 

2. SEDINTA DELA 4 NOEMVRIE 1939. 

— Se continua desbaterea Regulamentului general pentru lucranle 
Academiei . . . . . 27 

3. SEDINTA DELA 5 NOEMVRIE 1939. 

— Se continue si se incheie lucrarea Regulamentului general . 33-41 



14. SEDINTA PUBLIC! DELA 10 NOEMVRIE 1939. 

D-l TH CAPIDAN, comunicare - Limba noastrd nafionald 42 
D-l General R. ROSETTI face a 8-a dare de seam5: Invdtdminte 
din rdshoiul in curs . . . .42 

15. SEDINTA PUBLIC! DELA 17 NOEMVRIE 1939. 

D-l N. IORGA, comunicare: Eminescu in si din cea mat noud edifie 42 
D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU saluta pe d-l Basil 

Munteanu, membru corespondent . . . 42 

D-l General R. ROSETTI face a 9-a dare de seama: Invdtdminte 

dm r&zboiul in curs . . 42 

16. SEDINTA PUBLIC! DELA 24 NOEMVRIE 1939. 

D-l I. LUPAS, comunicare : Descendenfa transilvand a lui Gheorghe 
Magheru si relafiunile lui cu fdrani Sdlisteni, in deosebi cu familia 
lui Dumitru Rdcuciu 43 

D-l C MOISIL, membru corespondent, comunicare: Piobleme de 
numismaticd romdneascd 43 



www.digibuc.ro 



CUPRINSUL 



295 



17. QEDINfA PUBLIC! SOLEMN! DELA i DECEMVRIE 1939. _Pag_ 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU despre a 21-a aniversara 
a zilei de 1 Decemvne 1918 ... . . ... 43 

D-l C. BUDEANU, membru corespondent, comunicare: Metro- 
logia in Serviciid fjltuntei . .... . . . 44 

— Se comunica alegerea d-lui membru corespondent I. C i u r e a 
ca membru titular al Academiei Imperiale Leopold Carolina a 
naturalistilor din Halle . . . . 44 

D-l General R ROSETTI face a 10-a dare de seama: Invdfdminte 
din r&zboiul in curs ... 44 

18. SEDINfA PUBLIC! DELA 8 DECEMVRIE 1939. 

D-l General R. ROSETTI, comunicare: Ambulanta doamnelor din 
Ian in Rdzboiul din 1877 — i8j8. . . 44 

D-l General R ROSETTI face a 11-a dare de seama: Invdtdminte 
din rdzboiul in curs . ... 44 

19. ^EDINfA DELA 15 DECEMVRIE 1939. 

— Comisiunea Internationals pentru exploratia stnntifica a Marn 
Mediterane tnmite o medalie de bronz si multumeste d-lui G r 

A n 1 1 p a pentru colaboratia d-sale . . . . .44 

— Se comunica alegerea d-lui Sextil Puscariu ca membru 
corespondent al Academiei de §tnnte dm Berlin . . 45 

D-l General R. ROSETTI face a 12-a dare de seama: Invdtdminte 
dm rdzboiul in curs . . 45 

20. SEDINJA DELA 22 DECEMVRIE 1939. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU anunta moartea lui N 1 - 

colae DrSganu, membru al Academiei 45 
D-l Secretar General ALEX LAPEDATU, asupra insarcinarn de 

a reprezenta Academia la funeralnle lui Nicolae Draganu 46 
D-l Presedinte C RADULESCU-MOTRU, cuvantare la decernerea 

Premiului de virtute Mavroyeni . ... .46 

Par. N. M. POPESCU ceteste raportul '. 49 
D-na ALEXANDRINA B CATARGI, presedmta Soc « Leaganul 

Sf. Ecaterina », cuvantare la primirea Premiului Mavroyeni ... 49 
D-l Presedinte C RADULESCU-MOTRU salutl pe d-l M. Cos- 

tachescu, ca membru corespondent .... . . 50 

D-l General R. ROSETTI face a 13-a dare de seama- Invdfdminte 

din idzboud in curs . ... . . 50 

21. SEDINfA PUBLIC! DELA 12 IANUARIE 1940. 

D-l M. SADOVEANU, comunicare comemorativa : Cincizeci de am 
dela moartea lui Ion Creangd . 51 



www.digibuc.ro 



296 



CUPRINSUL 



Pag 

D-l I. TOROUTIU, membru corespondent, comunicare: Teodor 



i}erbdmscu, la 100 de ant dela nasterea lui . . . ... 51 

D-l General R. ROSETTI face a 14-a dare de seama: Invdfdminte 

din razboiul in curs .... 51 

— Lista concurentilor la Premiile Academiei ce sunt a se acorda in 

Mai 1940 51 

22. $EDINfA DELA 19 IANUARIE 1940. 

D-l DIM. GUSTI, comunicare: Consider afiuni asupta unui sistem . 

de Sociologie eticd si pohticd 58 

D-l General R. ROSETTI face a 15-a dare de seama: Invdfdminte 

din razboiul In curs . . . . 58 

23. ^EDINfA DELA 26 IANUARIE 1940. 



D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU saluta pe d-l V a s i 1 e 
Gheorghiu, membru de onoare . . .... 59 

D-l Dr. VASILE GHEORGHIU, raspunde 59 

D-l Secretar General ALEX. LAPEDATU da lamunn asupra do- 
natiei de 300.000 lei a d-lui General Paul Teodorescu, ministrul 
Aerului si Marinei . . . 61 

D-l Secretar General ALEX LAPEDATU, despre donatia de- 
functei Fotinia Anastasie Gusti 61 

24. ^EDINfA PUBLIC! DELA 2 FEBRUARIE 1940. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU anunta moartea mem- 
brului de onoare Celestin Bougie . . . .. 61 

D-l HORIA HULUBEI, membru corespondent, comunicaie: Asupra 
elementulm de numar atomic 8j . . . 62 

D-l N. IORGA, asupra unor pasaje din lucrarea lui D e m. R u s s o: 
Studii greco-romdne ... . . 62 

D-nn General R. ROSETTI si VASILE GRECU, membru cores- 
pondent, asupra aceleiasi chestiuni (Invatatunle lui Neagoe) . . 64 

D-l General R. ROSETTI face a 16-a dare de seama: Invdfdminte 
din razboiul in curs ... 64 

25. SEDINfA PUBLIC! DELA 9 FEBRUARIE 1940. 

D-l DIM. CARACOSTEA, comunicare: Preromantismul ltd Gh. 
Asachi ... ... 65 

D-l TRAIAN SAVULESCU, comunicare: ^tiinple biologtce, locul 
si rostul lor in invdfdmdnt . . . . . 65 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU saluta pe d-l M.Gu- 
s u 1 e a c, ca membru corespondent. D-l M GUSULEAC ras- 
punde ... . . . 65 

D-l General R. ROSETTI face a 17-a dare de seam5: Invdfdminte 
din rdzboiul in curs 65 



www.digibuc.ro 



CUPRINSUL 



297 



Pag 

-26. SEDINTA PUBLIC! SOLEMN! DELA 16 FEBRUARIE 1930. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU, cuvantare asupra lui 
Titu Maiorescu . , . . . 66 

Cuvantarea M. S. REGELUI ... 67 

D-l I. PETROVICI, cuvantare comemorativa: La centenarul lui 
Titu Maiorescu . . .... . . .68 

27. SEDINTA PUBLIC! DELA 23 FEBRUARIE 1940 

D-l N. IORGA, comunicare- Doud pagini din istoria Fananotilor . 68 
D-l GR. TAUSAN, membru de onoare, comunicare: Cdteva sisteme 

metafizice romdnesti .... 68 

D-l General R ROSETTI face a 18-a dare de seama - Invdtdminte 

din rdzboiul in curs . . . .68 

.28. SEDINTA PUBLICA DELA 1 MARTIE 1940. 

D-l ANDREI RADULESCU, comunicare: Influenta itahand asupra 
Dreptului romdn . . . ... 69 

D-l General R. ROSETTI face a 19-a dare de seama: Invdtdminte 
din rdzboiul in curs . . . . .... 69 

.29. §EDINTA PUBLICA DELA 8 MARTIE 1940. 

D-l I. RADUCANU, membru corespondent, comunicare: Adam 
Smith, 0 comemorare 69 

D-l General R ROSETTI face a 20-a dare de seama: Invdtdminte 
din rdzboiul In curs ... . . . . . . 69 

30. SEDINTA PUBLICA DELA 15 MARTIE 1940 

D-l DIM. GUSTI, comunicare: Planul de lucru al monografiei so- 
ciologice ...... . .69 

D-l General R. ROSETTI face a 21-a dare de seama: Invdtdminte 
din rdzboiul in curs. . . 69 

— D-nn N. IORGA, ALEX. LAPfiDATU si G. OPRESCU, de- 
legatii Academiei Romane la al VI 1 1 -lea centenar al fondarii Por- 
tugahei si al Ill-lea centenar al mdependentei . . . .69 

SESIUNEA GENERALA EXTRAORDINARA 
§EDINTA DELA 15 MARTIE 1940 

D-l I. NISTOR, propunere asupra unei bibliografii complete a ches- 
tiunilor privitoare la nouale provmcn .... ... 70 

D-l ANDREI RADULESCU raporteaza asupra succesiunilor si do- 
natiunilor: Fotinia Gusti, Chiriacescu, Const Orghidan si Elena 
General Pertican-Davilla 70 



•www.digibuc.ro 



298 



CUPRINSUL 



Pag. 

— Propunere si hotarire asupra remunerarii autonlor cari nu sunt 
membn activi ai Academiei . 70 

31. §EDINTA PUBLIC! DELA 22 M ARTIE 1940. 

D-l DIM GUSTI, comunicare: Metoda de lucru a monografiei so- 
ciologtce . ... . . . . . . 71 

D-l General R. ROSETTI face a 22-a dare de seama- Invataminte 
dm razboiul in curs . . . . . . . 71 

32. §EDINTA PUBLICA DELA 29 MARTIE 1940. 

D-l Dr. D. DANIELOPOLU, membra de onoare, comunicare: 
Asupra unei metode de reanimare aimmei Utihtatea sain cursulrdz- 
boiidui . • 7 r 

D-l Secretar General ALEX. LAPEDATU, comunica scnsoarea d-lui 
Prof. G. Breazul pnn care darueste Academiei colectia pe 
1814 si 1821 a revistei «Allgemeine musikalische Zeitung » 71 

D-l General R ROSETTI face a 23-a dare de seama: Invataminte 
din razboiul in curs . . 74. 

33.. §EDINTA PUBLICA DELA 5 APRILIE 1940. 

D-l GR ANTIPA, comunicare: Rolul Academiei Romdne in comba- 

terea campaniilor de ponegnre a poporului si Statulut romdn . 74 
D-l General R ROSETTI face a 24-a dare de seama Invataminte 

dm razboiul in curs. . 74. 

34. $EDINTA PUBLICA DELA 12 APRILIE 1940. 

D-l G. SPACU, comunicare comemorativa . Din vieata si opera sinn- 
tificd a savantidui ardelcan Ntcolae Teclu . 75 

D-l N. IORGA, comunicare - Proiecte austriece de anexaie a tarilor 
noastre 1782 — 17&9 

D-l General R. ROSETTI face a 25-a dare de seama. Invtitd?mnte 
din razboiul in curs . . -75 

35. SEDINTA PUBLICA DELA 19 APRILIE 1940. 

D-l I NISTOR, comunicare: Tudor Vladimirescu si Sfdnta Alianta. 75 

D-l Dr. N. IONESCU-SISESTI, membra corespondent, comuni- 
care: Encefahte cu germem vizibih . . . 75 

D-l Presedinte C RADULESCU-MOTRU anuntS moartea mem- 
brului corespondent stram Mathias Friedv/agner 75 

D-l General R. ROSETTI face a 26-a dare de seama: Invataminte 
din razboiul in curs ... 76 

36. §EDINTA DELA 10 MAI 1940. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU despre sarbatonrea zilei 
de 10 Mai . . ... 76 

D-l Secretar General ALEX. LAPEDATU comunica o sensoare a 
d-lui M. M3gureanu pnvitoare la Mathias Fnedwagner . . 77 



www.digibuc.ro 



P A R T E A II 
SESIUNEA GENERALA 

15 MAI — 1 IUNIE 1940 



§EDINTA PUBLICA DELA 15 MAI 1940 JP»g_ 

D-l Piesedmte C. RADULESCU-MOTRU, cuvantare de deschidere 78 
D-l Secretar General ALEX LApEDATU: Raport despre activitatea 
Academiei Romdne in anul 1939 — 1940 ... 79 

— Telegrams M. S. Regelui . • . 99 
D-l I. NISTOR: Raportid Comisiunii scolare asupra scoalelor Academiei 100 

— Alegerea Comisiunii scolare pe 1940 — 41 ... . 102 
D-l I. SIMIONESCU: Raportid Comisiunii pentru impdriirea cdrttlor 

didactice din vemtid fondului I. Fetu . 102 
D-l Secretar General ALEX. LApEDATU. Raport asupra burselor 
acordate in acest an din fondurile C. G. Vernescu, Maria Antachi, 
Cristea Otin, Leon S. Arte, Hie §tefdnescu, N. Ratescu si A. Pa- 
padopol .... ... . . 103 

$EDINfA DELA 16 MAI 1940 

— Se adopta Regulamentul pentru servictde Academiei Romdne . .104 
D-l I. SIMIONESCU: Raportul Comisiunii Fondului V. Adamachi 

despre bursele acordate in 1939 — 1940 ■ ■ ■ • 113 

— Realegerea Comisiunii Fondului V Adamachi 115 

§ EDI NT A DELA 17 MAI 1940. 

D-l TH. CAPIDAN ceteste procesul-verbal al Sectiunn hterare din 
16 Mai c. pnvitoare la alegerea a doi membn activi in locurile 
vacante . . . . . . . 115 

D-l SEXTIL PUSCARIU. Raport asupra Dictionarului limbii romdne 115 

— D-l T h. C a p Td a n cooptat in Comisiunea Dictionarului . 119 
D-l General R. ROSETTI : Raport despre actwitatea Bibhotecn Aca- 
demiei in anul 1939 ■ ... . . 119 

D-l General R. ROSETTI: Dare de seamd generald despre Biblio- 
tcca Academiei in cursul mandatului d-sale de 5 ani de Conservator 
al Bibliotecu si Colectiunilor . . . 137 



www.digibuc.ro 



300 



CUPRINSUL 



Pag, 

D-l I. NISTOR: Raportul Comisiunii financiare asupra activitatii ges- 
tionare a Academiei Romdne pe exercitiul I Iutie 1938 — 30 lunie 

1939 ■ .140 

D-l I. NISTOR 1 Raportul Comisiurii financiare a Academiei asupra 

gestiunn Fundatiunii Familiei « Menachem H. Elias », pe anul 1939 . 140 
D-l Secretar General ALEX. LApEDATU: Raport asupra mersului 

Fundafiumi a loan I. Dalles » pe anul 1939 — 1940 . . . 141 

3. SEDINfA DEL A 18 MAI 1940. 

— Se comunica telegrama de raspuns a M S Regelui . .142 
D-l ANDREI RADULESCU raporteaza asupra legatelor: Rozina 

I. Jitianu si Dr. Elena Puscanu ,142 

— Deciziuni privitoare la donatiile Aurel Vulpe, Arhitect Edm. 
Van Saanen Algi, Eugenia Colonel Niculescu ... .143 

D-l CONST. MOISIL, membra corespondent: Raport despre ac- 
tivitatea Cabinetului numismatic in anul 1939 . . ... 143 

D-l Secretar General ALEX. LApEDATU, in chestiunea jubileului 
de 75 de ani al Academiei .... 145 

D-nn GR. ANTIPA, I. NISTOR si C. RADULESCU-MOTRU 
in aceeasi chestiune . . 146 

4. §EDINfA PUBLIC! SOLEMN! DELA 20 MAI 1940 

D-l C. I. PARHON isi rosteste Discursul de receptiune: Insemnd- 
tatea teoreticd si practica a endocrinologiei si despre necesitatea de a 
se organiza miscarea stuntifica endocrinologica la noi in tard. D-l 
N. VASILESCU-KARPEN ceteste raspunsul . 147 

D-l TRAIAN SAVULESCU comunica procesul -verbal al sedintei 
Sectiunn stiintifice dm 18 Mai c. privitor la alegerea a 3 membri 
corespondenti romani si propuneri pentru alegeri de membri co- 
respondenti strami . . 147 

D-l DIM. CARACOSTEA, propunere pentru alegerea d-lui Ni- 
chifor Crainic ca membra activ . 148 

— Alegerea d-lui Nichifor Crainic ca membra activ . . 150 

5. SEDINfA DELA 21 MAI 1940. 

— D-nii DIM. GUSTI si I. NISTOR, asupra raportului Comi- 
siunii Bibliotecii . . . 150 

D-l TH. CAPIDAN ceteste Raportul Comisiunii Dicfionarului limbti 
romdne 151 

6. SEDINfA DELA 22 MAI 1940. 

D-l Presedinte C. RADULESCU-MOTRU saluta pe d-l N i c h i - 
for Crainic, membra activ. D-l NICHIFOR CRAINIC, 
r5spunde 151 



www.digibuc.ro 



CUPRINSUL 



301 



Pag. 

D-1 I. NISTOR: Raport al Cotnisiunii financiare a Academiei asupra 
proiectulm de buget al Fundatiunit Familiei « Menachem H. Elias » 
pentru exercitiul 1940 . . . . .152 

— Se aleg delegatn titulari si supleanti ai Academiei in Consiliul 
Fundatiunn Elias pe 1940 — 41 153 

7. SEDINfA DELA 23 MAI 1940. 

D-1 I. LUPAS, comunicare : Etnanuil Gozsdu Originea$i opera sa. 153 

— Se comunica' nota d-lui Tzigara-Samurcas, membru 
corespondent, despre defunctul Traugott Tamm . . . 154 

D-1 Secretar General ALEX. LApEDATU propune convocarea co- 
legiului extraordinar de candidare pentru alegerea unui membru 
activ in locul regretatului N. Draganu 154 

D-1 I SIMIONESCU, raport asupra activitatn d-lui Inginer N. 
Caranfil...... .. 154 

— D-1 N. Caranfil e proclamat membru corespondent al 
Academiei in Sectiunea stiintifica 155 

D-1 L. MRAZEC, raport asupra activitatn stnntifice a d-lui Ion 
Atanasiu 155 

— D-1 Ion Atanasiu e proclamat membru corespondent al 
Academiei in Sectiunea stiintifica . 155 

D-1 PETRE BOGDAN, raport asupra activitatn stiintifice a d-lui 
RaduCern&tescu , 156 

— D-1 Radu CernStescu e proclamat membru corespondent 

al Academiei in Sectiunea stiintifica . ....... 156 

8. $EDINfA DELA 24 MAI 1940. 

D-1 TH. CAPIDAN ceteste procesul verbal incheiat de Colegiul 
extraordinar de candidare pentru locul vacant in urma incetarn 
din vieata a lui N. Draganu 157 

9. ^EDINfA PUBLICA SOLEMN A DELA 25 MAI 1940. 

D-1 G. MACOVEI isi rosteste discursul de receptiune: 1. Prqfesorul 
G. Titeica 1873 — 1939. 2. Contrtbutiunea romdneascd la cunoas- 
terea petrolului. D-1 I. SIMIONESCU ceteste raspunsul . . ' 157 

D-1 SEXTIL PUSCARIU ceteste propunerea pentru alegerea d-lui 
Giulio Bertoni ca membru de onoare 157 

— D-1 G i u 1 i o B e r t oni proclamat membru de onoare. ... 158 
D-1 SEXTIL PUSCARIU ceteste propunerea pentru alegerea d-lui 

Artur Gorovei ca membru de onoare .... . 158 

— D-1 Artur Gorovei e proclamat membru de onoare al Aca- 
demiei Romane 

10. SEDINfA DELA 27 MAI 1940. 

Votarea regulamentelor fondurilor; 1. Amelia M. Aprihdneanu, 2. 
Mihail Vdlsan, 3. losefina Stoicescu, 4. Arhitect PeUe Antonescu, 



www.digibuc.ro 



303 



CUPRINSUL 



Pag 

5. Prof. Cristea Otin, 6. Ing. Ion Teodoreanu, 7 Ion C Mihail, 
8. Victor Georgescu, 9. Dr. Cahstrat Grosovici, 10. Elena General 
Perticari-Davilla si 11. Felicia Dt. Ratiu .... ... 158 

D-l Secretar General ALEX. LApEDATU ceteste propunerea pentru 
introducerea in Regulament, la art. 57 a unui alineat privitor 
la onorariul autonlor can nu sunt membri activi. Votarea pro- 
punerii . ... . 165 

D-l Secretar General ALEX. LApEDATU: Dare de seamd despre si- 
tuafta patrimoniald a Academiei Romane . ... 165 

— Deciziune privitoare la alegerea Comisiunn Bununlor 171 

D-l N. BANESCU ceteste propunerea pentru modificarea art. 15, 

16 si 18 din Statute . 171 

D-l I NISTOR: Raport asupra executdrii bugetulm Academiei pe 
primele 10 luni ale exercitiului 1939 — 1940 . . .... 171 

— Se aproba gestiunea Academiei pe primele 10 luni din exercitiul 
1939— 1940 . . .' . 172 

D-l I. NISTOR ceteste Expunerea de motive la proiectul de buget 
al Academiei Romane pe exercitiul 1940 — 1941 172 

— Se aproba bugetul pe 1940 — 41 . . . 173 

— D-nii I. NISTOR si C. RADULESCU-MOTRU aduc multu- 
miri d-lui Victor Slavescu pentru supravegherea lucranlor 

de contabilitate ale Academiei . . 173 

— Bugetul Academiei Romdne pe exercitiul 1940 — 1941 174 



11. SEDINfA DELA 28 MAI 1940. 

D-l /. Simionescu comunicS propunerile Comisiunii pentru acor- 
darea burselor 191 

D-l TH. CAPIDAN citeste procesul-verbal al Sectiunii hterare pri- 
vitor la alegerea d-lui A 1. Marcu, membru corespondent . . 191 

D-l ANDREI RADULESCU, Raport despre Fondul Maria Antachi 192 

— Deciziune pentru acordarea a doua burse de cate 100.000 lei . 192 
D-l ANDREI RADULESCU, dare de seama asupra Fondului C. 

G. Vernescu . 193 

D-nii C. RADULESCU-MOTRU si ALEX. LApEDATU, in ches- 

tiunea instituirn unui Premiu al Academiei ... .... 193 

D-l EM. RACOVITA, cu pnvire la o noua regulamentare a Premiilor 194 

D-l GR. ANTIPA, pentru instituirea unei medalii inafara de premn 194 

— Seaman^ discutia asupra Regulamentului premiilor. . . . 195 
D-l Secretar General ALEX. LApEDATU ceteste propunerea pentru 

alegerea, ca membru de onoare, a d-lui loan Mestrovi<5. 195 

— D-l I o a n M estrovic e proclamat membru de onoare al 
Academiei Romane 195 

D-l N. BANESCU ceteste propunerea pentru alegerea, ca membru 
de onoare, a Par. Vitalien Laurent . . 195 



www.digibuc.ro 



Pag 



— Par. Vitalien Laurent e proclamat membru de onoare 

al Academiei Romane 195 

SEDINTA PUBLIC! SOLEMN! DELA 29 MAI 1940. 

D-l LIVIU REBREANU isi rosteste discursul de receptiune: Lauda 

taranului romdn .. 195 

D-l I. PETROVICI ceteste raspunsul 195 

SEDINTA DELA 30 MAI 1940. 

D-l I. NISTOR propune si se admite autonzarea Delegatiunii de a 
putea modifica bugetul in cursul anului . .... . 195 

D-l SILVIU DRAGOMIR ceteste propunerea de alegere ca membru 
de onoare a d-lui IovanDucic.. . 196 

— D-l Iovan Ducid e proclamat membru de onoare al Aca- 
demiei Romane 196 

— D-l C. Radulescu-Motrue proclamat ales Presedinte al 
Academiei Romane 196 

— D-l C. RADULESCU-MOTRU multumeste pentru alegerea 
d-sale ... . . ... . . . 196 

— D-nii I. Petrovici, Pr. N. M. Popescu si d-l G. Io- 
nescu-Sisesti sunt realesi Vicepresedinti . . . 197 

— D-l G. IONESCU-SISESTI multumeste in numele viceprese- 
dintilor ..... . . 197 

— D-l General R. Rosetti e proclamat ales Conservator al Bi- 
bliotecii si Colectiunilor . . ... . . . . . 197 

D-l General R. ROSETTI multumeste pentru alegerea d-sale . . 197 

SEDINTA PUBLIC! SOLEMN! DELA 31 MAI 1940. 

D-l VICTOR SLAVESCU isi rosteste discursul de receptiune: 

Vieata p opera lui Dionosie Pop Martian 198 

D-l ANDREI RADULESCU ceteste raspunsul 198 

— Se comunica scnsoarea de multumire a d-lui Artur Go- 
rove i pentru alegerea d-sale ca membru de onoare . . 198 

D-l DIM. CARACOSTEA ceteste propunerea pentru alegerea d-lui 
Alex. Marcu ca membru corespondent 198 

— D-l Al. Marcu e proclamat membru corespondent al Aca- 
demiei Romane, la Sectiunea hterara 199 

D-l VICTOR SLAVESCU ceteste propunerea pentru alegerea d-lui 
Mi hail Serban ca membru corespondent 199 

— Decernerea Premiului de virtute Mavroyeni in Bucuresti . . 200 
D-l ANDREI RADULESCU propune publicarea unui nou Premiu 

de virtute Mavroyeni pentru anul vutor si realegerea Connsiunii 
respective ... , . 200 



www.digibuc.ro 



CUPRINSUL. 



Pag. 



D-l GR. ANTIPA prezinta propunerea pentru instituirea Marti 
medahi de aur a Academiei Romdne spre a se avea in vedere la in- 
tocmirea regulamentelor premnlor . .... . . zoo 

D-l ALEX. LAPfiDATU ceteste raportul despre activitatea Scoalei 
romane dm Roma, primit dm partea d-lui Em. Panaitescu, di- 
rectorial Scoalei . . . . . zoo 

$EDINfA DELA i IUNIE 1940. 

D-l C. RADULESCU-MOTRU face Darea de seamd asupra pre- 

miilor Academiei dm anul 1940 .... ... Z04. 

D-l I. SIMIONESCU, raport: Al. Cicio Pop, V. Puscariu si Al. 

Badautza, Guide de la Roumanie . , . . . . . . zo<j 

D-l D. POMPEIU, raport: Al. Andronic si Gh. Demetrescu,' Arit- 

meticd I — 77, Geometrie, Algebra ... . 206 

D-l ST. CIOBANU, raport: Ion Buzdugan, Pdstoii de timpuri Z07 
D-l LIVIU REBREANU, raport: Ionel Teodoreanu, Prdvale Baba. 208 
D-l TH. CAPIDAN, raport: Gh. N. Dragomirescu, Sintaxa pro- 

pozitiunilor independente zo& 

D-l M. SADOVEANU, raport: Gh. Banea, Zile de lazaret . . . zio 
D-l ILIE BARBULESCU, raport: Mircea Stefan Cioroiu, O viata 

de prestigiu, Alexandru Averescu, mare§al al Romdniei .... zio 
D-l I. PETROVICI, raport: Iancu Constantmescu, Octavian Goga. ziz. 
D-l DIM. CARACOSTEA, raport: V. Ghiacioiu, C. Negruzzi, 

Pdcatele tineretelor . . zij 

D-l DIM CARACOSTEA, raport: Pavel T. Vitanescu, Monografia 

comunei Bdldnefto, jud. Olt ... zij 

Subventia tnenala « C. Chiru » d-lui Virgil Vatasianu .... zij 
D-l VICTOR SLAVESCU, raport: Eugcn Pavlescu, Economia bres- 

lelor in Moldova ... . zij 

D-l ANDREI RADULESCU, raport: Vintila Dongoroz, Tratat de 

Drept penal ... Z14- 

D-l EM. PANTAZI, raport: M. G. Constantmescu, Contractele ju- 

diciare . . . .. . 215. 

D-l ANDREI RADULESCU, raport: Aurehan R. Ionascu, Actele 

de stare civild in Dreptul romdn .. .216 

D-l I. I. NISTOR, raport: Bogdan G. Agapie, Problema jurdtorilor 

romdni . . 216 

D-l I. LUPAS, raport: Candid C Muslea, O dmastie de preop si 

protopopi: Radu Tempea 217 

Par. N. M. POPESCU, raport: loan Rautescu, Topoloveni. M0110- 

grafie istoricd .... . . 219 

D-nii S. DRAGOMIR, I. LUPAS si ALEX. LAPEDATU, raport: 

Stefan Manciulea, Asezdrile romdnesti in Ungana si Tra.nsilvar.ia 

in sec XIV si XV 220 



www.digibuc.ro 



CUPRINSUL 

Pag. 

D-l N, IORGA, raport. Maria I. Negreanu, Date precise cu ptivire 

la vechimea Romdnilor in Secuime 222 

D-l C. I. PARHON, raport: Dr. Al. C. RSdulescu, Tratat de orto- 

pedie chirurgicald . . 222 

D-l Dr. M. CIUCA, raport: Dr. Gr. Eenetato, Problema ahmenta- 

ftei pentru individ si colectivitate 225 

D-mi M. CIUCA si 0. 0N1CESCU, raport: Dr. P. Ramneantu, Ele- 

mente de biometrie medicaid si statisticd vitald 226 

D-l C. 1. PARHON, raport: Prof. G. Baltaceanu, Dr. G. Vasiliu 

si S. Constantinescu, Metabolismul salicilatilor in organism . . . 227 
D-l TEAIAN SAVULESCU, raport: V. N Stinghe, Amenajarea 

pddutilor 227 

D-l TRAIAN SAVULESCU, raport: Eug. Valenu Dinu, Politico 

forestierd nationald , . . 228 

D-lor Dr. Mircea Palita si Drd. Constantin Popescu, premiul 

Strajescu, pentru studiul: Asupra actiumi apelor minerale in tul- 

burdrile de metabolism al glucidelor. Raportor Dr. C. I. PARHON 230 
D-l HORIA HULUBEI, raport: Matei G. Mannescu, Micro- 

difuzorul 230 

D-l C. I. PARHON, raport: George D. Vintila, Istoricul obstetricei 

si ginecologiei romdnesti 231 

D-l DIM. POMPEIU, raport: Valeriu Alaci, Trigonometrie pdtraticd 231 
D-l N. VASILESCU KARPEN, raport: Mihai Konteschweller, 

Telemecanicd 232 

D-l L. MRAZEC, raport: Mihail Pizanti, La vitaliti de Vindustrie 

petrolifere roumaine 232 

D-l C. I. PARHON, raport: Dr. N. Vatamanu, Sfaturile medi- 

cului I — // 234 

D-l I. SIMIONESCU, raport: P. Murea, Istoricul timbrelor postale 

romdnesti 234 

D-l N. VASILESCU KARPEN, raport: Maior I. Bungescu, Me- 

moriu asupra aparatului central de preparatie si conducere a tra- 

gerii a. a 235 

Pr. N. M. POPESCU, referat: Premiul de virtute Mavroyeni in 

Bucuresti 235 

D-l C. PvADULESCU-MOTRU, despre audienta avuta la M. S. 

Regele 236 

D-l Presedinte saluta pe d-l Alex. M a r c u ales membru cores- 
pondent ... . 236 

D-l Secretar General ALEX. LAPEDATU face o propunere refe- 

ritoare la Regulamentul pentru servichle Academiei, care se aproba 236 
D-l LIVIU REBREANU ceteste Raportul Comisiunii pentru exami- 

narea lucrdrilor fdcute in 1939 — 1940 237 



www.digibuc.ro 



3°6 



CUPRINSUL 



Pag. 

D-l Secretar General ALEX. LAPEDATU ceteste Darea de seamd 
despre lucrarile efectuate in actuala sesiune generald 238 

D-l GR. ANTIPA vorbeste in chestiunea Medaliei de aur, propuse 
de d-sa 241 



— Concursuri pentru Premiile Academiei Romane, publicate in 1940. 242 

— Academia Romana la 1 Iunie 1940. Delegatiunea, membrii activi, 

de onoare, corespondenti 265 

— Comisiunile Academiei Romane in anul 1939 — 1940 287 



www.digibuc.ro 



www.digibuc.ro